1ra-510/15 — art. 217-1 CP

1ra-510/15 — art. 217-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-510/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan și Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Negurița Veaceslav în numele inculpatului Purcăreanu Sergiu, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 09 iunie 2014 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, în

cauza penală în privința lui:

Purcăreanu Sergiu Alexei, născut la

29.03.1976, originar din mun. Chișinău și

domiciliat în r-nul Ștefan Vodă, s. Talmaz, str.

Nistrului 120,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 19.03.2013 - 09.06.2014;

- instanța de apel: 17.07.2014 - 17.12.2014;

- instanța de recurs: 25.03.2015- 22.04.2015.

C O N S T A T Ă :

Purcăreanu Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3)

lit. f) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate pe un termen de probă de 4 (patru) ani.

Sergiu, la 19 noiembrie 2011, în jurul orei 09.30, aflîndu-se în or. Căușeni, în

apartamentul închiriat pentru fiicele sale Purcăreanu Ana și Purcăreanu Marina

situat pe str. M. Eminescu 25, ap. 22, avînd scopul creării unor impedimente fostei

soții Purcăreanu Victoria, cu care se află în relații ostile și cunoștea că la data

menționată ultima urmează să plece peste hotarele Republicii Moldova, în Italia, în

circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, a făcut rost de o cantitate de

1

substanțe narcotice puse într-o sacoșă de polietilenă incoloră, pe care a înstrăinat-o,

plasînd-o pe ascuns în geanta ei.

Ulterior, la 19 noiembrie 2011, în jurul orei 12.00, în timpul efectuării

controlului special al pasagerilor rutei aeriene 891 Chișinău – Roma, în bagajul de

mînă a pasagerei Purcăreanu Victoria a fost depistată sacoșa din polietilenă în care

se afla o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde cu miros specific de

marijuana, care conform raportului de constatare tehnico - științifică nr. 3961 din 24

noiembrie 2011 reprezintă marijuana, care se atribuie la categoria substanțelor

narcotice, iar masa substanței narcotice (marijuana) alcătuiește 17,8 grame.

Conform listei nr. 1, tabelul 1 „Substanțele narcotice, substanțele psihotrope,

neutilizate în scopuri medicale" aprobată prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova, nr.

79 din 23 ianuarie 2006, 17,8 grame de marijuana se atribuie la proporții mari.

numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

În susținerea cerințelor înaintate apelantul a invocat că cauza penală a fost

pornită in privința persoanei concrete și anume în privința lui Purcăreanu Victoria,

care a fost scoasă de sub urmărire penală, iar în privința lui Purcăreanu Sergiu nu a

fost pornită urmărirea penală. Consideră că Purcăreanu Sergiu a fost urmărit penal și

condamnat de către instanțe necompetente, deoarece infracțiunea a fost comisă în

Căușeni, iar urmărirea penală a fost condusă de procuratura în transport, pe cînd

acuzarea a fost reprezentată în instanță de către un procuror din Procuratura

Generală care nu a prezentat dispoziția privind delegarea sa pe acest dosar.

În opinia apărării sentința de condamnare este nemotivată, instanța de fond s-a

limitat doar la enumerarea probelor fără analiza conținutului lor, deoarece nici-un

martor nu a declarat că ar fi văzut ca Purcăreanu Sergiu să fi pus droguri în geanta

fostei sale soții, nefiind ridicate careva amprente digitale de pe pachețelul cu

droguri, fiind ignorate totodată declarațiile inculpatului, cît și ale martorului

Sîncumami Iurie, care a indicat că Purcăreanu Victoria avea un comportament

suspect în timpul aflării în Aeroport.

Instanța de fond nu a analizat și nu s-a expus asupra dubiilor în cauză, or,

Purcăreanu Victoria, imediat fiindu-i pornit procesul penal, acesteia i s-a înmînat

pașaportul și a fost lăsată să plece, ulterior, abia la data de 07.03.2013 este pusă sub

învinuire, audiată și tot la aceiași dată este scoasă de sub urmărire penală. De

asemenea, nu s-a luat în considerație că Purcăreanu Victoria, locuiește în Italia,

Roma, pe o stradă cu reputație rea, astfel că declarațiile ei nu pot fi considerate

veridice.

