1ra-525/2017 — art. 201 1 alin.3 lit.c CP

1ra-525/2017 — art. 201 1 alin.3 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-525/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Vieru Vadim în numele inculpatei Pruteanu Victoria, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016, în cauza

penală privind-o pe

Pruteanu Victoria Valentin, născută la xx.xx.xxxx.,

originară și domiciliat în r-nul xxx, s. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod

penal, și conform art. 79 Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 3 ani 8 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei.

data de 14.12.2014, aproximativ în jurul orelor 22:00, în timp ce se afla în drum lângă

gospodăria în care domiciliază, situată în r-nul xxx, sat. xxx, având în mână un cuțit de

bucătărie, luat cu ea anterior din domiciliu său, special pentru provocarea leziunilor

corporale. În timpul unui conflict apărut între ea și soțul ei Pîrlici Vasile, intenționat i-a

aplicat soțului său Pîrlici Vasile cu cuțitul de bucătărie o lovitură în regiunea toracică

partea stângă-față, cauzându-i acestuia leziuni corporale sub formă de plagă înjunghiată a

cutiei toracice pe stânga, penetrantă în cavitatea pleurală stînga cu lezarea aortei și

plămânului stâng, hemitorace pe stânga. Leziuni corporale care conform raportului de

expertiză medico legală nr. 196 din 19.12.2014 se califică ca vătămări corporale grave

1

periculoase pentru viață și sunt în legătură cauzală directă cu decesul victimei Pîrlici

Vasile, care a și decedat pe loc în rezultatul șocului hemoragic și traumatic.

Acțiunele inculpatei Pruteanu Victoria au fost calificate de prima instanță în baza

art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată,

manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei,

acțiune care a provocat decesul victimei.

3.1. Procurorul în procuratura raionului Strășeni, Golban Vasile, solicitând casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care să fie stabilită inculpatei Pruteanu Victoria pedeapsă sub formă de 12 ani

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, invocând în argumentarea

apelului că:

- prima instanță la adoptarea sentinței enunțate nu a individualizat în mod echitabil

pedeapsa, ignorând criteriile prevăzute de art. 75 din Cod penal, aplicând principiul

individualizării pedepsei, nu a luat în considerare caracterul și gravitatea infracțiunii

săvârșite, motivul și scopul celor comise, nu a verificat personalitatea inculpatei,

caracterul prejudiciului, și circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea penală;

- inculpata în timpul judecării cauzei, având stabilită măsura preventivă, arest la

domiciliu, a admis încălcarea restricțiilor și obligațiilor stabilite de către instanța de

judecată, fapt confirmat de succesorul părții vătămate, de martorul Răilean Nina care au

menționat că inculpata Pruteanu Victoria a părăsit domiciliu de mai multe ori și primea în

casă persoane străine;

- inculpata a mai fost supusă răspunderii contravenționale la 01.10.2014, pentru

acțiuni manifestate prin înjuria și amenințarea cu răfuiala fizică în privința unei minore.

3.2. Succesorul părții vătămate, Pîrlici Alexandra, solicitând casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatei Pruteanu Victoria să-i fie stabilită o

pedeapsă mai aspră cu executare reală cu închisoare pentru omor premeditat și

intenționat, invocând că:

- prima instanță a aplicat inculpatei Pruteanu Victoria o pedeapsă prea blândă în

raport cu infracțiunea săvârșită. Mai mult ca atât, certurile dintre ea și Pîrlici Vasile se

iscau din cauza infidelității inculpatei Pruteanu Victoria;

3.3. Avocatul Vieru Vadim în numele inculpatei Pruteanu Victoria, solicitând

casarea sentinței cu achitarea inculpatei Pruteanu Victoria, invocând în motivarea

apelului că:

- învinuirea nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei. Instanța de judecată nu a

ținut cont de faptul că inculpata Pruteanu Victoria a fost supusă actelor de violență în

familie din partea soțului său pe parcursul anilor de căsnicie;

- inculpata Pruteanu Victoria a comis acțiuni de apărare care cad sub incidența

prevederilor art. 35 Cod penal, ori inculpata a răspuns la un atac direct, material și real

îndreptat împotriva sa, circumstanțe care au fost probate pe parcursul cercetării

judecătorești;

2

- este eronată aprecierea instanței, potrivit căreia între inculpata Pruteanu Victoria

și Pîrlici Vasile la momentul comiterii faptei a existat un simplu conflict. Având în

vedere declarațiile martorilor Bădrăgan Stepan, Pruteanu Ana, Pruteanu Mihaela,

Pruteanu Valeriu, Pruteanu Valeria, Ursachi Natalia, acțiunile lui Pârlici Vasile depășeau

cu certitudine cadrul unui conflict simplu și reprezentau în sine acțiuni infracționale

manifestate prin comiterea acțiunilor de violență în familie care puteau cauza vătămări

corporale grave sau chiar decesul victimei;

- este eronată concluzia instanței potrivit căreia, inculpata și-ar fi recunoscut

parțial vina. În cadrul audierii, aceasta nu a declarat niciodată că-și recunoaște parțial

vina, ci doar s-a referit la circumstanțele cazului și a comunicat că-i pare rău de acțiunile

care s-au întâmplat;

- concluzia instanței potrivit căreia inculpata s-ar fi pregătit din timp și și-a pregătit

unealta pentru răzbunare, și nu ar fi încercat să evite aceste acțiuni, la fel este eronată, ori

în cadrul audierii, inculpata a declarat că deoarece aceasta era amenințată cu faptul că-i

va fi tăiat capul, Pîrlici Vasile era foarte agresiv, aceasta a luat primul lucru care i-a căzut

în mâini, în timp ce aceasta fugea de Pîrlici Vasile, iar cel din urmă a aplicat forța fizică

față de ea înainte de acest lucru. Mai mult ca atât, Pîrlici Vasile a început să alerge după

ea desculț, chiar dacă afară era foarte frig, circumstanțe dovedite prin raportul de

cercetare la fața locului și declarațiile martorilor;

- instanța de judecată nu a luat în considerare faptul că de fapt inculpata fugea de

victimă și nu invers. Inculpata fugea de acesta ca să nu fie din nou supusă acțiunilor de

violență în familie, care pot să ducă la deces, având în vedere amenințarea acesteia, care

purta un caracter real, etc. în aceste condiții, inculpata la maxim a încercat să evite

săvârșirea unor anumite acțiuni, ori fapta incriminată s-a comis atunci cînd Pîrlici Vasile

a ajuns-o din urmă și a apucat-o, după care aceasta s-a speriat și s-a întors spre el,

circumstanțe în condițiile cărora cuțitul s-a înfipt în corpul victimei nefiind clarificate

până la urmă de către instanța de judecată, în condițiile în care inculpata declară că ea nu

l-a înfipt intenționat, așa cum se menționează în sentință și cum a invocat în învinuire

acuzatorul de stat;

