1ra-525/2017 — Art. 201 1 alin.3 lit.c CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 21 ianuarie 2016, Pruteanu Victoria a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, și conform art. 79 Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 3 ani 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Pruteanu Victoria la data de 14.12.2014, aproximativ în jurul orelor 22:00, în timp ce se afla în drum lângă gospodăria în care domiciliază, situată în r-nul xxx, sat. xxx, având în mână un cuțit de bucătărie, luat cu ea anterior din domiciliu său, special pentru provocarea leziunilor corporale. În timpul unui conflict apărut între ea și soțul ei Pîrlici Vasile, intenționat i-a aplicat soțului său Pîrlici Vasile cu cuțitul de bucătărie o lovitură în regiunea toracică partea stângă-față, cauzându-i acestuia leziuni corporale sub formă de plagă înjunghiată a cutiei toracice pe stânga, penetrantă în cavitatea pleurală stînga cu lezarea aortei și plămânului stâng, hemitorace pe stânga. Leziuni corporale care conform raportului de expertiză medico legală nr. 196 din 19.12.2014 se califică ca vătămări corporale grave 1 periculoase pentru viață și sunt în legătură cauzală directă cu decesul victimei Pîrlici Vasile, care a și decedat pe loc în rezultatul șocului hemoragic și traumatic. Acțiunele inculpatei Pruteanu Victoria au fost calificate de prima instanță în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, acțiune care a provocat decesul victimei.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în procuratura raionului Strășeni, Golban Vasile, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie stabilită inculpatei Pruteanu Victoria pedeapsă sub formă de 12 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, invocând în argumentarea apelului că: - prima instanță la adoptarea sentinței enunțate nu a individualizat în mod echitabil pedeapsa, ignorând criteriile prevăzute de art. 75 din Cod penal, aplicând principiul individualizării pedepsei, nu a luat în considerare caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, nu a verificat personalitatea inculpatei, caracterul prejudiciului, și circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea penală; - inculpata în timpul judecării cauzei, având stabilită măsura preventivă, arest la domiciliu, a admis încălcarea restricțiilor și obligațiilor stabilite de către instanța de judecată, fapt confirmat de succesorul părții vătămate, de martorul Răilean Nina care au menționat că inculpata Pruteanu Victoria a părăsit domiciliu de mai multe ori și primea în casă persoane străine; - inculpata a mai fost supusă răspunderii contravenționale la 01.10.2014, pentru acțiuni manifestate prin înjuria și amenințarea cu răfuiala fizică în privința unei minore. 3.2. Succesorul părții vătămate, Pîrlici Alexandra, solicitând casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatei Pruteanu Victoria să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră cu executare reală cu închisoare pentru omor premeditat și intenționat, invocând că: - prima instanță a aplicat inculpatei Pruteanu Victoria o pedeapsă prea blândă în raport cu infracțiunea săvârșită. Mai mult ca atât, certurile dintre ea și Pîrlici Vasile se iscau din cauza infidelității inculpatei Pruteanu Victoria; 3.3. Avocatul Vieru Vadim în numele inculpatei Pruteanu Victoria, solicitând casarea sentinței cu achitarea inculpatei Pruteanu Victoria, invocând în motivarea apelului că: - învinuirea nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei. Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că inculpata Pruteanu Victoria a fost supusă actelor de violență în familie din partea soțului său pe parcursul anilor de căsnicie; - inculpata Pruteanu Victoria a comis acțiuni de apărare care cad sub incidența prevederilor art. 35 Cod penal, ori inculpata a răspuns la un atac direct, material și real îndreptat împotriva sa, circumstanțe care au fost probate pe parcursul cercetării judecătorești; 2 - este eronată aprecierea instanței, potrivit căreia între inculpata Pruteanu Victoria și Pîrlici Vasile la momentul comiterii faptei a existat un simplu conflict. Având în vedere declarațiile martorilor Bădrăgan Stepan, Pruteanu Ana, Pruteanu Mihaela, Pruteanu Valeriu, Pruteanu Valeria, Ursachi Natalia, acțiunile lui Pârlici Vasile depășeau cu certitudine cadrul unui conflict simplu și reprezentau în sine acțiuni infracționale manifestate prin comiterea acțiunilor de violență în familie care puteau cauza vătămări corporale grave sau chiar decesul victimei; - este eronată concluzia instanței potrivit căreia, inculpata și-ar fi recunoscut parțial vina. În cadrul audierii, aceasta nu a declarat niciodată că-și recunoaște parțial vina, ci doar s-a referit la circumstanțele cazului și a comunicat că-i pare rău de acțiunile care s-au întâmplat; - concluzia instanței potrivit căreia inculpata s-ar fi pregătit din timp și și-a pregătit unealta pentru răzbunare, și nu ar fi încercat să evite aceste acțiuni, la fel este eronată, ori în cadrul audierii, inculpata a declarat că deoarece aceasta era amenințată cu faptul că-i va fi tăiat capul, Pîrlici Vasile era foarte agresiv, aceasta a luat primul lucru care i-a căzut în mâini, în timp ce aceasta fugea de Pîrlici Vasile, iar cel din urmă a aplicat forța fizică față de ea înainte de acest lucru. Mai mult ca atât, Pîrlici Vasile a început să alerge după ea desculț, chiar dacă afară era foarte frig, circumstanțe dovedite prin raportul de cercetare la fața locului și declarațiile martorilor; - instanța de judecată nu a luat în considerare faptul că de fapt inculpata fugea de victimă și nu invers. Inculpata fugea de acesta ca să nu fie din nou supusă acțiunilor de violență în familie, care pot să ducă la deces, având în vedere amenințarea acesteia, care purta un caracter real, etc. în aceste condiții, inculpata la maxim a încercat să evite săvârșirea unor anumite acțiuni, ori fapta incriminată s-a comis atunci cînd Pîrlici Vasile a ajuns-o din urmă și a apucat-o, după care aceasta s-a speriat și s-a întors spre el, circumstanțe în condițiile cărora cuțitul s-a înfipt în corpul victimei nefiind clarificate până la urmă de către instanța de judecată, în condițiile în care inculpata declară că ea nu l-a înfipt intenționat, așa cum se menționează în sentință și cum a invocat în învinuire acuzatorul de stat; - instanța nu a ținut cont de faptul că pe corpul lui Pîrlici Vasile a fost depistată doar o singură lovitură de cuțit, ce confirmă că Pruteanu