1ra-511/15 — art. 324 alin. 2 CP

1ra-511/15 — art. 324 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-511/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

12 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Constantin Alerguș

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de

avocatul Radu Dumneanu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 octombrie 2014 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, în cauza penală în privința lui:

Pruteanu Igor Nicolae, născut la 19

martie 1981, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. G. Coșbuc 1 „A”.

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 04.06.2014– 20.10.2014;

- instanța de apel: 01.12.2014- 22.01.2015;

- instanța de recurs: 25.03.2015- 12.05.2015.

C O N S T A TĂ:

cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Pruteanu Igor a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. 2 lit. c) Cod penal la 5 (cinci)

ani închisoare și amendă de 8000 (opt mii) unități convenționale, ceea ce constituie

160 000 (o sută șaizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

publice pe termen de 8 (opt) ani.

Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe termen de probă de 4 (patru) ani.

activînd în baza Ordinului nr. 115-p din 25 februarie 2013 al Inspectoratului Fiscal de

1

Stat mun. Chișinău, în calitate de inspector superior, fiind persoană publică, avînd în

virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice, fiind obligat în conformitate cu Fișa de post privind obligațiunile

funcționale de a dirija în cunoștință de cauză sectorul de muncă încredințat, să

manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce stau

în fața sa, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor de legislația în vigoare, să fie

obiectiv și imparțial, avînd obligații în vederea exercitări obligațiunilor de serviciu în

strictă conformitate cu legislația în vigoare, iar în conformitate cu Legea privind

combaterea corupției și protecționismului nr. 900-XIII din 27 iunie 1996, acceptînd

benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot

conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de

grup și în alte interese decît cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse

de funcția deținută, în perioada 18 martie - 15 aprilie 2014 a comis infracțiunea de

corupere pasivă, în următoarele circumstanțe:

În perioada lunii martie 2014, fiind numit la posturile fiscale instituite la

întreprinderile SRL „Salt-Grup", SRL „Tiera Grup" și SRL „Unita" a extorcat de la

administratorul SRL „Salt-Grup", Breahnă Eugeniu mijloace bănești ce nu i se cuvin în

sumă de 10000 lei, pentru a fi anulate ordinele prin care au fost instituite posturile

fiscale la întreprinderea administrată de către acesta, precum și de la întreprinderile

SRL „Tiera Group", SA „Unita" cu care acesta are relații economice de colaborare, cît

și pentru a nu crea impedimente întreprinderilor SRL „Salt-Group" și SA „Unita" la

comercializarea mărfii - sare tehnică și alimentară aflată în stoc la întreprinderile

menționate. La 25 martie 2014, aproximativ la ora 12.40 min., aflîndu-se la sediul

întreprinderii SRL „Salt Group", amplasat în mun. Chișinău, str. Muncești 793/3 a

primit de la Breahnă Eugeniu mijloacele bănești extorcate în sumă de 10 000 lei.

Tot el, în perioada lunilor martie - aprilie 2014, a extorcat de la administratorul

SRL „Salt Group", Breahnă Eugeniu, mijloace bănești în sumă de 500 dolari SUA

pentru ca ultimul să poată realiza fără impedimente marfa - sare tehnică și alimentară,

care urmează a fi importată de către acesta în cantitate de 10 vagoane de sare, a cîte 50

dolari SUA, pentru fiecare vagon de marfă. La 15 aprilie 2014, aproximativ la ora

14.55 min., aflîndu-se la sediul întreprinderii SRL „Salt Group" amplasat în mun.