- instanța nu a ținut cont de faptul că pe corpul lui Pîrlici Vasile a fost depistată

doar o singură lovitură de cuțit, ce confirmă că Pruteanu Victoria nu a avut intenția de a-1

omorî pe ultimul, deoarece ea a avut posibilitate reală de a-i aplica mai multe lovituri, dar

nu a făcut-o;

- instanța de judecată, nu a apreciat ca probă pertinentă extrasul din fișa medicală

nr.1868 din 21 august 2015;

- în cadrul ședințelor de judecată instanța de judecată, chiar dacă prin încheiere a

acceptat demersul apărării cu privire la numirea unei evaluări psihologice, nu au fost

somate de răspundere penală persoanele care au întocmit raportul de evaluare, deși

aceasta este prerogativa instanței și nici nu a considerat necesar a-i cita în instanța de

judecată pentru ai audia pe marginea constatărilor, ori raportul a fost expediat de către

Centrul de Reabilitarea Victimelor Torturii direct instanței de judecată;

3

- persoanele care au întocmit raportul pot avea calitatea de specialiști în sensul

prevederilor art. 139 al Codului de procedură penală, iar simplul refuz de acceptare a

probelor administrate de apărare contravine art. 6 al CEDO;

- inculpata Pruteanu Victoria fusese victimă a violenței în familie pe parcursul mai

multor ani. Toată comunitatea cunoștea despre aceasta, însă nimeni nu a intervenit.

Victoria a sesizat autoritățile despre acțiunile de violență. însă, sesizările fie erau

neglijate, fie soțul era sancționat doar contravențional (f.d. 30, vol.I);

- martorii fiind audiați în cadrul procedurilor au declarat că inculpata Pruteanu

Victoria de nenumărate ori era supusă acțiunilor de violență în familie și de nenumărate

ori s-a adresat la sectorul de poliție și reprezentanții administrației publice locale pentru a

solicita ajutor în legătură cu faptul că aceasta era supusă agresiunilor fizice.

Circumstanțele date au fost confirmate și de către martorii minori care au văzut cu ochii

lor faptele descrise și care la rândul lor au fost afectați moral, iar uneori și fizic (f.d.

39,vol.I).

- au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror și de către

succesorul părții vătămate;

- a fost admis apelul declarat de avocatul Vieru Vadim în numele inculpatei

Pruteanu Victoria, casată parțială sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o

nouă hotărâre prin care în temeiul art. 96 Cod penal, s-a dispus amânarea executării

pedepsei închisorii în privința inculpatei Pruteanu Victoria, până la atingerea vârstei de 8

ani a copiilor minori. xxx xxx a.n. xx.xx.xxxx, xxx xxx a.n. xx.xx.xxxx.

instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a concluzionat că,

inculpata Pruteanu Victoria a săvârșit anume infracțiunea incriminată. Aceste împrejurări

au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la faza de urmărire penală, fiind

corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 CPP, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel, audiind participanții la proces a conchis că e dovedită vinovăția

lui Pruteanu Victoria în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod

penal în urma examinării materialului probator administrat, cum ar fi:

- declarațiile succesorului părții vătămate, Pîrlici Alexandra și a martorilor Cotelea

Nadejda, Braghiș Victor, Popovici Lilia, din prima instanță și din instanța de apel;

- declarațiile martorilor Ursachi Natalia, Pruteanu Valeria, Cotelea Ion, Bebea

Serghei, Pîrlici Iurie, Pîrlici Galina, Bădrăgan Stepan, Călărășan Svetlana, Pruteanu

Valeriu, Liviu Gherman, Pruteanu Mihaela, Pruteanu Ana din prima instanță;

- declarațiile specialiștilor Vișanu Svetlana, Rebeja Violeta, Popovici Ludmila, din

instanța de apel;

La fel, instanța de apel a conchis că vina inculpatei Pruteanu Victoria în comiterea

infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin materialul probator, administrat la

4

faza de urmărire penală și examinat în ședința primei instanțe și a instanței de apel, cum

ar fi:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14 decembrie 2014 cu fototabelul

anexă, conform căruia s-a stabilit locul comiterii infracțiunii unde a fost depistat și

cadavrul persoanei de gen masculin aflat jos la pământ. În cadrul cercetării la fața locului

s-au stabilit urme ale infracțiunii și anume pete de lichid de culoare brună cenușie,

asemănătoare cu sângele. De asemenea în cadrul aceleiași cercetări la fața locului la

distanța de 20 cm de la capul cadavrului s-a stabilit un cuțit de bucătărie cu lama din

metal îndreptată în direcția capului cadavrului, mânerul cuțitului din plastic de culoare

neagră. Cuțitul dat a fost ridicat de la fața locului. La examinarea cadavrului s-a depistat

o plagă tăiată în regiunea feței a cutiei toracice, iar pe hainele cadavrului pete de culoare

brună, care confirmă faptul că, asupra victimei Pîrlici Vasile a fost aplicată violență fizică

(f.d. 14-17, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr.196 terminat la 19 decembrie 2014,

conform căruia victimei Pîrlici Vasile i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de:

plagă înjunghiată a cutiei toracice pe stânga, penetrantă în cavitatea pleurală stânga cu

lezarea aortei și plămânului stâng, hemitorace pe stânga, leziuni corporale care se califică

ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață și sunt în legătură cauzală directă cu

decesul victimei Pîrlici Vasile, care a decedat pe loc în rezultatul șocului hemoragic și

traumatic, ceea ce confirmă faptul că, inculpata a aplicat lovitură cu cuțitul în regiunea

inimii-organ vital (f.d. 22-23, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 23 ianuarie 2015, conform căruia a

fost examinat un cuțit de bucătărie ridicat în cadrul cercetării la fața locului. În cadrul

examinării s-a stabilit că, cuțitul dat are lungimea lamei de 12 cm, pe care sunt pete brune

asemănătoare cu sângele, mânerul cuțitului este din plastic de culoare neagră care are

lungimea de 10 cm. Cuțitul de bucătărie examinat în cadrul urmăririi penale la 23

ianuarie 2015, care confirmă faptul că, anume acest cuțit a fost folosit de către inculpata

Pruteanu Victoria la provocarea vătămărilor corporale victimei și nu neagă acest fapt nici

inculpata (f.d. 54-55, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 22 ianuarie 2015, conform căruia

au fost examinate hainele cadavrului Pîrlici Vasile și anume: o pereche de blugi de

culoare albastră la nivelul genunchilor de culoare sură, un pulover bărbătesc care aparțin

cadavrului Pîrlici Vasile, în care era îmbrăcat ultimul. De asemenea în cadrul aceluiași

proces de examinare a fost examinat un maiou pentru femei în dungi, o pereche de blugi

pentru femei, o scurtă de culoare neagră, un pulover, o pereche de papuci de damă și o

pereche de ciorapi care îi aparțin lui Pruteanu Victoria și în care ultima era îmbrăcată în

timpul comiterii infracțiunii (f.d. 48-52, vol. I);