Victoria nu a avut intenția de a-1 omorî pe ultimul, deoarece ea a avut posibilitate reală de a-i aplica mai multe lovituri, dar nu a făcut-o; - instanța de judecată, nu a apreciat ca probă pertinentă extrasul din fișa medicală nr.1868 din 21 august 2015; - în cadrul ședințelor de judecată instanța de judecată, chiar dacă prin încheiere a acceptat demersul apărării cu privire la numirea unei evaluări psihologice, nu au fost somate de răspundere penală persoanele care au întocmit raportul de evaluare, deși aceasta este prerogativa instanței și nici nu a considerat necesar a-i cita în instanța de judecată pentru ai audia pe marginea constatărilor, ori raportul a fost expediat de către Centrul de Reabilitarea Victimelor Torturii direct instanței de judecată; 3 - persoanele care au întocmit raportul pot avea calitatea de specialiști în sensul prevederilor art. 139 al Codului de procedură penală, iar simplul refuz de acceptare a probelor administrate de apărare contravine art. 6 al CEDO; - inculpata Pruteanu Victoria fusese victimă a violenței în familie pe parcursul mai multor ani. Toată comunitatea cunoștea despre aceasta, însă nimeni nu a intervenit. Victoria a sesizat autoritățile despre acțiunile de violență. însă, sesizările fie erau neglijate, fie soțul era sancționat doar contravențional (f.d. 30, vol.I); - martorii fiind audiați în cadrul procedurilor au declarat că inculpata Pruteanu Victoria de nenumărate ori era supusă acțiunilor de violență în familie și de nenumărate ori s-a adresat la sectorul de poliție și reprezentanții administrației publice locale pentru a solicita ajutor în legătură cu faptul că aceasta era supusă agresiunilor fizice. Circumstanțele date au fost confirmate și de către martorii minori care au văzut cu ochii lor faptele descrise și care la rândul lor au fost afectați moral, iar uneori și fizic (f.d. 39,vol.I).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016: - au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror și de către succesorul părții vătămate; - a fost admis apelul declarat de avocatul Vieru Vadim în numele inculpatei Pruteanu Victoria, casată parțială sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre prin care în temeiul art. 96 Cod penal, s-a dispus amânarea executării pedepsei închisorii în privința inculpatei Pruteanu Victoria, până la atingerea vârstei de 8 ani a copiilor minori. xxx xxx a.n. xx.xx.xxxx, xxx xxx a.n. xx.xx.xxxx.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a concluzionat că, inculpata Pruteanu Victoria a săvârșit anume infracțiunea incriminată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la faza de urmărire penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel, audiind participanții la proces a conchis că e dovedită vinovăția lui Pruteanu Victoria în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal în urma examinării materialului probator administrat, cum ar fi: - declarațiile succesorului părții vătămate, Pîrlici Alexandra și a martorilor Cotelea Nadejda, Braghiș Victor, Popovici Lilia, din prima instanță și din instanța de apel; - declarațiile martorilor Ursachi Natalia, Pruteanu Valeria, Cotelea Ion, Bebea Serghei, Pîrlici Iurie, Pîrlici Galina, Bădrăgan Stepan, Călărășan Svetlana, Pruteanu Valeriu, Liviu Gherman, Pruteanu Mihaela, Pruteanu Ana din prima instanță; - declarațiile specialiștilor Vișanu Svetlana, Rebeja Violeta, Popovici Ludmila, din instanța de apel; La fel, instanța de apel a conchis că vina inculpatei Pruteanu Victoria în comiterea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin materialul probator, administrat la 4 faza de urmărire penală și examinat în ședința primei instanțe și a instanței de apel, cum ar fi: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14 decembrie 2014 cu fototabelul anexă, conform căruia s-a stabilit locul comiterii infracțiunii unde a fost depistat și cadavrul persoanei de gen masculin aflat jos la pământ. În cadrul cercetării la fața locului s-au stabilit urme ale infracțiunii și anume pete de lichid de culoare brună cenușie, asemănătoare cu sângele. De asemenea în cadrul aceleiași cercetări la fața locului la distanța de 20 cm de la capul cadavrului s-a stabilit un cuțit de bucătărie cu lama din metal îndreptată în direcția capului cadavrului, mânerul cuțitului din plastic de culoare neagră. Cuțitul dat a fost ridicat de la fața locului. La examinarea cadavrului s-a depistat o plagă tăiată în regiunea feței a cutiei toracice, iar pe hainele cadavrului pete de culoare brună, care confirmă faptul că, asupra victimei Pîrlici Vasile a fost aplicată violență fizică (f.d. 14-17, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr.196 terminat la 19 decembrie 2014, conform căruia victimei Pîrlici Vasile i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de: plagă înjunghiată a cutiei toracice pe stânga, penetrantă în cavitatea pleurală stânga cu lezarea aortei și plămânului stâng, hemitorace pe stânga, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață și sunt în legătură cauzală directă cu decesul victimei Pîrlici Vasile, care a decedat pe loc în rezultatul șocului hemoragic și traumatic, ceea ce confirmă faptul că, inculpata a aplicat lovitură cu cuțitul în regiunea inimii-organ vital (f.d. 22-23, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 23 ianuarie 2015, conform căruia a fost examinat un cuțit de bucătărie ridicat în cadrul cercetării la fața locului. În cadrul examinării s-a stabilit că, cuțitul dat are lungimea lamei de 12 cm, pe care sunt pete brune asemănătoare cu sângele, mânerul cuțitului este din plastic de culoare neagră care are lungimea de 10 cm. Cuțitul de bucătărie examinat în cadrul urmăririi penale la 23 ianuarie 2015, care confirmă faptul că, anume acest cuțit a fost folosit de către inculpata Pruteanu Victoria la provocarea vătămărilor corporale victimei și nu neagă acest fapt nici inculpata (f.d. 54-55, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 22 ianuarie 2015, conform căruia au fost examinate hainele cadavrului Pîrlici Vasile și anume: o pereche de blugi de culoare albastră la nivelul genunchilor de culoare sură, un pulover bărbătesc care aparțin cadavrului Pîrlici Vasile, în care era îmbrăcat ultimul. De asemenea în cadrul aceluiași proces de examinare a fost examinat un maiou pentru femei în dungi, o pereche de blugi pentru femei, o scurtă de culoare neagră, un pulover, o pereche de papuci de damă și o pereche de ciorapi care îi aparțin lui Pruteanu Victoria și în care ultima era