Chișinău, str. Muncești 793/3 a primit de la Breahnă Eugeniu mijloacele bănești

extorcate în sumă de 500 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituia

suma de 6710 lei.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care inculpatul să fie condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal

la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 700 unități convenționale și

cu privarea cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe

2

termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În susținerea apelului a invocat că, la emiterea sentinței, instanța a

aplicat o pedeapsă prea blîndă inculpatului, din următoarele considerente:

- instanța de judecată a ignorat prevederile Recomandării nr. 61 din

14.12.2013 Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea

pedepsei penale în cauzele de corupție;

- instanța de judecată trebuia să țină cont de gravitatea infracțiunii;

- aplicînd prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa penală nu-și va atinge

scopul și nu v-a restabili echitatea socială, corectarea inculpatului,

prevenirea comiterii de noi infracțiuni;

- săvîrșind infracțiunea în calitate de persoană publică, Pruteanu Igor a

acționat contrar activității persoanei publice și prin infracțiune a subminat

autoritatea statului;

- la stabilirea pedepsei, instanța nu a delimitat circumstanțele excepționale

pentru o pedeapsă mai blîndă.

3.1. Inculpatul a declarat apel (incorect numit recurs) prin care a solicitat

casarea sentinței, ca nefondată.

În motivare a menționat că, deși cauza penală s-a examinat în ordinea art. 3641

Cod de procedură penală, instanța de fond a aplicat în calitate de amendă pedeapsa

maximă prevăzută de sancțiunea art. 324 alin.(2) Cod penal, adică 8000 unități

convenționale - 160 000 lei.

În acest sens, este necesar să se atragă atenția că, avînd la bază prescripțiile

legale, prevăzute de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală precum și faptul că

sancțiunea art. 324 alin.(2) Cod penal prevede că amenda care poate fi aplicată pentru

comiterea faptei respective este de la 6000 la 8000 unități convenționale, pedeapsa

care putea fi aplicată în privința sa nu poate să depășească limitele de la 4500 la 6000

unități convenționale, iar instanța greșit a individualizat pedeapsa aplicată î acest sens.

3.2. Avocatul Radu Dumneanu a declarat apel în numele inculpatului, prin

care a solicitat casarea sentinței ca nefondată.

În motivarea apelului a menționat că în petiția adresată Centrului Național

Anticorupție la 10.02.2014 de către cet. Samoil Andrei (f. d. 11-13), nu se conțin

careva informații ce ar confirma careva acțiuni de estorcare întreprinse de către

numitul Pruteanu Igor.

Înregistrarea audio despre care s-a indicat că ar fi fost efectuată la 18.03.2014

(f.d.31), în care, în mod evident, acționînd în interesele agenților economici la care au

fost instituite posturi fiscale și care, la 20.03.2014 a depus un denunț împotriva

numitului Pruteanu Igor, anume Breahnă Eugen îi propune lui Pruteanu Igor sume de

bani. Înregistrarea în cauză, la fel, nu conține careva informații ce ar putea confirma

careva acțiuni de estorcare întreprinse de către numitul Pruteanu Igor;

3

Înregistrările audio din 03.04.2014 și 15.04.2014 (f.d.67 și f.d.69-70), confirmă

cu certitudine că inculpatul Pruteanu Igor nu a estorcat careva sume de bani, ci

acestuia i s-a propus în mod deschis suma de 1000 lei, pe care nu a estorcat-o.

În așa mod, este evident că sub îndrumarea reprezentanților Centrului Național

Anticorupție, denunțătorul Breahnă Eugeniu 1- a provocat pe inculpatul Pruteanu Igor

să comită infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (l) Cod penal.

Potrivit pct.10 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea

legislației referitoare la răspunderea penală pentru corupere pasivă ori activă, prin

noțiunea de estorcare de bunuri sau servicii, enumerate în art. 324 alin. (1) Cod penal

se subînțelege cererea acestora de către făptuitor sub amenințarea săvîtșirii acțiunilor

care vor putea cauza prejudicii intereselor atît legale, cît și ilegale ale corupătorului sau

crearea intenționată a unor condiții care îl impun să le dea (ofere) în scopul prevenirii

consecințelor nefaste pentru interesele sale legale sau ilegale.