- corpurile delicte, și anume : cuțitul de bucătărie cu lungimea lamei de 12 cm, cu

mânerul din plastic de culoarea neagră care are lungimea de 10 cm și scurta din țesătură

pentru femei de culoare neagră. Cuțitul fiind folosit la comiterea infracțiunii și pe ambele

obiecte au fost depistate urme de sânge ce aparțin cadavrului. Corpurile delicte prin

5

ordonanța din 26 ianuarie 2015 s-a dispus a se păstra în camera de păstrare a corpurilor

delicte a IP Strășeni (f.d. 57-58, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 1066 din 20 ianuarie 2015, conform

conținutului căruia în rezultatul analizei rezultatelor cercetărilor serologice al obiectelor

prezentate pentru examinare, efectuate în conformitate cu circumstanțele și întrebările

înaintate de organul de urmărire penală s-a ajuns la următoarele concluzii: Sângele

victimei Pîrlici Vasile se referă la grupa A- beta /A (II)/, antigenul „H”. Sângele lui

Pruteanu Victoria se referă la grupa 0 (H) alfa.beta /0(I)/. În spălăturile din petele de pe

lama cuțitului de bucătărie (m/ob. 1,2) s-a depistat sânge de origine umană în care la

determinarea apartenenței de grup s-au constatat antigenii „A” și „H”. Deci, conform

rezultatelor obținute, proveniența sângelui dat de la victima Pîrlici Vasile nu se exclude.

Totodată, în cazul dat nu se exclude și un adaos de sânge în petele examinate și de la

Pruteanu Victoria în caz dacă la momentul infracțiunii ultima a avut leziuni corporale cu

hemoragie externă. Dat fiind faptul, că spălaturile de pe lama cuțitului (m/ob. 1,2) au fost

pe deplin consumate pe parcursul investigațiilor biologice, răspuns la întrebare despre

apartenența de sex și proveniența regională acestui sânge nu poate fi dat. În fragmentele

examinate din petele de pe hainele victimei Pîrlici Vasile (pulover- m/ob. 3-5, pantaloni-

blugi - m/ob. 6.7) și în fragmentele de pe tampon cu urmele de la fața I locului (m/ob. 8)

s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup s-au stabilit

antigenii „A”, „Hf și aglutinina beta, ce nu exclude proveniența sângelui depistat de la

însuși victima Pîrlici Vasile și nu putea proveni de la Pruteanu Victoria. Ținând cont de

faptul că, victima Pîrlici Vasile și Pruteanu Victoria au grupe diferite de sânge, iar

proveniența sângelui în urmele examinate de pe hainele victimei Pîrlici Vasile și

tamponul cu urmele de la fața locului de la Pruteanu Victoria se exclude (f.d. 128-130,

vol.I);

- raportului de expertiză medico-legală nr. 1068 din 20 ianuarie 2015, care în

coraport cu raportul de expertiză medico-legală Nr. 1066 din 20 ianuarie 2015 s-a

conchis că: „Sângele victimei Pîrlici Vasile se referă la grupa A-beta /A(II)/, antigenul

„H, iar sîngele lui Pruteanu Victoria se referă la grupa 0(H)-alfa,beta /0(1)/. În

fragmentele din pata de pe mâneca scurtei prezentate (m/ob. 1) s-a depistat sânge de

origine umană. La determinarea apartenenței de grup s-au stabilit antigenii „A” și „H”, ce

nu exclude proveniența sângelui depistat de la victima Pîrlici Vasile. Totodată, nu se

exclude și un adaos de sânge de la Pruteanu Victoria în caz, dacă la momentul infracțiunii

ea a avut careva leziuni corporale cu hemoragie externă. Cantitatea insuficientă de sânge

în pata examinată (m/ob.l) nu permite efectuarea cercetărilor citologice cu scopul

stabilirii apartenenței de sex a sângelui. În fragmentele din pată de pe maiou (m/ob. 15)

au fost depistate urme slabe de sânge. Apartenența de specie a sângelui dat nu s-a

determinat, tot cei posibil din cauza cantităților insuficiente a proteinelor necesare pentru

astfel de examinare. În fragmentele examinate din celelalte pete suspecte de pe cizme-

papuci (m/ob.2-7). pantaloni (m/ob.8-10), pulover (m/ob.l 1-14) sânge nu s-a depistat

(f.d. 123-125, vol. I);

6

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 1a- 2015 efectuat în

privința Pruteanu Victoria s-a concluzionat asupra faptului că, Pruteanu Victoria în

perioada comiterii infracțiunii ce i se impută careva tulburări psihice de intensitate

psihotică nu a manifestat, avea păstrată intact capacitatea de prevedere și deliberare a

acțiunilor sale, putea acționa cu descernământ și respectiv poate fi recunoscută

responsabilă,(f.d. 110-113, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 6 biologică din 17 decembrie 2014, prin

care expertul a conchis că, urmele de sânge, din tamponul ridicat de la fața locului (m/ob

8) provin de la persoană ce are sexul genetic masculin. Celule epiteliale ce ar caracteriza

organul care a sângerat nu au fost depistate, de a stabili apartenența de sex și regională a

sângelui în urmele de pe pulover (m/ob 3-5), pantaloni blugi (m/ob 6,7) nu a fost posibil,

deoarece au lipsit în preparate celulele necesare pentru astfel de investigații (f.d. 228, vol.

I);

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatei Pruteanu Victoria, și le-a

considerat ca fiind făcute cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală,

fiind combătute prin probatoriul administrat, iar vinovăția acesteia a fost dovedită pe

deplin și se confirmă prin ansamblul de probe administrate și cercetate în ședința instanței

de apel.

Totodată, instanța de apel a specificat că materialul probator determină

incontestabil faptul că, inculpata Pruteanu Victoria, având intenția de a provoca o

suferință fizică sau psihică unui membru a familiei i-a aplicat soțului său Pîrlici Vasile cu

cuțitul de bucătărie o lovitură în regiunea toracică partea stângă-față, cauzându-i acestuia

leziuni corporale care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 196 din

19.12.2014 se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață și sunt în

legătură cauzală directă cu decesul victimei Pîrlici Vasile.

În continuare, instanța de apel a indicat că în acțiunile inculpatei Pruteanu Victoria

sunt prezente elementele infracțiuni prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal.

În același context, instanța de apel a notat că latura obiectivă a infracțiunii

enunțate se caracterizează prin acțiuni concrete, îmboldirea cu un cuțit în cornul victimei,

survenirea consecințelor-decesul victimei, raportul cauzal dintre acțiunea comisă și

consecințele care au survenit, timpul, locul, împrejurările, metoda mijloacele.