îmbrăcată în timpul comiterii infracțiunii (f.d. 48-52, vol. I); - corpurile delicte, și anume : cuțitul de bucătărie cu lungimea lamei de 12 cm, cu mânerul din plastic de culoarea neagră care are lungimea de 10 cm și scurta din țesătură pentru femei de culoare neagră. Cuțitul fiind folosit la comiterea infracțiunii și pe ambele obiecte au fost depistate urme de sânge ce aparțin cadavrului. Corpurile delicte prin 5 ordonanța din 26 ianuarie 2015 s-a dispus a se păstra în camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Strășeni (f.d. 57-58, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1066 din 20 ianuarie 2015, conform conținutului căruia în rezultatul analizei rezultatelor cercetărilor serologice al obiectelor prezentate pentru examinare, efectuate în conformitate cu circumstanțele și întrebările înaintate de organul de urmărire penală s-a ajuns la următoarele concluzii: Sângele victimei Pîrlici Vasile se referă la grupa A- beta /A (II)/, antigenul „H”. Sângele lui Pruteanu Victoria se referă la grupa 0 (H) alfa.beta /0(I)/. În spălăturile din petele de pe lama cuțitului de bucătărie (m/ob. 1,2) s-a depistat sânge de origine umană în care la determinarea apartenenței de grup s-au constatat antigenii „A” și „H”. Deci, conform rezultatelor obținute, proveniența sângelui dat de la victima Pîrlici Vasile nu se exclude. Totodată, în cazul dat nu se exclude și un adaos de sânge în petele examinate și de la Pruteanu Victoria în caz dacă la momentul infracțiunii ultima a avut leziuni corporale cu hemoragie externă. Dat fiind faptul, că spălaturile de pe lama cuțitului (m/ob. 1,2) au fost pe deplin consumate pe parcursul investigațiilor biologice, răspuns la întrebare despre apartenența de sex și proveniența regională acestui sânge nu poate fi dat. În fragmentele examinate din petele de pe hainele victimei Pîrlici Vasile (pulover- m/ob. 3-5, pantaloni- blugi - m/ob. 6.7) și în fragmentele de pe tampon cu urmele de la fața I locului (m/ob. 8) s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup s-au stabilit antigenii „A”, „Hf și aglutinina beta, ce nu exclude proveniența sângelui depistat de la însuși victima Pîrlici Vasile și nu putea proveni de la Pruteanu Victoria. Ținând cont de faptul că, victima Pîrlici Vasile și Pruteanu Victoria au grupe diferite de sânge, iar proveniența sângelui în urmele examinate de pe hainele victimei Pîrlici Vasile și tamponul cu urmele de la fața locului de la Pruteanu Victoria se exclude (f.d. 128-130, vol.I); - raportului de expertiză medico-legală nr. 1068 din 20 ianuarie 2015, care în coraport cu raportul de expertiză medico-legală Nr. 1066 din 20 ianuarie 2015 s-a conchis că: „Sângele victimei Pîrlici Vasile se referă la grupa A-beta /A(II)/, antigenul „H, iar sîngele lui Pruteanu Victoria se referă la grupa 0(H)-alfa,beta /0(1)/. În fragmentele din pata de pe mâneca scurtei prezentate (m/ob. 1) s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup s-au stabilit antigenii „A” și „H”, ce nu exclude proveniența sângelui depistat de la victima Pîrlici Vasile. Totodată, nu se exclude și un adaos de sânge de la Pruteanu Victoria în caz, dacă la momentul infracțiunii ea a avut careva leziuni corporale cu hemoragie externă. Cantitatea insuficientă de sânge în pata examinată (m/ob.l) nu permite efectuarea cercetărilor citologice cu scopul stabilirii apartenenței de sex a sângelui. În fragmentele din pată de pe maiou (m/ob. 15) au fost depistate urme slabe de sânge. Apartenența de specie a sângelui dat nu s-a determinat, tot cei posibil din cauza cantităților insuficiente a proteinelor necesare pentru astfel de examinare. În fragmentele examinate din celelalte pete suspecte de pe cizme- papuci (m/ob.2-7). pantaloni (m/ob.8-10), pulover (m/ob.l 1-14) sânge nu s-a depistat (f.d. 123-125, vol. I); 6 - raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 1a- 2015 efectuat în privința Pruteanu Victoria s-a concluzionat asupra faptului că, Pruteanu Victoria în perioada comiterii infracțiunii ce i se impută careva tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, avea păstrată intact capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu descernământ și respectiv poate fi recunoscută responsabilă,(f.d. 110-113, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 6 biologică din 17 decembrie 2014, prin care expertul a conchis că, urmele de sânge, din tamponul ridicat de la fața locului (m/ob 8) provin de la persoană ce are sexul genetic masculin. Celule epiteliale ce ar caracteriza organul care a sângerat nu au fost depistate, de a stabili apartenența de sex și regională a sângelui în urmele de pe pulover (m/ob 3-5), pantaloni blugi (m/ob 6,7) nu a fost posibil, deoarece au lipsit în preparate celulele necesare pentru astfel de investigații (f.d. 228, vol. I); Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatei Pruteanu Victoria, și le-a considerat ca fiind făcute cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală, fiind combătute prin probatoriul administrat, iar vinovăția acesteia a fost dovedită pe deplin și se confirmă prin ansamblul de probe administrate și cercetate în ședința instanței de apel. Totodată, instanța de apel a specificat că materialul probator determină incontestabil faptul că, inculpata Pruteanu Victoria, având intenția de a provoca o suferință fizică sau psihică unui membru a familiei i-a aplicat soțului său Pîrlici Vasile cu cuțitul de bucătărie o lovitură în regiunea toracică partea stângă-față, cauzându-i acestuia leziuni corporale care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 196 din 19.12.2014 se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață și sunt în legătură cauzală directă cu decesul victimei Pîrlici Vasile. În continuare, instanța de apel a indicat că în acțiunile inculpatei Pruteanu Victoria sunt prezente elementele infracțiuni prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal. În același context, instanța de apel a notat că latura obiectivă a infracțiunii enunțate se caracterizează prin acțiuni concrete, îmboldirea cu un cuțit în cornul victimei, survenirea consecințelor-decesul victimei, raportul cauzal dintre acțiunea comisă și consecințele care au survenit, timpul, locul, împrejurările, metoda mijloacele. Astfel, instanța de apel a relatat că materialul probator indubitabil demonstrează legătura cauzală dintre acțiunile intenționate ale inculpatei Pruteanu Victoria și consecințele survenite, or vătămările corporale stabilite la Pîrlici Vasile sub formă de: plagă înjunghiată