În așa mod, prescripțiile legale menționate, denotă faptul că folosirea în mod

eronat a expresiei estorcare în denunțul numitului Breahnă Eugeniu a fost utilizată de

către reprezentantul organului de urmărire penală doar în scopul de a agrava situația

inculpatului și a crea în mod artificial a circumstanțelor necesare pentru a întemeia o

acuzație de comitere a unei infracțiuni de corupție, prin metoda estorcării.

Analiza probelor expusă mai sus, denotă cu certitudine faptul că au fost

încălcate principiile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în partea ce

ține de inadmisibilitatea acțiunilor de provocare din partea autorităților statului la

cercetarea crimelor despre care se presupune că ar fi fost comise, respectiv și

încălcarea dreptului la un proces echitabil.

La soluționarea prezentei spețe consideră, că este necesar să fie aplicate

inclusiv prevederile art. 135 alin. (l) Cod de procedură penală care indică că, controlul

transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate prevede înmînarea sau

predarea de bunuri, bancnote sau documente persoanei care pretinde sau le acceptă,

sub supraveghere și cu documentarea acestor acțiuni.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că, controlul transmiterii banilor sau a altor

valori extorcate, deși formal cade sub incidența infracțiunii, în mod separat nu

constituie infracțiune și se realizează doar în scopul identificării intențiilor și verificării

comunicării cu privire la infracțiunea de corupere sau de șantaj, care a început pînă la

sau în afara implicării organelor respective.

Mai mult ca atît, toate stenogramele și actele procedurale administrate și

întocmite în cauza dată menționate supra, denotă de fapt, că Pruteanu Igor în realitate a

fost provocat de către denunțător sub îndrumarea reprezentanților Centrului Național

Anticorupție.

Potrivit art. 275 pct. 9) Cod de procedură penală urmărirea penală nu poate fi

pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va înceta în cazurile în care ...

4

există circumstanțe prevăzute de lege care... exclud urmărirea penală. (vezi art. 135

alin.(3) cod de procedură penală)".

Astfel, legea procesual-penală în mod expres prevede că controlul transmiterii

banilor în mod separat nu constituie infracțiune, fapt care, în conformitate cu

prevederile art. 135 alin.(3), art.275 pct. 9), art. 285 alin.(2), art. 332 alin.(l) și art.350

Cod de procedură penală impunea încetarea procesului penal în privința numitului

Pruteanu Igor.

În acest sens, avocatul a considerat ca fiind relevante și aplicabile inclusiv

prevederile art.7 alin.(8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrile definitive

ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru organele de urmărire

penală, procurori și instanțele de judecată, precum și prevederile art.94 alin.(l) pct.8) și

pct. 11) Cod de procedură penală, care indică expres că ,în procesul penal nu pot fi

admise și prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată

și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărîri judecătorești datele care au fost

obținute ... prin încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor

prezentului cod... prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la săvîrșirea

infracțiunii.

Pe lîngă calificarea eronată a acțiunilor lui Pruteanu Igor și existența

circumstanțelor care exclud urmărirea penală, chiar și în cazul în care instanța constată

cu certitudine faptul estorcării și lipsa provocării inculpatului, la emiterea sentinței de

condamnare s-a admis aplicarea eronată a legii la stabilirea pedepsei aplicate

inculpatului. Deși Pruteanu Igor a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor de

primire a sumelor de bani, careva circumstanțe agravante, potrivit art. 77 Cod penal nu

au fost stabilite, în același timp, instanța de fond a constatat faptul că la

individualizarea și aplicarea pedepsei penale în privința inculpatului urmează a fi luate

în considerare circumstanțele atenuante precum căința sinceră, recunoașterea

vinovăției și cooperarea cu organul de urmărire penală, în calitate de circumstanță

atenuantă urma să fie menționat inclusiv faptul că inculpatul are la întreținere un copil

minor.

În pofida circumstanțelor expuse,instanța de fond a aplicat în calitate de amendă

pedeapsa maximă prevăzută de sancțiunea art.324 alin.(2) Cod penal, adică 8000

unități convenționale, deacea este necesar să se atragă atenția la acest moment cu

înlăturarea omisiuni admise.