Astfel, instanța de apel a relatat că materialul probator indubitabil demonstrează

legătura cauzală dintre acțiunile intenționate ale inculpatei Pruteanu Victoria și

consecințele survenite, or vătămările corporale stabilite la Pîrlici Vasile sub formă de:

plagă înjunghiată a cutiei toracice pe stânga, penetrantă în cavitatea pleurală stânga cu

lezarea aortei și plămânului stâng, hemitorace pe stânga, care a fost provocată de acțiunea

cuțitului, adică în circumstanțele enunțate mai sus și timpul indicat, ca având pericol

pentru viață, se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață și sunt în

legătură cauzală directă cu decesul victimei Pîrlici Vasile care a și decedat pe loc în

rezultatul șocului hemoragic și traumatic.

Cu referire la latura subiectivă, instanța de apel a enunțat că se caracterizează prin

forma de vinovăție, intenție directă, or Pruteanu Victoria la data de 14 decembrie 2014,

7

aproximativ în jurul orelor 22:00, în timp ce se afla în drum lângă gospodăria în care

domiciliază, situată în r-nul xxx, sat. xxx, dându-și seama de caracterul social periculos al

acțiunii sale, a prevăzut consecințele ei social periculoase și le-a dorit și le-a admis în

mod conștient.

Actul subiectiv, volitiv - hotărârea fermă a inculpatei Pruteanu Victoria de a se

răfui cu soțul său, se caracterizează prin intenție directă, iar în speța dată este prezentă și

demonstrată intenția directă, prin faptul utilizării unui cuțit de bucătărie, pe care 1-a luat

și 1-a înfipt în regiunea toracică partea stângă-față.

Intenția Victoriei Pruteanu îndreptată spre vătămarea gravă a integrității corporale

a lui Pîrlici Vasile este dovedită și prin obiectul utilizat, localizarea leziunilor corporale,

în regiunea toracică, provocate prin lovitură cu cuțitul, obiect ascuțit-înțepător-tăietor,

determinând un pericol iminent îndreptat spre organele vitale ale ultimei.

Instanța de apel a respins ca nefondate motivele apelului avocatului Vieru Vadim

în numele inculpatei cu referire la faptul că inculpata Pruteanu Victoria a săvârșit fapta

penală fiind în stare de legitimă apărare, deoarece nu au fost stabilite care anume valori

sociale ar fi fost periclitate de atacul victimei, viața și sănătatea inculpatei, a copiilor

acesteia sau domiciliul inculpatei, faptele ei nu erau coraportate echivalent la

comportamentul lui Pîrlici Vasile.

La fel, s-a reținut că în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat că, Pruteanu

Victoria a fost forțată să acționeze prin înjunghierea lui Pîrlici Vasile, doar pentru că

acesta o numea cu cuvinte necenzurate, deoarece nu au fost periclitate careva valori

sociale, precum nu s-a dovedit existența unui atac obiectiv, deoarece „atacul” este o

agresiune, o comportare violentă a omului, care este îndreptat împotriva unei valori

sociale ocrotite de lege și aici nu s-a dovedit nici un atac din partea pătimitului Pîrlici

Vasile. Dimpotrivă, inculpata a folosit cuțitul și a comis infracțiunea de violență în

familie adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al

familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat decesul victimei fără a fi

prevenită o infracțiune așa cum e în cazul unei situații de legitimă apărare. Mai mult ca

atât, însăși inculpata a menționat că, a luat cuțitul de bucătărie și a fugit afară, ca ulterior

să afirme că, i s-a părut că Pîrlici Vasile avea ceva în mână și ea a întins mâna dreaptă ca

să se apere. Din momentul în care a luat cuțitul inculpata Pruteanu Victoria avea intenția

să se răfuiască cu soțul său, conștientizând urmările prejudiciabile pe care și le-a dorit.

Instanța de apel a mai constatat că nu poate fi reținut argumentul părții apărării

precum că, inculpata Pruteanu Victoria 1-a tăiat cu cuțitul în regiunea toracică pe Pîrlici

Vasile, apărându-se fără intenția de a provoca decesul victimei, deoarece este prezentă

legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, deoarece

fără acțiunea respectivă urmările prejudiciabile nu puteau să se producă, ori utilizând în

mod intenționat un cuțit cu aplicarea loviturii în regiunea toracică, în mod conștient

înțelegea că vor fi lezate organe interne de importanță vitală ce pot duce la deces.

Astfel, instanța de apel făcând referire la declarațiilor martorului Ursachi Natalia,

care a menționat că Pruteanu Victoria la întrebarea de ce l-a înjunghiat pe Pîrlici Vasile,

ea a răspuns că nu mai poate, a concluzionat că se demonstrează că motivul aplicării

8

loviturii cu cuțitul este un act de răzbunare și nu de apărare. La fel cu privire la

declarațiile martorului Pruteanu Valeria, care a menționat că Pruteanu Victoria i-a zis că

1-a ucis pe Pîrlici Vasile, însă nu a dorit să o facă, instanța de apel a conchis că Pruteanu

Victoria nu se afla în legitimă apărare cum susține partea apărării, că doar nu a menționat

că Pîrlici Vasile a atacat-o și ea ulterior 1-a înjunghiat cu cuțitul.

Instanța de apel a concluzionat că din declarațiile martorilor și a inculpatei, rezultă

că victima Pîrlici Vasile a îmbrâncit-o pe Pruteanu Victoria, i-a aplicat câteva palme

peste față, iar prin extrasul medical eliberat de către Penitenciarul nr.13 se constată faptul

că, la examinarea primară a lui Pruteanu Victoria, careva acuze nu prezenta, leziuni

corporale nu au fost depistate și s-a stabilit diagnosticul - „fără patologii acute depistate”

în timp ce inculpata prin aplicarea loviturii puternice cu cuțitul i-a provocat lui Pîrlici

Vasile vătămări grave periculoase pentru viață, care au provocat decesul victimei, ceea ce

confirmă că acțiunile inculpatei erau vădit neproporționale pericolului care era îndreptat

asupra ei. Este relevant și faptul că, victima Pîrlici Vasile nu a folosit obiecte sau

instrumente periculoase pentru viața lui Pruteanu Victoria, în timp ce inculpata a aplicat

lovitura cu cuțitul, pregătit din timp (luat din casă) pentru provocarea vătămărilor

corporale.

Instanța de apel a mai relatat că martorii Braghiș Victor, Bebea Serghei, Pîrlici

Iurie și Pîrlici Galina au menționat, că în ultima perioadă de convețuire a victimei Pîrlici

Vasile și inculpata Pruteanu Victoria, ultima manifesta un comportament provocator

(lipsă de fidelitate), ceea ce a condus la apariția conflictelor în familia lor.