a cutiei toracice pe stânga, penetrantă în cavitatea pleurală stânga cu lezarea aortei și plămânului stâng, hemitorace pe stânga, care a fost provocată de acțiunea cuțitului, adică în circumstanțele enunțate mai sus și timpul indicat, ca având pericol pentru viață, se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață și sunt în legătură cauzală directă cu decesul victimei Pîrlici Vasile care a și decedat pe loc în rezultatul șocului hemoragic și traumatic. Cu referire la latura subiectivă, instanța de apel a enunțat că se caracterizează prin forma de vinovăție, intenție directă, or Pruteanu Victoria la data de 14 decembrie 2014, 7 aproximativ în jurul orelor 22:00, în timp ce se afla în drum lângă gospodăria în care domiciliază, situată în r-nul xxx, sat. xxx, dându-și seama de caracterul social periculos al acțiunii sale, a prevăzut consecințele ei social periculoase și le-a dorit și le-a admis în mod conștient. Actul subiectiv, volitiv - hotărârea fermă a inculpatei Pruteanu Victoria de a se răfui cu soțul său, se caracterizează prin intenție directă, iar în speța dată este prezentă și demonstrată intenția directă, prin faptul utilizării unui cuțit de bucătărie, pe care 1-a luat și 1-a înfipt în regiunea toracică partea stângă-față. Intenția Victoriei Pruteanu îndreptată spre vătămarea gravă a integrității corporale a lui Pîrlici Vasile este dovedită și prin obiectul utilizat, localizarea leziunilor corporale, în regiunea toracică, provocate prin lovitură cu cuțitul, obiect ascuțit-înțepător-tăietor, determinând un pericol iminent îndreptat spre organele vitale ale ultimei. Instanța de apel a respins ca nefondate motivele apelului avocatului Vieru Vadim în numele inculpatei cu referire la faptul că inculpata Pruteanu Victoria a săvârșit fapta penală fiind în stare de legitimă apărare, deoarece nu au fost stabilite care anume valori sociale ar fi fost periclitate de atacul victimei, viața și sănătatea inculpatei, a copiilor acesteia sau domiciliul inculpatei, faptele ei nu erau coraportate echivalent la comportamentul lui Pîrlici Vasile. La fel, s-a reținut că în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat că, Pruteanu Victoria a fost forțată să acționeze prin înjunghierea lui Pîrlici Vasile, doar pentru că acesta o numea cu cuvinte necenzurate, deoarece nu au fost periclitate careva valori sociale, precum nu s-a dovedit existența unui atac obiectiv, deoarece „atacul” este o agresiune, o comportare violentă a omului, care este îndreptat împotriva unei valori sociale ocrotite de lege și aici nu s-a dovedit nici un atac din partea pătimitului Pîrlici Vasile. Dimpotrivă, inculpata a folosit cuțitul și a comis infracțiunea de violență în familie adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat decesul victimei fără a fi prevenită o infracțiune așa cum e în cazul unei situații de legitimă apărare. Mai mult ca atât, însăși inculpata a menționat că, a luat cuțitul de bucătărie și a fugit afară, ca ulterior să afirme că, i s-a părut că Pîrlici Vasile avea ceva în mână și ea a întins mâna dreaptă ca să se apere. Din momentul în care a luat cuțitul inculpata Pruteanu Victoria avea intenția să se răfuiască cu soțul său, conștientizând urmările prejudiciabile pe care și le-a dorit. Instanța de apel a mai constatat că nu poate fi reținut argumentul părții apărării precum că, inculpata Pruteanu Victoria 1-a tăiat cu cuțitul în regiunea toracică pe Pîrlici Vasile, apărându-se fără intenția de a provoca decesul victimei, deoarece este prezentă legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, deoarece fără acțiunea respectivă urmările prejudiciabile nu puteau să se producă, ori utilizând în mod intenționat un cuțit cu aplicarea loviturii în regiunea toracică, în mod conștient înțelegea că vor fi lezate organe interne de importanță vitală ce pot duce la deces. Astfel, instanța de apel făcând referire la declarațiilor martorului Ursachi Natalia, care a menționat că Pruteanu Victoria la întrebarea de ce l-a înjunghiat pe Pîrlici Vasile, ea a răspuns că nu mai poate, a concluzionat că se demonstrează că motivul aplicării 8 loviturii cu cuțitul este un act de răzbunare și nu de apărare. La fel cu privire la declarațiile martorului Pruteanu Valeria, care a menționat că Pruteanu Victoria i-a zis că 1-a ucis pe Pîrlici Vasile, însă nu a dorit să o facă, instanța de apel a conchis că Pruteanu Victoria nu se afla în legitimă apărare cum susține partea apărării, că doar nu a menționat că Pîrlici Vasile a atacat-o și ea ulterior 1-a înjunghiat cu cuțitul. Instanța de apel a concluzionat că din declarațiile martorilor și a inculpatei, rezultă că victima Pîrlici Vasile a îmbrâncit-o pe Pruteanu Victoria, i-a aplicat câteva palme peste față, iar prin extrasul medical eliberat de către Penitenciarul nr.13 se constată faptul că, la examinarea primară a lui Pruteanu Victoria, careva acuze nu prezenta, leziuni corporale nu au fost depistate și s-a stabilit diagnosticul - „fără patologii acute depistate” în timp ce inculpata prin aplicarea loviturii puternice cu cuțitul i-a provocat lui Pîrlici Vasile vătămări grave periculoase pentru viață, care au provocat decesul victimei, ceea ce confirmă că acțiunile inculpatei erau vădit neproporționale pericolului care era îndreptat asupra ei. Este relevant și faptul că, victima Pîrlici Vasile nu a folosit obiecte sau instrumente periculoase pentru viața lui Pruteanu Victoria, în timp ce inculpata a aplicat lovitura cu cuțitul, pregătit din timp (luat din casă) pentru provocarea vătămărilor corporale. Instanța de apel a mai relatat că martorii Braghiș Victor, Bebea Serghei, Pîrlici Iurie și Pîrlici Galina au menționat, că în ultima perioadă de convețuire a victimei Pîrlici Vasile și inculpata Pruteanu Victoria, ultima manifesta un comportament provocator (lipsă de fidelitate), ceea ce a condus la apariția conflictelor în familia lor. La fel, instanța de apel a reținut că din conținutul expertizei psihiatrico-legale ambulatorie nr.la-2015 efectuată în privința lui Pruteanu Victoria și din declarațiile martorului Ursachi Natalia, precum, că nemijlocit după aplicarea loviturii cu cuțitul „Victoria era stresată, însă își dădea seama exact ce spune,, Pruteanu Victoria la momentul comiterei faptei nu manifesta careva tulburări psihice de intensitate psihotică, avea păstrată intactă capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernămînt, fapt ce confirmă că acțiunile inculpatei Pruteanu Victoria nu pot fi considerate nici ca săvârșite în stare de