2015 au fost admise apelurile declarate, inclusiv și din alte motive casată sentința

instanței de fond în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă

hotărîre potrivit căreia:

Lui Pruteanu Igor, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit.

c) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa de la 5 (cinci) ani închisoare cu executarea

5

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 5000 unități

convenționale - 100 000 lei și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul

organelor fiscale pe termen de 3 ani.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției instanța de apel a invocat faptul că, în ședința

instanței de fond, pînă la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a solicitat prin

cerere scrisa examinarea cauzei penale pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, pe care le cunoaște a și asupra cărora nu are obiecții. Astfel, cauza a

fost examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală.

Instanța de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor

săvîrșite de inculpat, iar analiza și verificarea probelor pe cauză prin prisma art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității,

veridicității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor indică incontestabil la

vinovăția lui Pruteanu Igor privind comiterea infracțiunii în baza art. 324 alin. (2) lit.

c) Cod penal după indicii calificativi: coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și

primirea personal, de către persoană publică de bunuri și servicii, ce nu i se cuvin

pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției

sale, cu extorcarea de bunuri.

Înafară de faptul că inculpatul vina de comiterea celor incriminate a recunoscut-

o, vinovăția lui a fost dovedită pe deplin și prin probele administrate în cadrul urmăririi

penale și cercetării judiciare și, anume declarațiile martorului Breahnă Eugeniu cît și

probele anexate la dosar, care au fost studiate în instanța de fond și verificate în

instanța de apel. Astfel, Colegiul a precizat că potrivit materialelor cauzei acțiunile

inculpatului conțin toate elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 324

alin. (2) lit."c" Cod penal.

Inculpatul în ședința de judecată din 18 septembrie 2014 a depus o cerere în

temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, prin care a solicitat examinarea cauzei

penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și

împotriva cărora nu are obiecții din motiv că își recunoaște fapta indicată în

rechizitoriu și nu a solicitat administrarea de noi probe. Această cerere a fost

confirmată de către avocatul său Pavel Zamfir. Instanța a admis demersul inculpatului

și a examinat cauza în baza art. 3641 Cod de procedură penală.

Instanța a menționat, că conform Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție

„Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală”, pct. 19,

instanța se pronunță printr-o încheiere, prin care dispune judecarea cauzei în procedură

simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Conform alin. (4) al art.

3641 și art. 342 alin.(3) Cod de procedură penală, încheierea, prin care instanța admite

6

încheierea inculpatului privind judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza

urmăririi penale, se adoptă de către judecător și se include în procesul-verbal al

ședinței de judecată. Încheierea nu este susceptibilă căilor de atac. Din momentul

pronunțării încheierii inculpatul și apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul

procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii

simplificate. Dacă, eventual inculpatul ori apărătorul lui, după adoptarea încheierii

privind admiterea cererii de judecare în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, în

timpul audierii ori după aceasta, renunță la procedura simplificată, instanța, prin

încheiere protocolară, va indica că renunțarea nu poate fi admisă.

În cauză nu s-a constatat situația cînd inculpatul sau apărătorul său ar fi renunțat

la procedura simplificată, anume din acest motiv s-a și respins argumentul respectiv

invocat la etapa apelului declarat doar de către avocat, or solicitarea apelului depus de

către inculpat este una totalmente diferită de poziția avocatului.

Totodată, instanța de apel a statuat că instanța de fond n-a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal aplicînd pedeapsa greșit individualizată

în raport cu prevederile legii penale care reglementează pedeapsa, scopul acesteia și

individualizarea ei, corectînd eroarea comisă prin casarea sentinței în partea stabilirii

pedepsei și pronunțarea unei hotărîri noi potrivit ordinii prevăzute pentru prima

instanță.

Colegiul a menționat, că restabilirea echității sociale presupune restabilirea

drepturilor lezate - în urma infracțiunii unei anumite persoane, societății, statului,

precum și reîntoarcerea, reîncadrarea vinovatului în societate după ispășirea pedepsei

echitabile.