La fel, instanța de apel a reținut că din conținutul expertizei psihiatrico-legale

ambulatorie nr.la-2015 efectuată în privința lui Pruteanu Victoria și din declarațiile

martorului Ursachi Natalia, precum, că nemijlocit după aplicarea loviturii cu cuțitul

„Victoria era stresată, însă își dădea seama exact ce spune,, Pruteanu Victoria la

momentul comiterei faptei nu manifesta careva tulburări psihice de intensitate psihotică,

avea păstrată intactă capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa

cu discernămînt, fapt ce confirmă că acțiunile inculpatei Pruteanu Victoria nu pot fi

considerate nici ca săvârșite în stare de afect.

Instanța de apel a respins și argumentele acuzatorului de stat precum că, prima

instanță eronat a aplicat prevederile art. 79 Cod penal, deoarece alin. (1) art. 79 Cod penal

stabilește trei modalități de aplicare a pedepsei și anume: a) aplicarea unei pedepse sub

limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă; b) aplicarea unei

pedepse mai blânde, de altă categorie; c) neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii.

În conformitate cu alin. (3) art. 79 Cod penal, în cazul condamnării persoanelor adulte

pentru comiterea infracțiunilor deosebit de grave, instanța de judecată poate aplica o

pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală, dar constituind cel puțin două

treimi din minimul pedepsei prevăzute de prezentul cod pentru infracțiunea săvârșită.

Astfel, legiuitorul se referă doar la modalitatea de aplicare a pedepsei sub limita minimă,

prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă. La celelalte două modalități de

aplicare a pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege, nu se face referire. Acest fapt

însă, nu poate fi interpretat în sensul că, legea permite aplicarea unei pedepse mai blânde,

9

de altă categorie, decât cea prevăzută de lege sau neaplicarea pedepsei complimentare

obligatorii în cazul condamnării persoanelor adulte pentru comiterea infracțiunilor

deosebit de grave. Prin urmare, odată ce legiuitorul a stabilit restricție pentru aplicarea

pedepsei sub limita minimă prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, nu

se permite nici aplicarea unei pedepse mai blânde, de altă categorie, decât cea prevăzută

de lege sau neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii.

La fel, instanța de apel a conchis că, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

prima instanță a ținut pe deplin cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 - 79 CP, de gravitatea

infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, că este fără

antecedente penale, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

cât de faptul, că inculpata Pruteanu Victoria are doi copii minori-fiicele xxx de xxx ani și

xxx de xxx ani și trei copii aflați sub tutelă surorile Pruteanu xxx născută în anul xxx,

Pruteanu xxx, născută în xxx și Pruteanu xxx născută în xxx- constiuind o circumstanță

excepțională, prin urmare în privința inculpatei corect a fost minimalizat termenul de

pedeapsă pentru fapta prejudiciabilă comisă, sub limita minimă prevăzută de legea

penală, potrivit art. 79 Cod penal.

Instanța de apel a mai reținut ca și circumstanță excepțională, condițiile de trai a

inculpatei Victoria Pruteanu până la producerea evenimentului din 14 decembrie 2014, a

cărei personalitate manifestă consecințele violenței în familie, fiind profund traumatizată,

prezentând starea psiho-emoțională instabilă, cu agravări frecvente, în deosebi în situații

de stres (f.d. 103-104, vol. II).

În opinia instanței de apel prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatei Pruteanu

Victoria a ținut cont de prevederile an. 61 Cod penal. Sancțiunea aplicată prin sentința

primei instanțe de 3 ani 8 luni închisoare, a considerat-o legală, adecvată, proporțională și

în măsură să influențeze personalitatea inculpatei în vederea corectării, resocializării,

reeducării ei.

Având în vedere faptul că, inculpata Pruteanu Victoria are copii minori, xxx xxx

născută la xx xx xxxx și xxx xxx născută la xx xx xxxx, instanța de apel a considerat

oportun de a nu priva copiii de susținerea mamei și mama de posibilitatea de a contribui

la creșterea și educarea acestora, motiv din care a dispus amânarea executării pedepsei

până la atingerea copiilor a vârstei de 8 ani.

Vadim în numele inculpatei Pruteanu Victoria, indicând temeiul pentru recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală și art. 6, art. 13 CEDO, solicită

casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel,

deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, invocând în

argumentarea recursului că:

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- învinuirea nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei. Instanța de judecată nu a

ținut cont de faptul că inculpata Pruteanu Victoria a fost supusă actelor de violență în

familie din partea soțului său pe parcursul anilor de căsnicie. Deși aceasta a solicitat

ajutorul autoritățior, ea nu a fost protejată de soțul său violent;

10

- în seara zilei de 14 decembrie 2014, fiind din nou atacată de soțul agresiv a

comis acțiuni de apărare, ce cad sub incidența art. 35 Cod penal;

- fiind supusă pe parcursul anilor de căsnicie acțiunilor de violență în familie,

aceasta a depus cerere de divorț, la ce din nou a fost supusă la violență fizică de către soț.

La insistența inculpatei Pruteanu Victoria, polițistul de sector a solicitat instanței

eliberarea unei ordonanței de protecție, care a fost încălcată de soțul inculpatei;

- inculpata a declarat că în seara de 14 decembrie 2014 soțul său era agresiv, care

striga la ea și a lovit-o. Avînd în vedere că acesta era agresiv și o amenința că-i va tăia

capul, inculpata a luat cuțitul de pe masa din coridor și a fugit afară, s-a ascuns după

mașina lui dar el a văzut-o, a lovit-o. Acesteia i s-a părut că avea ceva în mână, și de frică

a întins mâna dreaptă să se apere. Nu se gîndea că la înfipt. El fugea după ea și striga. Ea

a fugit în casă și a sunat poliția. După ce l-a înfipt pe Pîrlici Vasile, cuțitul a rămas la ea

în mînă, l-a solicitarea polițistului s-a întors în ogradă, când s-a întors l-a văzut pe soțul

său decedat, și și-a dat seama că acesta a murit deoarece ea l-a înfipt cu cuțitul. În ședința

de judecată a mai declarat că ea nu avea scopul să-l omoare;

- inculpata în ultimul cuvânt a declarat că a luat cuțitul cu scopul de a-l ascunde, ca

să nu-l ia soțul să o omoare. După ce a fost ajunsă din urmă, a fost trasă de păr, la ce ea l-

a împins și el a survenit înapoi sprea ea. Crede că atunci s-a înfipt cuțitul pe care îl ținea

ea în mână. Chiar dacă mai înainte a zis că l-a înfipt, ea nu era sigură de această acțiune.