afect. Instanța de apel a respins și argumentele acuzatorului de stat precum că, prima instanță eronat a aplicat prevederile art. 79 Cod penal, deoarece alin. (1) art. 79 Cod penal stabilește trei modalități de aplicare a pedepsei și anume: a) aplicarea unei pedepse sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă; b) aplicarea unei pedepse mai blânde, de altă categorie; c) neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii. În conformitate cu alin. (3) art. 79 Cod penal, în cazul condamnării persoanelor adulte pentru comiterea infracțiunilor deosebit de grave, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală, dar constituind cel puțin două treimi din minimul pedepsei prevăzute de prezentul cod pentru infracțiunea săvârșită. Astfel, legiuitorul se referă doar la modalitatea de aplicare a pedepsei sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă. La celelalte două modalități de aplicare a pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege, nu se face referire. Acest fapt însă, nu poate fi interpretat în sensul că, legea permite aplicarea unei pedepse mai blânde, 9 de altă categorie, decât cea prevăzută de lege sau neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii în cazul condamnării persoanelor adulte pentru comiterea infracțiunilor deosebit de grave. Prin urmare, odată ce legiuitorul a stabilit restricție pentru aplicarea pedepsei sub limita minimă prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, nu se permite nici aplicarea unei pedepse mai blânde, de altă categorie, decât cea prevăzută de lege sau neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii. La fel, instanța de apel a conchis că, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, prima instanță a ținut pe deplin cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 - 79 CP, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, că este fără antecedente penale, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, cât de faptul, că inculpata Pruteanu Victoria are doi copii minori-fiicele xxx de xxx ani și xxx de xxx ani și trei copii aflați sub tutelă surorile Pruteanu xxx născută în anul xxx, Pruteanu xxx, născută în xxx și Pruteanu xxx născută în xxx- constiuind o circumstanță excepțională, prin urmare în privința inculpatei corect a fost minimalizat termenul de pedeapsă pentru fapta prejudiciabilă comisă, sub limita minimă prevăzută de legea penală, potrivit art. 79 Cod penal. Instanța de apel a mai reținut ca și circumstanță excepțională, condițiile de trai a inculpatei Victoria Pruteanu până la producerea evenimentului din 14 decembrie 2014, a cărei personalitate manifestă consecințele violenței în familie, fiind profund traumatizată, prezentând starea psiho-emoțională instabilă, cu agravări frecvente, în deosebi în situații de stres (f.d. 103-104, vol. II). În opinia instanței de apel prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatei Pruteanu Victoria a ținut cont de prevederile an. 61 Cod penal. Sancțiunea aplicată prin sentința primei instanțe de 3 ani 8 luni închisoare, a considerat-o legală, adecvată, proporțională și în măsură să influențeze personalitatea inculpatei în vederea corectării, resocializării, reeducării ei. Având în vedere faptul că, inculpata Pruteanu Victoria are copii minori, xxx xxx născută la xx xx xxxx și xxx xxx născută la xx xx xxxx, instanța de apel a considerat oportun de a nu priva copiii de susținerea mamei și mama de posibilitatea de a contribui la creșterea și educarea acestora, motiv din care a dispus amânarea executării pedepsei până la atingerea copiilor a vârstei de 8 ani.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Vieru Vadim în numele inculpatei Pruteanu Victoria, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală și art. 6, art. 13 CEDO, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, invocând în argumentarea recursului că: - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - învinuirea nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei. Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că inculpata Pruteanu Victoria a fost supusă actelor de violență în familie din partea soțului său pe parcursul anilor de căsnicie. Deși aceasta a solicitat ajutorul autoritățior, ea nu a fost protejată de soțul său violent; 10 - în seara zilei de 14 decembrie 2014, fiind din nou atacată de soțul agresiv a comis acțiuni de apărare, ce cad sub incidența art. 35 Cod penal; - fiind supusă pe parcursul anilor de căsnicie acțiunilor de violență în familie, aceasta a depus cerere de divorț, la ce din nou a fost supusă la violență fizică de către soț. La insistența inculpatei Pruteanu Victoria, polițistul de sector a solicitat instanței eliberarea unei ordonanței de protecție, care a fost încălcată de soțul inculpatei; - inculpata a declarat că în seara de 14 decembrie 2014 soțul său era agresiv, care striga la ea și a lovit-o. Avînd în vedere că acesta era agresiv și o amenința că-i va tăia capul, inculpata a luat cuțitul de pe masa din coridor și a fugit afară, s-a ascuns după mașina lui dar el a văzut-o, a lovit-o. Acesteia i s-a părut că avea ceva în mână, și de frică a întins mâna dreaptă să se apere. Nu se gîndea că la înfipt. El fugea după ea și striga. Ea a fugit în casă și a sunat poliția. După ce l-a înfipt pe Pîrlici Vasile, cuțitul a rămas la ea în mînă, l-a solicitarea polițistului s-a întors în ogradă, când s-a întors l-a văzut pe soțul său decedat, și și-a dat seama că acesta a murit deoarece ea l-a înfipt cu cuțitul. În ședința de judecată a mai declarat că ea nu avea scopul să-l omoare; - inculpata în ultimul cuvânt a declarat că a luat cuțitul cu scopul de a-l ascunde, ca să nu-l ia soțul să o omoare. După ce a fost ajunsă din urmă, a fost trasă de păr, la ce ea l- a împins și el a survenit înapoi sprea ea. Crede că atunci s-a înfipt cuțitul pe care îl ținea ea în mână. Chiar dacă mai înainte a zis că l-a înfipt, ea nu era sigură de această acțiune. Fiind în stare de șoc a spus polițiștilor tot ce au vrut ei, a vrut să se apere; - demersul apărării de a audia suplimentar inculpata, a fost respins de instanța de judecată, deși audierea a fost solicitată pentru a clarifica totuși care au fost circumstanțele legate de cauzarea leziunii victimei, având în vedere că declarațiile inculpatei sunt contradictorii și diferite, iar alte probe concludente care nu ar crea dubii nu există; - circumstanțele descrise de inculpată au fost confirmate și de alți martori audiați în cadrul cercetării judecătorești din prima