Apelantul a mai invocat că instanța de fond a făcut o încadrare juridică greșită

a acțiunilor inculpatului, deoarece de la început Purcăreanu Sergiu a fost ca bănuit

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod penal ulterior învinuit în

2

baza art. 2171 alin. (3) Cod penal, astfel încît nu poate avea loc acțiunea de

înstrăinare, deoarece însuși Purcăreanu Victoria a declarat că nu a știut nimic despre

droguri.

Instanța de fond neîntemeiat a schimbat ordinea cercetării judecătorești, fără a

fi înaintată vre-o cerere, constatînd că se tergiversează examinarea cauzei, totodată

neîntemeiat a respins demersul privind anexarea la dosar a comunicatului

Ministerului Afacerilor Interne al Romîniei, astfel fiind clar de la început că instanța

de fond a ocupat poziția învinuirii.

decembrie 2014 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. Instanța de apel judecînd cauza a ajuns la concluzia că instanța de fond

cercetînd totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire penală, prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

concludenței, veridicității și pertinenței lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui

Purcăreanu Sergiu în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal axîndu-se la adoptarea

soluției sale pe un șir de probe administrate în cursul urmăririi penale și cercetate la

faza judecării cauzei penale în instanța de fond cît și apel și anume:

- declarațiile martorilor Purcăreanu Victoria, Vlas Nicolae, Chencheci Andrei,

Vlas Nicolae, Alexandrov Vladimir, Sîncumamei Iurii, Cazacu Andrei și Gologan

Alexei;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19 noiembrie 2011, prin care

s-a cercetat locul depistării sacoșei de polietilenă cu cînepă (Vol. I, f.d.8-9);

- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală și a

plicului de culoare cafenie sigilat în care se află 17,8 grame de marijuana (vol. I, f.

d. 26);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr. 3961 din 24 noiembrie 2011, în

care este fixat că, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde închisă

prezentată la cercetare, reprezintă marijuana, care se referă la categoria substanțelor

narcotice, iar masa marijuanei alcătuiește 17,8 grame (Vol. I,f.d.l7);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 01 iunie 2012 prin care s-a

examinat descifrările telefonice de pe numărul de telefon 079202505 ce aparține lui

Purcăreanu Sergiu și în cadrul căruia s-a stabilit că la 18 noiembrie 2011 și la 19

februarie 2011, Purcăreanu Serghei l-a telefonat de 10 ori pe colaboratorul de poliție

a CPR Ștefan Vodă, Chencheci Andrei care la rîndul său a informat colaboratorul

Aeroportului Internațional Chișinău, Gologan Alexei despre faptul că în bagajul de

mînă a pasagerului ratei aeriene Chișinău-Roma din 19 noiembrie 2011, se află o

sacoșă cu marijuană (Vol. I, f.d. 107-110).

În contextul dezacordului apelantului cu probele administrate și argumentul

privind analiza eronată a acestora, instanța de apel a precizat că probele administrate

3

sunt verosimile, concludente și suficiente pentru a concluziona cu certitudine despre

vinovăția inculpatului, astfel că careva dubii referitoare la vinovăția acestuia lipsesc.

Totodată, instanța de apel a remarcat lipsa temeiurilor de fapt a argumentului

precum că cauza penală a fost pornită în privința persoanei concrete și anume în

privința lui Purcăreanu Victoria, care a fost scoasă de sub urmărire penală, iar în

privința lui Purcăreanu Sergiu nu a fost pornită urmărirea penală.

La acest capitol Colegiul a relevat că, în conformitate cu rigorile art. 284 alin.