Fiind în stare de șoc a spus polițiștilor tot ce au vrut ei, a vrut să se apere;

- demersul apărării de a audia suplimentar inculpata, a fost respins de instanța de

judecată, deși audierea a fost solicitată pentru a clarifica totuși care au fost circumstanțele

legate de cauzarea leziunii victimei, având în vedere că declarațiile inculpatei sunt

contradictorii și diferite, iar alte probe concludente care nu ar crea dubii nu există;

- circumstanțele descrise de inculpată au fost confirmate și de alți martori audiați în

cadrul cercetării judecătorești din prima instanță și în instanța de apel, cum ar fi, martorul

Pîrlici Alexandra, Cotelea Nadejda, Ursachi Natalia, Pruteanu Valeria, Pruteanu Valeriu,

Pruteanu Mihaela, Pruteanu Ana, Bădrăgan Stepan, Călărășan Svetlana, Popovici Lilia,

Braghiș Victor, Cotelea Ion, Pîrlici Iurie, Pîrlici Galina, expertul Gherman Liviu;

- ținând cont de circumstanțele cauzei și pentru a înlătura dubiile, ținând cont de

faptul că pe parcursul judecării cauzei în instanța de apel, în rezultatul audierii unor

martori și a inculpatei, au apărut dubii rezonabile și întrebări legate de mecanismul de

formare a leziunii descris în conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 1068 din

20 ianuarie 2015 (f.d.123-125), precum și avînd în vedere că mecanismul de creare a

leziuni nu este descris în acest raport, în condițiile în care inculpata declară că nu 1-a

înfipt, avocata Ursachi Ana a înaintat demers prin care a fost solicitată audierea

suplimentară în calitate de expert a lui Gherman Liviu. Chiar dacă există dubii rezonabile

că leziunea a fost cauzată din imprudență și nu intenție, instanța de apel a refuzat

demersul;

- instanța a interpretat că motivul aplicării loviturii cu cuțitul este, de fapt, un act

de răzbunare, dar nu de apărare. Instanța în acest sens a interpretat extensiv declarațiile

unor martori, cum ar fi Pruteanu Valeria și Ursachi Natalia;

11

- instanța în mod inexplicabil și fără a face trimitere la careva probe concludente și

pertinente a menționat că din declarațiile martorilor Braghiș Victor, Bebea Serghei,

Pîrlici Iurie și Pîrlici Galina, rezultă, că în ultima perioadă de conviețuire a victimei

Pîrlici Vasile și inculpata Pruteanu Victoria, ultima manifesta un comportament

provocator (lipsă de fidelitate), ceea ce a condus la apariția conflictelor în familia lor;

- este eronată aprecierea instanței, potrivit căreia între Pruteanu Victoria și Pîrlici

Vasile la momentul comiterii faptei a existat un simplu conflict. Având în vedere

declarațiile martorilor Bădrăgan Stepan, Pruteanu Ana, Pruteanu Mihaela, Pruteanu

Valeriu, Pruteanu Valeria, Ursachi Natalia, acțiunile lui Pîrlici Vasile depășeau cu

certitudine cadrul unui conflict simplu și reprezentau în sine acțiuni infracționale

manifestate prin comiterea acțiunilor de violență în familie care puteau cauza vătămări

corporale grave sau chiar decesul victimei;

- este eronată concluzia instanței potrivit căreia, inculpata și-ar fi recunoscut

parțial vina. În cadrul audierii, aceasta nu a declarat niciodată că-și recunoaște parțial

vina, ci doar s-a referit la circumstanțele cazului și a comunicat că-i pare rău de acțiunile

care s-au întâmplat;

- concluzia instanței potrivit căreia inculpata s-ar fi pregătit din timp și și-a pregătit

unealta pentru răzbunare, și nu ar fi încercat să evite aceste acțiuni, la fel este eronată, ori

în cadrul audierii, inculpata a declarat că deoarece aceasta era amenințată cu faptul că-i

va fi tăiat capul, Vasile era foarte agresiv, aceasta ar fi luat cuțitul pentru al ascunde de

soț și a fugit. Mai mult ca atât, Pîrlici Vasile a început să alerge după ea desculț, chiar

dacă afară era foarte frig, circumstanțe dovedite prin raportul de cercetare la fața locului

și declarațiile martorilor;

- în lumina declarațiilor inculpatei și a altor martori, instanța prin sentință nu a

înlăturat toate îndoielile în legătură cu existența laturii subiective a infracțiunii

incriminate. Mai mult ca atît, există dubii rezonabile, care nu au fost răsturnate nici prin

cercetarea probelor în instanța de fond și nici prin cercetarea probelor în instanța de apel

că pretinsa faptă putea fi cauzată, de exemplu prin imprudență, reieșind din următoarele

circumstanțe obiective constatate, de ex: recurenta a luat cuțitul cu scopul de-al ascunde,

acesta fugea de agresor, anterior nu a fost violentă și nu a fost sancționată de acest fapt,

anterior a mai fost supusă acțiunilor de violență în familie dar nu a aplicat violența,

inculpata nu poate să explice clar evenimentele care au avut loc și declarațiile sale sunt

contradictorii, a fost realizată doar o singură înțepătură de cuțit, nu este clar mecanismul

de realizare a acestei înțepături (nu s-a exclus dubiul de ex., că înțepătura putea fi cauzată

în rezultatul împingerii mecanice a corpului victimei, în situația în care acesta era în stare

de ebrietate, iar cuțitul era foarte ascuțit). În aceste circumstanțe, potrivit prevederilor art.

8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care

nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului,

învinuitului, inculpatului. Anume afirmațiile că inculpata ar fi intenționat să-1 omoare,

sunt niște presupuneri, reieșind din circumstanțele descrise sumar mai sus, ori declarațiile

12

inculpatei nu sunt confirmate de probe concludente care ar genera concluzia certă că

moartea victimei ar fi survenit în rezultatul acțiunii intenționate a persoanei;

- apărarea a propus în instanța de apel prin demersuri, conform rigorilor Codului

de procedură penală, realizarea unor acțiuni care ar înlătura aceste presupuneri, așa cum a

fost specificat mai sus. Considerăm că acțiunile instanței de respingere a cererii au afectat

legalitatea deciziei, ținând cont că nu a fost constatat cu certitudine existența intenției de

comitere a infracțiunii (nu a fost verificată de versiunea imprudenței), fapt care a dus la

situația în care concluzii legate de vinovăția persoanei să fie întemeiate pe presupuneri

fără a fi susținute de probe concludente. Aceste presupuneri pot fi înlăturate doar prin o

nouă rejudecare a cauzei în instanța de apel;

- în lumina circumstanțelor cauzei și a probelor cercetate în ședința de judecată,

reiterează faptul că inculpata se afla în stare de legitimă apărare în sensul art. 36 Cod

penal;

- având în vedere comportamentul victimei, faptul că acesta era în stare de

ebrietate, se fugărea după aceasta desculț noaptea, o amenința cu moarta, în condițiile în

care era în întuneric, având o frică enormă față de acesta, cunoscând că acesta-și poate

executa intenția până la capăt, având starea psihologică de frică datorată acțiunilor

anterioare de violență în familie, inculpata a apreciat atacul la acea etapă ca fiind direct.