instanță și în instanța de apel, cum ar fi, martorul Pîrlici Alexandra, Cotelea Nadejda, Ursachi Natalia, Pruteanu Valeria, Pruteanu Valeriu, Pruteanu Mihaela, Pruteanu Ana, Bădrăgan Stepan, Călărășan Svetlana, Popovici Lilia, Braghiș Victor, Cotelea Ion, Pîrlici Iurie, Pîrlici Galina, expertul Gherman Liviu; - ținând cont de circumstanțele cauzei și pentru a înlătura dubiile, ținând cont de faptul că pe parcursul judecării cauzei în instanța de apel, în rezultatul audierii unor martori și a inculpatei, au apărut dubii rezonabile și întrebări legate de mecanismul de formare a leziunii descris în conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 1068 din 20 ianuarie 2015 (f.d.123-125), precum și avînd în vedere că mecanismul de creare a leziuni nu este descris în acest raport, în condițiile în care inculpata declară că nu 1-a înfipt, avocata Ursachi Ana a înaintat demers prin care a fost solicitată audierea suplimentară în calitate de expert a lui Gherman Liviu. Chiar dacă există dubii rezonabile că leziunea a fost cauzată din imprudență și nu intenție, instanța de apel a refuzat demersul; - instanța a interpretat că motivul aplicării loviturii cu cuțitul este, de fapt, un act de răzbunare, dar nu de apărare. Instanța în acest sens a interpretat extensiv declarațiile unor martori, cum ar fi Pruteanu Valeria și Ursachi Natalia; 11 - instanța în mod inexplicabil și fără a face trimitere la careva probe concludente și pertinente a menționat că din declarațiile martorilor Braghiș Victor, Bebea Serghei, Pîrlici Iurie și Pîrlici Galina, rezultă, că în ultima perioadă de conviețuire a victimei Pîrlici Vasile și inculpata Pruteanu Victoria, ultima manifesta un comportament provocator (lipsă de fidelitate), ceea ce a condus la apariția conflictelor în familia lor; - este eronată aprecierea instanței, potrivit căreia între Pruteanu Victoria și Pîrlici Vasile la momentul comiterii faptei a existat un simplu conflict. Având în vedere declarațiile martorilor Bădrăgan Stepan, Pruteanu Ana, Pruteanu Mihaela, Pruteanu Valeriu, Pruteanu Valeria, Ursachi Natalia, acțiunile lui Pîrlici Vasile depășeau cu certitudine cadrul unui conflict simplu și reprezentau în sine acțiuni infracționale manifestate prin comiterea acțiunilor de violență în familie care puteau cauza vătămări corporale grave sau chiar decesul victimei; - este eronată concluzia instanței potrivit căreia, inculpata și-ar fi recunoscut parțial vina. În cadrul audierii, aceasta nu a declarat niciodată că-și recunoaște parțial vina, ci doar s-a referit la circumstanțele cazului și a comunicat că-i pare rău de acțiunile care s-au întâmplat; - concluzia instanței potrivit căreia inculpata s-ar fi pregătit din timp și și-a pregătit unealta pentru răzbunare, și nu ar fi încercat să evite aceste acțiuni, la fel este eronată, ori în cadrul audierii, inculpata a declarat că deoarece aceasta era amenințată cu faptul că-i va fi tăiat capul, Vasile era foarte agresiv, aceasta ar fi luat cuțitul pentru al ascunde de soț și a fugit. Mai mult ca atât, Pîrlici Vasile a început să alerge după ea desculț, chiar dacă afară era foarte frig, circumstanțe dovedite prin raportul de cercetare la fața locului și declarațiile martorilor; - în lumina declarațiilor inculpatei și a altor martori, instanța prin sentință nu a înlăturat toate îndoielile în legătură cu existența laturii subiective a infracțiunii incriminate. Mai mult ca atît, există dubii rezonabile, care nu au fost răsturnate nici prin cercetarea probelor în instanța de fond și nici prin cercetarea probelor în instanța de apel că pretinsa faptă putea fi cauzată, de exemplu prin imprudență, reieșind din următoarele circumstanțe obiective constatate, de ex: recurenta a luat cuțitul cu scopul de-al ascunde, acesta fugea de agresor, anterior nu a fost violentă și nu a fost sancționată de acest fapt, anterior a mai fost supusă acțiunilor de violență în familie dar nu a aplicat violența, inculpata nu poate să explice clar evenimentele care au avut loc și declarațiile sale sunt contradictorii, a fost realizată doar o singură înțepătură de cuțit, nu este clar mecanismul de realizare a acestei înțepături (nu s-a exclus dubiul de ex., că înțepătura putea fi cauzată în rezultatul împingerii mecanice a corpului victimei, în situația în care acesta era în stare de ebrietate, iar cuțitul era foarte ascuțit). În aceste circumstanțe, potrivit prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Anume afirmațiile că inculpata ar fi intenționat să-1 omoare, sunt niște presupuneri, reieșind din circumstanțele descrise sumar mai sus, ori declarațiile 12 inculpatei nu sunt confirmate de probe concludente care ar genera concluzia certă că moartea victimei ar fi survenit în rezultatul acțiunii intenționate a persoanei; - apărarea a propus în instanța de apel prin demersuri, conform rigorilor Codului de procedură penală, realizarea unor acțiuni care ar înlătura aceste presupuneri, așa cum a fost specificat mai sus. Considerăm că acțiunile instanței de respingere a cererii au afectat legalitatea deciziei, ținând cont că nu a fost constatat cu certitudine existența intenției de comitere a infracțiunii (nu a fost verificată de versiunea imprudenței), fapt care a dus la situația în care concluzii legate de vinovăția persoanei să fie întemeiate pe presupuneri fără a fi susținute de probe concludente. Aceste presupuneri pot fi înlăturate doar prin o nouă rejudecare a cauzei în instanța de apel; - în lumina circumstanțelor cauzei și a probelor cercetate în ședința de judecată, reiterează faptul că inculpata se afla în stare de legitimă apărare în sensul art. 36 Cod penal; - având în vedere comportamentul victimei, faptul că acesta era în stare de ebrietate, se fugărea după aceasta desculț noaptea, o amenința cu moarta, în condițiile în care era în întuneric, având o frică enormă față de acesta, cunoscând că acesta-și poate executa intenția până la capăt, având starea psihologică de frică datorată acțiunilor anterioare de violență în familie, inculpata a apreciat atacul la acea etapă ca fiind direct. În acest sens, urmează să se țină cont de faptul că inculpata încerca să se ascundă de victimă, victima chiar dacă știa că aceasta are un cuțit pentru a se apăra de el, a ajuns-o din urmă pentru ai aplica violența fizică față de ea. În condițiile în care era noapte, victima nu putea vedea ce are acesta în mâini. Urmează să se țină cont la aprecierea acțiunilor inculpatei că anterior victima a aplicat forța fizică față de ea și prin intermediul