(2) Cod de procedură penală, „scoaterea persoanei de sub urmărirea penală are loc

cînd aceasta este bănuit sau învinuit și se constată că: pct. 1) fapta nu a fost

săvîrșită de bănuit sau învinuit; pct. 2) există vreuna din circumstanțele prevăzute

la art. 275 pct. l)-3), inclusiv dacă fapta constituie o contravenție; pct. 3) există cel

puțin una din cauzele prevăzute la art. 35 Cod penal".

În conformitate cu prevederile art. 284 alin. (6) Cod de procedură penală,

„dacă se dispune scoaterea persoanei de sub urmărirea penală doar cu privire la un

capăt de acuzare sau cazul prevăzut la alin. (2) pct. 1) ori dacă din alte

considerente este necesară continuarea urmăririi penale, procurorul, după caz,

restituie cauza penală organului de mărire penală, cu indicația respectivă, fixînd

termenul de urmărire penală, sau pune o altă soluție în conformitate cu Cod de

procedură penală".

La caz, anume aceste cerințe sunt aplicabile, or, după scoaterea de sub

urmărire penală a Victoriei Purcăreanu, de către procuror a fost remisă cauza penală

organului de urmărire penală cu indicațiile respective, astfel că legea nu prevede

emiterea unei noi ordonanțe de începere a urmăririi penale în privința lui Purcăreanu

Sergiu, procesul penal continuînd, iar ultimul fiind recunoscut în calitate de bănuit,

ulterior învinuit, anume din aceste considerente continuarea procesului penal în

privința lui Purcăreanu Serghei este legală, la acest capitol nefiind admise careva

erori procesuale, or, procesul penal a fost pornit pe faptă și nu pe persoană, după

cum se invocă de apărare.

Făcînd referință la presupusele încălcări ale competenței teritoriale și

jurisdicționale la examinarea cauzei, Colegiul a relevat că în cazul dat au fost

respectate cu strictețe rigorile art. 266 Cod de procedură penală, astfel că

infracțiunea de trafic ilicit de droguri, a fost comisă de către Purcăreanu Victoria în

raionul Căușeni, fiind depistată, consumată la Aeroportul Internațional Chișinău.

În atare mod, competența jurisdicțională la efectuarea urmăririi penale,

aparține Direcției de Poliție în Transport al MAI, astfel că conducerea urmăririi

penale în acest caz, revine nemijlocit procuraturii în transport, subdiviziune a

Procuraturii Generale.

Din aceste considerente instanța de apel a concluzionat că, careva încălcări ale

competenței jurisdicționale la efectuarea urmăririi penale în cauza dată nu s-au

admis, argumentele apelantului fiind lipsite de suport probatoriu de drept.

4

Sunt totalmente neîntemeiate și alegațiile apărării precum că nici-un martor

nu a declarat că ar fi văzut ca Purcăreanu Sergiu să fi pus droguri în geanta fostei

sale soții, or, însuși Purcăreanu Victoria a declarat că în timp ce se afla în bucătărie,

cu fiicele sale și fostul său soț, ultimul a ieșit în cameră, iar fiica Ana, a văzut cum

acesta punea ceva în geanta mamei sale.

Necătînd la acest fapt, este relevant că martorul Purcăreanu Ana, a refuzat să

dea declarații, din motiv că inculpatul este tatăl său, dar totodată declarațiile

martorului Purcăreanu Victoria nu au fost combătute prin careva probe, ba mai mult,

martorul Vlas Nicolae a menționat că cînd s-au ridicat în apartamentul fiicelor lui

Purcăreanu Victoria, ultimul a intrat în bucătărie, după care a mers în altă cameră.

Nu au fost considerate influente declarațiile martorului Sîncumami Iurie, care

ar fi indicat că Purcăreanu Victoria avea un comportament suspect în timpul aflării

în Aeroport, or, însuși Purcăreanu Victoria, a menționat că după ce s-a despărțit de

inculpatul Purcăreanu Sergiu, avea o frică de acesta, deoarece o amenința, cerîndu-i

bani, astfel că martorul putea confunda starea de emotivitate a lui Purcăreanu

Victoria cu situația suspectă a acesteia, or, s-a stabilit cert că Purcăreanu Victoria,

nu cunoștea despre pachețelul cu substanța narcotică din geanta sa.