În acest sens, urmează să se țină cont de faptul că inculpata încerca să se ascundă de

victimă, victima chiar dacă știa că aceasta are un cuțit pentru a se apăra de el, a ajuns-o

din urmă pentru ai aplica violența fizică față de ea. În condițiile în care era noapte,

victima nu putea vedea ce are acesta în mâini. Urmează să se țină cont la aprecierea

acțiunilor inculpatei că anterior victima a aplicat forța fizică față de ea și prin intermediul

unor obiecte contondente, etc, fapt care a fost confirmat în ședința de judecată de martori,

precum și alte probe cercetate în cadrul judecării cauzei. Comportamentul anterior al

victimei în raport cu inculpata, dar și acțiunile comise în privința acesteia în ziua de 14

decembrie 2014, justifică ipoteza apărării potrivit căreia în privința inculpatei din partea

victimei a existat un atac direct, ori atacul a implicat un pericol prin propria sa natură și

să nu fi existat nici un obstacol între Pârlici Vasile în calitate de agresor și ținta sa pe care

agresorul să nu-1 poată depăși;

- instanța nu a ținut cont de faptul că pe corpul lui Pîrlici Vasile a fost depistată

doar o singură lovitură de cuțit, ce confirmă că Pruteanu Victoria nu a avut intenția de a-1

omorî pe ultimul, deoarece ea a avut posibilitate reală de a-i aplica mai multe lovituri, dar

nu a făcut-o;

- atacul imediat a fost dovedit prin multitudinea de circumstanțe cercetate la

judecarea cauzei, inclusiv faptul că Pîrlici Vasile alerga după Pruteanu Victoria prin

ogradă, fiind în stare de ebrietate (constatată prin raportul de expertiză medico-legală),

desculț și o amenința cu săvârșirea acțiunilor infracționale;

- atacul a fost material și real, ori victima din start a început să aplice acțiuni de

violență fizică asupra inculpatei, manifestate prin lovituri. Având în vedere că acesta

declara că-i va tăia capul inculpatei, și era noapte afară, dar și având în vedere

personalitatea victimei, aceasta putea lua orișicare armă, cuțit etc, pentru a-și duce până

13

la capăt intenția, ținând cont și de faptul că victima cunoștea despre faptul că inculpata

avea cuțit la ea, pe care aceasta dorea să-1 ascundă. Astfel, conform probelor cercetate în

procesul de judecare a cauzei, s-a constatat cu certitudine că victima a exercitat acest atac

prin violență fizică;

- în raportul realizat de către Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii

„Memoria”, au fost constatate circumstanțe importante pe care instanța urma să le

aprecieze în legătură cu faptele de legitimă apărare invocate, în contextul dacă era posibil

sau nu ca victima să comită asupra Pruteanu Victoria, un atac direct, imediat, material și

real. În raport, s-a stabilit că starea psihoemoțională a pacientei este în corelare cu

evenimentele traumatice relatate și rămâne instabilă, cu agravări frecvente, îndeosebi în

situații de stres. Rezultatele examinării clinice, investigațiilor diagnostice suplimentare și

testărilor psihologice confirmă prezența simptomelor post-traumatice multiple,

pronunțate și persistente, circumstanțe care urmau să fie apreciate de instanță în procesul

de calificare juridică a acțiunilor de autoapărare;

- instanța nu a ținut cont de reglementările din legea nr. 45 din 2007 cu privire la

prevenirea și combaterea violenței în familie, în care art. 2 prevede: violență în familie -

orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de

apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual,

psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral,

comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusiv contra

copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale;

- în cazul lui Pruteanu Victoria putem afirma cu certitudine că deși autoritățile au

constatat că au fost comise acte de violență asupra acesteia și asupra copiilor, poliția a

aplicat sancțiuni nesemnificative abuzatorului, care nu au avut nici un efect asupra

comportamentului lui Pîrlici Vasile, lăsând astfel victimele în pericol;

- urmează să se țină cont că Statul a omis să execute obligațiile sale pozitive în

temeiul Articolului 3 din Convenție în vederea ocrotirii ei de violență domestică și să

prevină repetarea violenței.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea

apărării, menționînd că acesta este inadmisibil, ca vădit neîntemeiat.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se

reține că instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

14

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

La caz, din conținutul recursului declarat de avocatul Vieru Vadim în numele

inculpatei se constată că acesta invocă temei prevăzut de pct. 12) din alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală și pledează pentru casarea deciziei instanței de apel, cu

remiterea cauzei la rejudecare, dat fiind că nu este de acord cu soluția de condamnare în

baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal pronunțată în privința lui Pruteanu Victoria,

considerînd că vinovăția acesteia nu a fost dovedită prin probatoriul administrat și

cercetat de instanțe, totodată nefiind apreciat corespunzător.

Verificînd criticele punctate de recurent în cererea sa, Colegiul penal ajunge la

concluzia că la judecarea apelului instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele,

complet și obiectiv, adoptînd o soluție corectă în partea condamnării lui Pruteanu

Victoria în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, care este argumentată și

corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată.

La fel, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate,

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, care cuprinde temeiurile ce au dus la adoptarea soluției

expuse în pct. 5 din prezenta decizie.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît cele ale apărării, cît și

cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Pruteanu Victoria de

săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal să fie una legală și

întemeiată, care se menține și de instanța de recurs.

Cît privește argumentul invocat de recurent precum că inculpata Pruteanu Victoria

fiind atacată de soțul agresiv a comis acțiuni de apărare, ce cad sub incidența art. 35 Cod

penal, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, dat fiind că, la art. 35 al Codului penal

sunt prevăzute cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, printre acestea regăsindu-se

și legitima apărare, temei pentru instituirea ultimei, servind atât lipsa caracterului

prejudiciabil, fapta prezentându-se ca o activitate social-utilă, cât și lipsa de vinovăție,

căci făptuitorul nu acționează cu voință liberă, ci constrâns de necesitatea apărării

valorilor sociale amenințate grav prin atac periculos. Conform alin. (2) al art. 36 Cod

penal, este în stare de legitimă apărare persoana care săvîrșește fapta pentru a respinge

un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau

împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui

atacat ori interesul public, context în care, se impune a menționa că o altă condiție

implicită a legitimei apărări perfecte impune proporționalitatea apărării în raport cu

gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul ori în condițiile în care

s-au depășit limitele acestei proporționalități. Însă din probele examinate, s-a constatat că

folosirea de către inculpata Pruteanu Victoria a cuțitului atâta timp cât partea vătămată

Pîrlici Vasile era dezarmat constituie exact formula sus-enunțată, adică, legitima apărare

nu mai are un caracter perfect, încadrându-se în depășirea stării prevăzute la alin. (2) al

15

art. 36 Cod penal, astfel legitima apărare este invocată în recurs fără a fi confirmată prin

probe veridice.