unor obiecte contondente, etc, fapt care a fost confirmat în ședința de judecată de martori, precum și alte probe cercetate în cadrul judecării cauzei. Comportamentul anterior al victimei în raport cu inculpata, dar și acțiunile comise în privința acesteia în ziua de 14 decembrie 2014, justifică ipoteza apărării potrivit căreia în privința inculpatei din partea victimei a existat un atac direct, ori atacul a implicat un pericol prin propria sa natură și să nu fi existat nici un obstacol între Pârlici Vasile în calitate de agresor și ținta sa pe care agresorul să nu-1 poată depăși; - instanța nu a ținut cont de faptul că pe corpul lui Pîrlici Vasile a fost depistată doar o singură lovitură de cuțit, ce confirmă că Pruteanu Victoria nu a avut intenția de a-1 omorî pe ultimul, deoarece ea a avut posibilitate reală de a-i aplica mai multe lovituri, dar nu a făcut-o; - atacul imediat a fost dovedit prin multitudinea de circumstanțe cercetate la judecarea cauzei, inclusiv faptul că Pîrlici Vasile alerga după Pruteanu Victoria prin ogradă, fiind în stare de ebrietate (constatată prin raportul de expertiză medico-legală), desculț și o amenința cu săvârșirea acțiunilor infracționale; - atacul a fost material și real, ori victima din start a început să aplice acțiuni de violență fizică asupra inculpatei, manifestate prin lovituri. Având în vedere că acesta declara că-i va tăia capul inculpatei, și era noapte afară, dar și având în vedere personalitatea victimei, aceasta putea lua orișicare armă, cuțit etc, pentru a-și duce până 13 la capăt intenția, ținând cont și de faptul că victima cunoștea despre faptul că inculpata avea cuțit la ea, pe care aceasta dorea să-1 ascundă. Astfel, conform probelor cercetate în procesul de judecare a cauzei, s-a constatat cu certitudine că victima a exercitat acest atac prin violență fizică; - în raportul realizat de către Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, au fost constatate circumstanțe importante pe care instanța urma să le aprecieze în legătură cu faptele de legitimă apărare invocate, în contextul dacă era posibil sau nu ca victima să comită asupra Pruteanu Victoria, un atac direct, imediat, material și real. În raport, s-a stabilit că starea psihoemoțională a pacientei este în corelare cu evenimentele traumatice relatate și rămâne instabilă, cu agravări frecvente, îndeosebi în situații de stres. Rezultatele examinării clinice, investigațiilor diagnostice suplimentare și testărilor psihologice confirmă prezența simptomelor post-traumatice multiple, pronunțate și persistente, circumstanțe care urmau să fie apreciate de instanță în procesul de calificare juridică a acțiunilor de autoapărare; - instanța nu a ținut cont de reglementările din legea nr. 45 din 2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, în care art. 2 prevede: violență în familie - orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale; - în cazul lui Pruteanu Victoria putem afirma cu certitudine că deși autoritățile au constatat că au fost comise acte de violență asupra acesteia și asupra copiilor, poliția a aplicat sancțiuni nesemnificative abuzatorului, care nu au avut nici un efect asupra comportamentului lui Pîrlici Vasile, lăsând astfel victimele în pericol; - urmează să se țină cont că Statul a omis să execute obligațiile sale pozitive în temeiul Articolului 3 din Convenție în vederea ocrotirii ei de violență domestică și să prevină repetarea violenței.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea apărării, menționînd că acesta este inadmisibil, ca vădit neîntemeiat.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se reține că instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de 14 procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. La caz, din conținutul recursului declarat de avocatul Vieru Vadim în numele inculpatei se constată că acesta invocă temei prevăzut de pct. 12) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și pledează pentru casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare, dat fiind că nu este de acord cu soluția de condamnare în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal pronunțată în privința lui Pruteanu Victoria, considerînd că vinovăția acesteia nu a fost dovedită prin probatoriul administrat și cercetat de instanțe, totodată nefiind apreciat corespunzător. Verificînd criticele punctate de recurent în cererea sa, Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelului instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție corectă în partea condamnării lui Pruteanu Victoria în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată. La fel, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care cuprinde temeiurile ce au dus la adoptarea soluției expuse în pct. 5 din prezenta decizie. Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît cele ale apărării, cît și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Pruteanu Victoria de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal să fie una legală și întemeiată, care se menține și de instanța de recurs. Cît privește argumentul invocat de recurent precum că inculpata Pruteanu Victoria fiind atacată de soțul agresiv a comis acțiuni de apărare, ce cad sub incidența art. 35 Cod penal, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, dat fiind că, la art. 35 al Codului penal sunt prevăzute cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, printre acestea regăsindu-se și legitima apărare, temei pentru instituirea ultimei, servind atât lipsa caracterului prejudiciabil, fapta prezentându-se ca o activitate social-utilă, cât și lipsa de vinovăție, căci făptuitorul nu acționează cu voință liberă, ci constrâns de necesitatea apărării valorilor sociale amenințate grav prin atac periculos. Conform alin. (2) al art. 36 Cod penal, este în stare de legitimă apărare persoana care săvîrșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public, context în care, se impune a menționa că o altă condiție implicită a legitimei apărări perfecte impune proporționalitatea apărării în raport cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul ori în condițiile în care s-au depășit limitele acestei proporționalități. Însă din probele examinate, s-a constatat că folosirea de către inculpata Pruteanu Victoria a cuțitului atâta timp cât partea vătămată Pîrlici Vasile era dezarmat constituie exact formula sus-enunțată, adică, legitima apărare nu mai are un caracter perfect, încadrându-se în depășirea stării prevăzute la alin. (2) al 15 