Instanța de apel nu a reținut nici motivele precum că fiind pornit procesul

penal în privința lui Purcăreanu Victoria, acesteia i s-a înmînat pașaportul și a fost

lăsată să plece, ulterior, abia la data de 07.03.2013, fiind pusă sub învinuire, audiată

și tot la data de 07.03.2013, scoasă de sub urmărire penală, în acest caz lipsesc

careva dubii, sau ilegalități, după cum insistă apelantul, avînd în vedere că în

privința lui Purcăreanu Victoria, nu a fost aplicată o careva măsură preventivă,

totodată audierea, înaintarea învinuirii și scoaterea acesteia de sub învinuire a fost

efectuată fără careva încălcări.

Mai mult ca atît, în cazul dezacordului cu ordonanța privind scoaterea lui

Purcăreanu Victoria de sub urmărire penală și continuarea procesului penal,

Purcăreanu Sergiu a avut posibilitatea legală de a o contesta în ordinea art. 2991 și

art. 313 Cod de procedură penală, însă nu s-a folosit de acest drept.

Sunt totalmente irelevante și referințele apelantului cu privire la

comportamentul Victoriei Purcăreanu, precum și faptul că aceasta ar fi locuit pe o

stradă cu o reputație rea, or, aceste împrejurări nu au nici-o tangență cu cauza penală

vizată și nicidecum nu demonstrează, cum invocă apărarea, că dînsa ar fi

consumatoare de droguri, acestea fiind niște afirmații declarative absolut neprobate.

Ce ține de dezacordul apărării cu învinuirea înaintată cu referință la

reîncadrarea acțiunilor inculpatului, Colegiul penal a reiterat că acțiunile

inculpatului se încadrează anume în baza acestei norme, cu calificativul în scop de

înstrăinare, or, acțiunea de înstrăinare presupune transmiterea cu titlu gratuit sau

oneros în posesia altei persoane, prin diferite metode (vînzare, dare cu împrumut,

donare, schimb, inducere în eroare).

5

De asemenea, Colegiul penal a constatat lipsa încălcărilor la etapa cercetării

judecătorești, astfel că ordinea cercetării judecătorești, poate fi modificată de către

președintele ședinței, conform art. 365 Cod de procedură penală, la cererea părților,

după caz, cînd aceasta o cere interesul examinării cît mai obiective și rapide a cauzei

penale.

În speță, întru neadmiterea tergiversării procesului judiciar în cauză, instanța

de fond a adoptat, în opinia instanței de apel, corect încheiere de a modifica ordinea

cercetării judecătorești (f.d.31-verso), avînd în vedere că din cauza neprezentării

nemotivate a martorului Gologan Alexei, ședințele de judecată erau amînate de mai

multe ori.

Astfel, Colegiul penal a considerat ca fiind lipsite de suport probatoriu

argumentele apelantului privind achitarea inculpatului, or, vina acestuia a fost

demonstrată integral, lipsind careva circumstanțe de fapt care ar genera pronunțarea

unui act judecătoresc de achitare sau reîncadrare a acțiunilor acestuia în baza altei

norme penale.

Ce ține de pedeapsa numită inculpatului Purcăreanu Sergiu, instanța de apel

făcînd trimitere la art. 6, 7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal a considerat că sancțiunea

aplicată de către instanța de fond este legală, întemeiată și motivată, astfel că la caz,

au fost respectate cerințele legale vizate mai sus, iar pedeapsa numită lui Purcăreanu

Sergiu este una corectă, echitabilă și proporțională faptelor comise de către acesta.

Negurița Veaceslav în numele inculpatului, invocînd prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 12) și 16) Cod de procedură penală solicitînd casarea acestora,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, relevînd exact

aceleași motive indicate în apel.

respingerea acestuia, pe motiv că instanța de apel a analizat obiectiv probele

administrate, iar hotărîrea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de

condamnare și decizia recurată corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de

procedură penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

6

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

Din textul recursului declarat de către avocat se constată că recurentul invocă

drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) și 16) Cod de procedură penală.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Instanța de recurs precizează că recurentul referindu-se la pct. 6 din norma

menționată indică de fapt că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, însă

fără a-și argumenta motivul invocat.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus

la menținerea sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată.

Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101

Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a

verificat minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu și au confirmat vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute în art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal.

Totodată, conform art. 414 Cod de procedură penală la judecarea apelului

instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală și a celor

suplimentare invocate de către părți, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței

de judecată (f. d. 97-102, Vol. II).

Tot aici, Colegiul se va expune și va respinge, ca neîntemeiat, motivul

recurentului precum că urmărirea penală a fost începută în privința Victoriei

Purcăreanu, însă ulterior dînsa a fost scoasă de sub urmărirea penală și în privința lui

Purcăreanu Sergiu nu a fost pornită urmărirea penală conform procedurii penale.

7

În acest caz, instanța precizează că, conform art. 275 pct. 3) și art. 284 Cod de

procedură penală, prin ordonanța din 07 martie 2013 (f.d. 169-172, vol. I), în urma

unor investigații suplimentare, Purcăreanu Victoria a fost scoasă de sub urmărirea

penală de către procuror, iar Purcăreanu Sergiu, prin ordonanța din 20 ianuarie 2012

(f.d. 82-83, vol. I), a fost pus sub învinuire de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, fiind respectate prevederile art. 281, 282 Cod de

procedură penală.

Astfel, Colegiul specifică că în așa situație, nu este necesară și nici legea nu

prevede emiterea unei noi ordonanțe de începere a urmăririi penale în privința

inculpatului, odată ce el a fost recunoscut în calitate de învinuit, iar careva plîngeri

împotriva acțiunilor și actelor organului de urmărire penală, conform art. 2991 și 313

Cod de procedură penală, nu au fost depuse din partea lui Purcăreanu Sergiu sau a

avocatului său.

Referitor la motivul invocat în apel, iar ulterior și în recursul ordinar, precum

că inculpatul a fost condamnat de către instanțe necompetente, deoarece fapta a fost

săvîrșită în or. Căușeni, urmărirea penală a fost condusă de Procuratura în

Transport, iar învinuirea reprezentată de un procuror din Procuratura Generală,

instanța de recurs menționează că, conform art. 266 Cod de procedură penală,

organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne efectuează urmărirea

penală pentru orice infracțiune care nu este dată prin lege în competența altor

organe de urmărire penală sau este dată în competența lui prin ordonanța

procurorului.

Infracțiunea de trafic ilicit de droguri, a fost comisă de către inculpat în

raionul Căușeni, fiind consumată la Aeroportul Internațional Chișinău și competența

jurisdicțională la efectuarea urmăririi penale aparține Direcției de Poliție în

Transport al MAI, astfel că conducerea urmăririi penale în acest caz, revine

nemijlocit Procuraturii în transport, subdiviziune a Procuraturii Generale.

Din aceste considerente, Colegiul menține concluzia instanței de apel, că

careva încălcări ale competenței jurisdicționale la efectuarea urmăririi penale în

cauza dată nu s-au admis, argumentele recurentului fiind lipsite de suport probatoriu

de drept.

Instanța de recurs respinge și temeiul recurentului, precum că Purcăreanu

Victoria ar avea un comportament indecent, pe motiv că locuiește în or. Roma pe o

stradă a prostituției și a drogurilor, deoarece acest argument este unul declarativ și

irelevant și nu are nici o tangență cu cauza penală.

Cu referire la cele invocate de avocat, în sensul prevederilor art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate

fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond

ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal

respinge acest argument, ca fiind neîntemeiat, din următoarele considerente:

8

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”se înțeleg

acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective.

Colegiul penal constată că, în speță acest temei de casare nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului menționat, mai mult ca atît, recurentul invocă

presupusa eroare doar în dispozitivul recursului, însă în motivarea acestuia nu face o

careva argumentare care ar fi dus la comiterea erorii menționate de către instanța de

apel.