Mai mult, instanța de recurs consideră neîntemeiat și argumentul recurentului,

precum că Pruteanu Victoria a acționat în stare de legitimă apărare, întrucît acest

argument a fost invocat anterior în apel, instanța de apel expunîndu-se detaliat asupra

acestuia, just menționînd în acest sens că Pruteanu Victoria nu a fost forțată să acționeze

prin înjunghierea lui Pîrlici Vasile, doar pentru că acesta o numea cu cuvinte necenzurate,

deoarece nu au fost periclitate careva valori sociale, precum nu s-a dovedit nici existența

unui atac obiectiv și periculos, deoarece „atacul” este o agresiune, o comportare violentă

a omului, care este îndreptat împotriva unei valori sociale ocrotite de lege și aici nu s-a

dovedit nici un atac real din partea pătimitului Pîrlici Vasile la viața inculpatei.

Dimpotrivă, inculpata a folosit cuțitul și a comis infracțiunea de violență în familie adică

acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra

unui alt membru al familiei, care a provocat decesul victimei fără a fi prevenită o

infracțiune așa cum e în cazul unei situații de legitimă apărare.

Prin urmare, Colegiul penal se raliază statuărilor din decizia instanței de apel și

susține că, însăși inculpata a menționat că, a luat cuțitul de bucătărie și a fugit afară, ca

ulterior să afirme că, i s-a părut că Pîrlici Vasile avea ceva în mână și ea a întins mâna

dreaptă ca să se apere. Din momentul în care a luat cuțitul inculpata Pruteanu Victoria

avea intenția să se răfuiască cu soțul său, conștientizând urmările prejudiciabile pe care și

le-a dorit.

De asemenea, Colegiul penal mai notează că nu poate fi reținut argumentul părții

apărării precum că, inculpata Pruteanu Victoria 1-a tăiat cu cuțitul în regiunea toracică pe

Pîrlici Vasile, apărându-se fără intenția de a provoca decesul victimei, deoarece este

prezentă legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și urmările prejudiciabile,

fiindcă fără acțiunea respectivă urmările prejudiciabile nu puteau să se producă, ori

utilizând în mod intenționat un cuțit cu aplicarea loviturii în regiunea toracică-inimă, în

mod conștient înțelegea că vor fi lezate organe interne de importanță vitală ce pot duce la

deces.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal nu acceptă argumentul apărării precum că

din circumstanțele redate, acțiunile inculpatei se încadrează în baza art. 36 alin. (2) Cod

penal, deoarece din declarațiile martorului Ursachi Natalia, care a comunicat că Pruteanu

Victoria la întrebarea de ce l-a înjunghiat pe Pîrlici Vasile, ea a răspuns că nu mai poate,

prin care se atestă că motivul aplicării loviturii cu cuțitul este un act de răzbunare și nu de

apărare. La fel din declarațiile martorului Pruteanu Valeria, se constată că Pruteanu

Victoria i-a zis că 1-a ucis pe Pîrlici Vasile, însă nu a dorit să o facă, astfel, se constată că

Pruteanu Victoria nu se afla în legitimă apărare cum susține partea apărării, că doar nu a

menționat că Pîrlici Vasile a atacat-o și ea ulterior 1-a înjunghiat cu cuțitul.

Mai mult ca atît, circumstanțele expuse de recurent, precum că victima era în stare

de ebrietate alcoolică, se comporta agresiv și violent, nu pot fi considerate, ca

circumstanțe care au provocat acțiunile criminale ale inculpatei pentru a respinge un atac

direct, imediat, material și real îndreptat împotriva sa, întru-cît victima Pîrlici Vasile nu a

16

folosit obiecte sau instrumente periculoase pentru viață lui Pruteanu Victoria, în timp ce

inculpata a aplicat lovitura cu cuțitul, pregătit din timp (luat din casă) pentru provocarea

vătămărilor corporale.

Astfel, instanța de apel corect a concluzionat că la materialele cauzei nu există

careva probe ce ar confirma că inculpata a săvîrșit fapta pentru a respinge un atac direct,

imediat și real, îndreptat împotriva sa, nefiind întrunite cerințele obligatorii impuse de

dispozițiile art. 36 Cod penal, just menționînd că nu poate fi vorba de o legitimă apărare,

deoarece partea vătămată nu avea asupra sa careva obiecte sau instrumente pentru a crea

un risc real asupra vieții sau sănătății inculpatei, obiect special adaptat pentru cauzarea de

vătămări corporale avea doar inculpata, un cuțitul de bucătărie luat din casă, astfel, fiind

demonstrată supremația acesteia față de victimă în sensul posibilității aplicării unor

lovituri cu efect imediat de vătămări grave periculoase pentru viață, fapt ce face

neîntemeiată poziția recurentului precum că ultima este nevinovată de comiterea

infracțiunii incriminate, nu a avut intenția de a-i cauza careva vătămări corporale părții

vătămate Pîrlici Vasile, ea doar s-a apărat de ultimul fiind în legitimă apărare.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs menționează că instanța de apel a ajuns

la concluzia corectă în baza probelor verificate, care, coroborînd între ele, formează un

ansamblu probatoriu prin care cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatei de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal și totalmente se

combat argumentele aduse de către partea apărării în recursul ordinar întru susținerea

nevinovăției lui Pruteanu Victoria de săvîrșirea infracțiunii nominalizate, încadrării

greșite a acțiunilor.

Totodată, urmează a fi respins și argumentul titularului dreptului de recurs precum

că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, în acest sens,

Colegiul penal constată, că recurentul invocă motivul dat pur declarativ și

examinând materialele acestei cauzei penale nu s-a identificat nici o circumstanță ce

ar putea fi interpretată ca o încălcare a dreptului la un proces echitabil, precum și

încălcarea art. 13 CEDO nu este întemeiată.

Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată.

Într-un alt aspect, Colegiul penal constată că recurentul critică soluția instanței de

apel, din considerentul că aceasta a dat o apreciere eronată probatoriului administrat în

cauză. Însă, în ceea ce privește faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor reprezintă o

eroare de drept, Colegiul penal amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțele ierarhic inferioare,

acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de

recurent în recurs ordinar, ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele invocate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și motivată corect, iar

recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

17

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Vieru Vadim în

numele inculpatei Pruteanu Victoria, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Pruteanu Victoria

xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 mai 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

18