Anume reieșind din prevederile sus-enunțate instanța de apel a considerat, că

aplicînd pedeapsa penală în privința inculpatului cu suspendarea executării în baza art.

90 Cod penal pedeapsa penală nu-și va atinge scopul și nu v-a restabili echitatea

socială, corectarea inculpatului, prevenirea comiterii de noi infracțiuni, cu atît mai mult

că, Pruteanu Igor fiind o persoană publică, prin infracțiune a subminat autoritatea

statului.

Prin prisma art. 76 Cod penal circumstanță atenuantă a fost stabilită

recunoașterea vinei de către inculpat, iar conform art. 77 Cod penal circumstanțe

agravante nu au fost stabilite.

De asemenea, instanța de apel a considerat necesară micșorarea pedepsei

amenzii în limitele prevăzute de al.(8) art. 3641 Cod de procedură penală.

Dumneanu în numele inculpatului, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

11) și 12) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea hotărîrilor pronunțate

cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

7

În motivarea recursului, avocatul menționează că instanțele ierarhic inferioare

nu au luat în considerație că anularea ordinelor prin care au fost instituite posturile

fiscale menționate nu ține de atribuțiile de serviciu ale inculpatului, fapt pentru care

acțiunile privind primirea sumei de 10000 lei în legătură cu promisiunea de a interveni

în vederea scoaterii/sistării posturilor fiscale respective puteau fi calificate în baza art.

326 Cod penal și nu în baza art. 324 Cod penal. Este evident faptul că în baza

denunțului depus, urmărirea penală a fost pornită și ulterior Pruteanu Igor a fost

condamnat eronat pe acest capăt de acuzare în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal,

deoarece în acțiunile sale se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod

penal.

Totodată, avocatul menționează că în petiția depusă de către Samoil Andrei la

CNA încă la 10.02.2014 nu au fost invocate careva acțiuni ilegale ale inspectorului

Pruteanu, ori relațiile între acesta și agentul economic reprezentat de denunțător au

început doar după data de 28.02.2015, cînd inculpatul a fost numit responsabil de

activitatea postului fiscal instituit la SA „Unita”.

În acest sens se poate de menționat că înregistrările audio din 18.03.2014 purtate

între inculpat și Breahnă Eugeniu au fost efectuate sub îndrumarea reprezentanților

Centrului Național Anticorupție, în lipsa autorizărilor necesare în acest sens prevăzute

de legislație, iar urmărirea penală în baza art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal care

prevede sancționarea faptelor coruptibile, comise prin extorcare, în lipsa

circumstanțelor care puteau fi caracterizate de noțiunea de extorcare, a fost pornită

doar pentru a justifica acțiunile speciale de investigație sub formă de interceptare a

convorbirilor și controlul transmiterii banilor, care urmau să aibă loc.

Recurentul consideră, că sub îndrumarea reprezentanților CNA, denunțătorul

Breahnă Eugeniu l-a provocat pe inculpat să comită infracțiunea prevăzută de art. 324

alin. (1) Cod penal.

Avînd în vedere circumstanțele expuse, este evident că acțiunile lui Pruteanu

Igor, în partea ce țin de primirea sumei de 50 dolari SUA pentru fiecare vagon de sare

importată pentru a nu crea impedimente pentru comercializarea acesteia, puteau fi

calificate doar în baza art. 324 alin. (l) Cod penal, dar nu în baza art. 324 alin.(2) lit. c)

Cod penal.

De asemenea, recurentul invocă faptul că atît instanța de fond cît și cea de apel

nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală

la stabilirea pedepsei inculpatului.

pentru respingerea acestuia, deoarece motivele invocate în recurs nu au suport legal, or

instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată și încadrarea juridică a acțiunilor condamnatului în strictă

8

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, prin prisma probelor

anexate la dosar.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi

respins din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lărgit evidențiază

că avocatul - recurent în recursul declarat invocă drept temei de casare pct. 6), 10), 11)

și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; cînd

persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă

sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost

înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul

inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege și cînd faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, potrivit textului recursului, recurentul critică soluțiile instanțelor de fond în

partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului și în partea ce ține de stabilirea

9

pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală și nu aduce

argumente concrete în raport cu temeiurile menționate mai sus.