Totodată, instanța de recurs relevă că în acțiunile inculpatului sunt prezente

elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal fiind dovedită

vina acestuia prin întreg cumulul de probe cercetate și invocate în prezenta decizie,

care în totalitatea lor coroborează cu declarațiile lui Purcăreanu Sergiu, care inițial

fiind audiat în calitate de bănuit a declarat că a pus în geanta Victoriei Purcăreanu

un săculeț cu marijuana pentru a se răzbuna pe ea, deoarece se aflau în relații ostile

(f. d. 49-51, vol. I) și abea mai tîrziu inculpatul atît în instanța de fond cît și cea de

apel nu și-a recunoscut vina înaintînd alte versiuni.

De asemenea, în susținerea vinovăției inculpatului sunt și declarațiile

martorilor Purcăreanu Victoria, Vlas Nicolae, Chencheci Andrei, Vlas Nicolae,

Alexandrov Vladimir, Sîncumamei Iurii, Cazacu Andrei și Gologan Alexei, precum

și declarațiile martorului Purcăreanu Ana, date în cadrul urmăririi penale, care este

fiica lui Purcăreanu Sergiu și Purcăreanu Victoria și care a declarat că, după ce tatăl

său a ieșit din bucătărie și a mers în odaie, ea la urmat și l-a văzut cu geanta mamei

în mînă închizînd fermoarul acesteia (f. d. 62-64, vol. I).

De aici se resping ca neîntemeiate și argumentele recurentului precum că nici

un martor nu a văzut ca inculpatul să fi pus în geantă pachețelul cu marijuana, or

chiar din declarațiile martorului Chencheci Andrei, se relevă faptul că inculpatul

avea intenția de a crea neplăceri fostei sale soții, deoarece l-a întrebat pe martor dacă

cunoaște pe cineva de la Aeroport pentru a-i verifica geanta Victoriei Purcăreanu și

astfel devine evident planul lui Purcăreanu Sergiu de a-și realiza scopul.

Totodată, faptul că Purcăreanu Victoria se afla în stare neliniștită, nu denotă

că dînsa cunoștea de pachețelul aflat în geanta sa, acesta demonstrîndu-se și prin

declarațiile martorului Sîncumamei Iurii, care a declarat că dînsa era stresată și se

vedea că are careva probleme, iar pachetul nu era în loc special amenajat, era printre

lucrurile sale personale.

Declarațiile martorului menționat sunt în coroborare cu declarațiile Victoriei

Purcăreanu, care a menționat că după ce s-a despărțit de inculpat, avea frică de

acesta, deoarece o amenința cerîndu-i bani, iar starea de emotivitatea putea fi

confundată cu situația suspectă.

Astfel, instanța de recurs susține poziția instanței de apel prin care s-a expus

că instanța de fond corect și legal a constatat prezența în acțiunile lui Purcăreanu

9

Sergiu a elementelor constitutive ale infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor

narcotice, adică păstrarea și înstrăinarea stanțelor narcotice, săvîrșită în proporții

mari, infracțiune prevăzută de art. 2171 alin. (3), lit. f) Cod penal lipsind careva

motive pentru casarea sentinței în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului,

iar nerecunoașterea vinovăției, constituie doar un mijloc de apărare în vederea

evitării pedepsei pentru infracțiunea comisă, or, declarațiile acestuia date pe

parcursul judecării cauzei sunt combătute prin celelalte probe administrate în cursul

urmăririi penale și cercetate în ședința instanței de fond și apel.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că concluziile la care au

ajuns instanțele ierarhic inferioare privitor la vinovăția inculpatului sunt corecte și

corespund materialului probator.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs examînînd recursul declarat

constată că careva încălcări procesuale la etapa cercetării judecătorești nu au fost

reținute, iar conform art. 365 alin. (2) Cod de procedură penală instanța la cererea

părților sau a altor participanți la proces, poate modifica ordinea de cercetare a

probelor dacă aceasta este necesar pentru buna desfășurare a cercetării

judecătorești.