art. 36 Cod penal, astfel legitima apărare este invocată în recurs fără a fi confirmată prin probe veridice. Mai mult, instanța de recurs consideră neîntemeiat și argumentul recurentului, precum că Pruteanu Victoria a acționat în stare de legitimă apărare, întrucît acest argument a fost invocat anterior în apel, instanța de apel expunîndu-se detaliat asupra acestuia, just menționînd în acest sens că Pruteanu Victoria nu a fost forțată să acționeze prin înjunghierea lui Pîrlici Vasile, doar pentru că acesta o numea cu cuvinte necenzurate, deoarece nu au fost periclitate careva valori sociale, precum nu s-a dovedit nici existența unui atac obiectiv și periculos, deoarece „atacul” este o agresiune, o comportare violentă a omului, care este îndreptat împotriva unei valori sociale ocrotite de lege și aici nu s-a dovedit nici un atac real din partea pătimitului Pîrlici Vasile la viața inculpatei. Dimpotrivă, inculpata a folosit cuțitul și a comis infracțiunea de violență în familie adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat decesul victimei fără a fi prevenită o infracțiune așa cum e în cazul unei situații de legitimă apărare. Prin urmare, Colegiul penal se raliază statuărilor din decizia instanței de apel și susține că, însăși inculpata a menționat că, a luat cuțitul de bucătărie și a fugit afară, ca ulterior să afirme că, i s-a părut că Pîrlici Vasile avea ceva în mână și ea a întins mâna dreaptă ca să se apere. Din momentul în care a luat cuțitul inculpata Pruteanu Victoria avea intenția să se răfuiască cu soțul său, conștientizând urmările prejudiciabile pe care și le-a dorit. De asemenea, Colegiul penal mai notează că nu poate fi reținut argumentul părții apărării precum că, inculpata Pruteanu Victoria 1-a tăiat cu cuțitul în regiunea toracică pe Pîrlici Vasile, apărându-se fără intenția de a provoca decesul victimei, deoarece este prezentă legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, fiindcă fără acțiunea respectivă urmările prejudiciabile nu puteau să se producă, ori utilizând în mod intenționat un cuțit cu aplicarea loviturii în regiunea toracică-inimă, în mod conștient înțelegea că vor fi lezate organe interne de importanță vitală ce pot duce la deces. În aceeași ordine de idei, Colegiul penal nu acceptă argumentul apărării precum că din circumstanțele redate, acțiunile inculpatei se încadrează în baza art. 36 alin. (2) Cod penal, deoarece din declarațiile martorului Ursachi Natalia, care a comunicat că Pruteanu Victoria la întrebarea de ce l-a înjunghiat pe Pîrlici Vasile, ea a răspuns că nu mai poate, prin care se atestă că motivul aplicării loviturii cu cuțitul este un act de răzbunare și nu de apărare. La fel din declarațiile martorului Pruteanu Valeria, se constată că Pruteanu Victoria i-a zis că 1-a ucis pe Pîrlici Vasile, însă nu a dorit să o facă, astfel, se constată că Pruteanu Victoria nu se afla în legitimă apărare cum susține partea apărării, că doar nu a menționat că Pîrlici Vasile a atacat-o și ea ulterior 1-a înjunghiat cu cuțitul. Mai mult ca atît, circumstanțele expuse de recurent, precum că victima era în stare de ebrietate alcoolică, se comporta agresiv și violent, nu pot fi considerate, ca circumstanțe care au provocat acțiunile criminale ale inculpatei pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real îndreptat împotriva sa, întru-cît victima Pîrlici Vasile nu a 16 folosit obiecte sau instrumente periculoase pentru viață lui Pruteanu Victoria, în timp ce inculpata a aplicat lovitura cu cuțitul, pregătit din timp (luat din casă) pentru provocarea vătămărilor corporale. Astfel, instanța de apel corect a concluzionat că la materialele cauzei nu există careva probe ce ar confirma că inculpata a săvîrșit fapta pentru a respinge un atac direct, imediat și real, îndreptat împotriva sa, nefiind întrunite cerințele obligatorii impuse de dispozițiile art. 36 Cod penal, just menționînd că nu poate fi vorba de o legitimă apărare, deoarece partea vătămată nu avea asupra sa careva obiecte sau instrumente pentru a crea un risc real asupra vieții sau sănătății inculpatei, obiect special adaptat pentru cauzarea de vătămări corporale avea doar inculpata, un cuțitul de bucătărie luat din casă, astfel, fiind demonstrată supremația acesteia față de victimă în sensul posibilității aplicării unor lovituri cu efect imediat de vătămări grave periculoase pentru viață, fapt ce face neîntemeiată poziția recurentului precum că ultima este nevinovată de comiterea infracțiunii incriminate, nu a avut intenția de a-i cauza careva vătămări corporale părții vătămate Pîrlici Vasile, ea doar s-a apărat de ultimul fiind în legitimă apărare. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs menționează că instanța de apel a ajuns la concluzia corectă în baza probelor verificate, care, coroborînd între ele, formează un ansamblu probatoriu prin care cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatei de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal și totalmente se combat argumentele aduse de către partea apărării în recursul ordinar întru susținerea nevinovăției lui Pruteanu Victoria de săvîrșirea infracțiunii nominalizate, încadrării greșite a acțiunilor. Totodată, urmează a fi respins și argumentul titularului dreptului de recurs precum că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, în acest sens, Colegiul penal constată, că recurentul invocă motivul dat pur declarativ și examinând materialele acestei cauzei penale nu s-a identificat nici o circumstanță ce ar putea fi interpretată ca o încălcare a dreptului la un proces echitabil, precum și încălcarea art. 13 CEDO nu este întemeiată. Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată. Într-un alt aspect, Colegiul penal constată că recurentul critică soluția instanței de apel, din considerentul că aceasta a dat o apreciere eronată probatoriului administrat în cauză. Însă, în ceea ce privește faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor reprezintă o eroare de drept, Colegiul penal amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent în recurs ordinar, ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și motivată corect, iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat. 17

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Vieru Vadim în numele inculpatei Pruteanu Victoria, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Pruteanu Victoria xxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 mai 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 18