Colegiul stipulează că aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-

au găsit confirmare la judecarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori

de drept invocate de recurent.

Conform art. 3641 Cod de procedură penală, procedura simplificată a judecării

cauzei penale pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală reprezintă de

fapt o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de vinovăție și poate fi aplicată

dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1) cererea inculpatului să intervină pînă la începerea cercetării judecătorești în

prima instanță;

2) cererea inculpatului trebuie să conțină mențiune privind recunoașterea totală

și necondiționată a faptei/faptelor incriminate în legătură cu care a fost diferit justiției

și renunțarea la dreptul de a solicita examinarea altor probe;

3) probele administrate în faza de urmărire penală să fie suficiente și de natură

să permită stabilirea unei pedepse.

Potrivit aceleiași norme, judecata se face în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, doar dacă inculpatul recunoaște faptele așa cum sunt menționate în

rechizitoriu.

Astfel, conform materialelor cauzei penale, inculpatul Pruteanu Igor pe

parcursul urmăririi penale a profitat de dreptul de a refuza să dea declarații, fapt

menționat și în procesul-verbal de audiere în calitate de învinuit (f.d. 188 Vol. II).

Ulterior, în cadrul ședinței preliminare de judecată din 16.09.2014 în instanța de

fond, inculpatul în prezența avocatului său a solicitat examinarea cauzei în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală conform art. 3641 Cod de procedură

penală, printr-un înscris autentic susținut pe parcursul judecării cauzei în prima

instanță (f.d. 4 Vol. III), iar conform alin. (4) al art. 3641 și art. 342 alin. (3) Cod de

procedură penală, instanța a admis cererea inculpatului prin încheiere protocolară

inclusă în procesul-verbal al ședinței de judecată din 18.09.2015, încheiere care nu este

susceptibilă căilor de atac.

Pînă la adoptarea soluției privind admiterea sau respingerea cererii inculpatului,

prin care se solicită judecarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală, instanța de fond a verificat dacă:

- rechizitoriul este întocmit în conformitate cu prevederile art.296 Cod de

procedură penală;

- actele de urmărire penală nu sunt lovite de nulitatea absolută prevăzute în

art.251 alin.(2) Cod de procedură penală;

- în faza de urmărire penală nu a fost încălcat principiul legalității sau loialității

în administrarea probelor;

10

- nu au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale garantate de

Convenția europeană (de pildă, se reține utilizarea torturii sau a tratamentelor

inumane sau degradante pe parcursul audierilor);

- fapta imputată inculpatului just a fost încadrată în conformitate cu dispozițiile

prevăzute în Codul penal;

- au fost respectate dispozițiile legale privitoare la începerea urmăririi penale

și/sau reluarea urmăririi penale.

La acest capitol, Colegiul mai reține că înscrisul autentic al inculpatului cuprinde

atît recunoașterea faptei descrisă în rechizitoriu, cît și solicitarea ca judecata să se facă

în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Caracterul neechivoc al recunoașterii impune ca înscrisul să cuprindă o

manifestare de voință suficient de clară, prin referire la faptele reținute prin

rechizitoriul, solicitarea ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul

urmăririi penale, precizarea cunoașterii și însușirii acestor probe, precum și renunțarea

la administrarea altor probe.

Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ, ținînd seama că declarația

inculpatului nu este un act formal, ci și unul substanțial, de fond.

Prin înscrisul autentic inculpatul trebuie să recunoască și încadrarea juridică a

faptei așa cum a fost reținută în rechizitoriu.

Formulînd solicitarea de a judeca cauza în baza probelor administrate la fază de

urmărire penală, inculpatul renunță neechivoc la dreptul de a interoga martori în fața

instanței, renunțarea nefiind contrară art. 6 §3 lit. d) din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, dreptul consacrat de

aceste dispoziții neavînd caracter absolut.