În cazul dat, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de

fond (f. d. 31-32, Vol. II), din motivul neprezentării martorului Gologan Alexei

cauza penală s-a amînat de mai multe ori, iar pentru netergiversarea judecării cauzei

și la cererea procurorului, corect s-a ajuns la concluzia de modificare a cercetării

judecătorești.

Mai mult ca atît, în conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) Cod de

procedură penală, cererile în procesul penal constituie solicitările adresate, în scris

sau oral, de către părțile în proces sau alte persoane interesate organului de

urmărire penală sau instanței în legătură cu desfășurarea procesului, constatarea

circumstanțelor ce au importanță pentru cauză, precum și cu asigurarea drepturilor

și intereselor legitime ale persoanei.

Art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală stipulează că hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel cînd faptei săvîrșie i s-a dat o încadrare juridică

greșită, Colegiul penal respinge și acest argument, deoarece instanța de fond corect

a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (3), lit. f) Cod penal.

Instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvîrșită și cum aceasta a fost

stabilită de către instanța de apel, și dacă această faptă a fost încadrată în norma

penală corectă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă normă penală, înseamnă că

acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Din textul hotărîrilor recurate se constată că instanțele ierarhic inferioare au

cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței,

concludenței și utilității acestora și care, în ansamblul lor, au confirmat vinovăția

10

inculpatului de săvîrșirea infracțiunii incriminate. Conținutul probelor și valoarea lor

probatorie este analizată în textul hotărîrilor și temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea acestor probe, instanța de recurs nu a stabilit.

Instanța de recurs apreciază drept corectă stabilirea situației de fapt de către

instanța de fond, iar ulterior menținută de instanța de apel, precum și calificarea

infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, adică calificarea juridică corespunde

semnelor faptei prejudiciabile săvîrșite de acesta și semnele componenței

infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice, adică păstrarea și

înstrăinarea substanțelor narcotice, săvîrșită în proporții mari, infracțiune prevăzută

de art. 2171 alin. (3), lit. f) Cod penal.

Acțiunea de înstrăinare este opusul procurării substanțelor narcotice,

psihotrope sau a analoagelor și presupune transmiterea lor cu titlu gratuit sau oneros

în posesia altei persoane, prin diferite metode (vînzare, dare cu împrumut, donare,

schimb, inducere în eroare), iar infracțiunea dată avînd o componență formală se

consumă din momentul săvîrșirii acțiunii.

Astfel, în urma cercetării și verificării materialului probator al cauzei penale,

instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpatului în baza normei înaintate prin

învinuire, odată ce s-a demonstrat faptul că inculpatul a înstrăinat pachețelul de

marijuana punîndu-l în geanta fostei sale soții.

Prin urmare, cele expuse mai sus determină susținerea poziției instanței de

apel de către instanța de recurs, care corect a menținut încadrarea acțiunillor lui

Purcăreanu Sergiu în baza art. 2171 alin. (3), lit. f) Cod penal.

Referitor la eroarea invocată prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul în care norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri

de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție,

Colegiul concluzionează, că acest temei pentru declararea recursului ordinar

deasemenea nu și-a găsit confirmare la examinare, nefiind stabilită presupusa eroare

de drept invocată de recurent, mai mult ca atît, în motivarea recursului avocatul nu

face o careva argumentare ce ar ține de eroarea invocată.

Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia că recursul declarat este unul

declarativ, motivele invocate nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs în art. 427

Cod de procedură penală. Totodată, aceste motive au fost invocate și în apel, au fost

obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale

dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea

hotărîrilor judecătorești.

În acest context, Colegiul conchide că temeiurile pentru recursul ordinar

declarat de recurent, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) și 16) Cod de

11

procedură penală nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și din aceste

considerente este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Negurița Veaceslav

în numele inculpatului Purcăreanu Sergiu, împotriva sentinței Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 09 iunie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 decembrie 2014, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 13 mai 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

12