În speță este indubitabil constatat că inculpatul și avocatul acestuia nu au

renunțat pe parcursul procesului penal la opțiunea de a fi judecată cauza în procedura

respectivă.

Mai mult ca atît, Colegiul precizează că poziția inculpatului a fost susținută și

prin apelul declarat, în care care a contestat sentința instanței de fond solicitînd doar

aplicarea unei pedepse mai blînde, pe cînd avocatul Radu Dumneanu, care a intervenit

în procesul penal la etapa depunerii apelului, a contestat calificarea acțiunilor lui

Pruteanu Igor, or, în cazul dat instanța menționează că poziția avocatului trebuie să fie

una legată de poziția inculpatului sau în cazul cînd acesta ar fi contestat încadrarea

juridică a faptei, nu puteau fi aplicate dispozițiile art. 3641 Cod de procedură penală.

La fel, Colegiul conchide că în situația aplicării de către prima instanță a

dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel corect a verificat în

principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură

penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decît cea

reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

11

Totodată, instanța respinge afirmațiile recurentului precum că prima instanță la

admiterea cererii privind examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală nu a verificat materialele cauzei, deoarece odată ce instanța de fond

admite cererea inculpatului se prezumă că careva încălcări în cadrul urmăririi penale

nu au avut loc.

Art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală prevede că, încălcarea oricărei alte

prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost

invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța

de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în

cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

În speță, potrivit materialelor cauzei, inclusiv procesului-verbal de prezentare

învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală (f. d. 209 Vol. II), de

către Pruteanu Igor sau avocatul său nu au fost invocate careva cereri privind atragerea

nulității actelor procesuale din cadrul urmăririi penale și nici nu au fost contestate în

ordinea prevăzută de legislația procesual penală.

Prin urmare, criticele formulate de recurent menționate la pct. 5 din decizie sunt

identice cu cele invocate în cererea de apel, iar instanța de apel nu era obligată de a

face o motivare asupra fiecărui argument, limitîndu-se doar la verificarea legalității și

temeiniciei hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, verificînd suplimentar probele cercetate în instanța de fond în

raport cu motivele apelurilor declarate, adoptînd o decizie care corespunde

prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, soluție, pe care instanța de recurs

și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune.

În aceeași ordine de idei, Colegiul menține poziția instanței de apel referitor la

casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și menționează, că la aplicarea pedepsei

s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 76 Cod penal, s-a ținut cont

de prevederile Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție „Cu privire la aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, cît și de Recomandarea nr. 61 a

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție „Cu privire la unele chestiuni ce vizează

individualizarea pedepsei penale în cauzele de corupție”, fiind stabilită sancțiunea

penală corespunzătoare gradului prejudiciabil al infracțiunii comise, circumstanțelor

acesteia și persoanei vinovate.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată că temeiurile invocate de

recurent se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele

erori de drept, astfel încît, hotărîrile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază

soluția, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței de apel, acceptate și de

către instanța de recurs care în totalitatea lor resping argumentele recurentului.

12

Prin urmare, Colegiul lărgit apreciază criticile recurentului ca fiind vădit

neîntemeiat, dat fiind că instanța de apel, a respectat exigențele prevăzute de art. 414

Cod de procedură penală și a judecat, conform legii, cauza penală în privința lui

Pruteanu Igor, în fapt și în drept.

În acest context, Colegiul concluzionează că argumentele invocate

de către recurent în recurs sunt neîntemeiate, fapt ce impune incontestabil

concluzia de respingere a recursului ordinar declarat, ca inadmisibil, cu menținerea

deciziei instanței de fond.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Radu Dumneanu

în numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

20 octombrie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

ianuarie 2015, pe cauza penală în privința lui Pruteanu Igor, cu menținerea deciziei

instanței de apel.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 02 iunie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Constantin Alerguș

13