1ra-325/2015 — art.152 alin.1, art.179 alin.1 CP

1ra-325/2015 — art.152 alin.1, art.179 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 325/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

01 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

reprezentantul legal Slobodean Elena în numele inculpatului Slobodean Victor și

de inculpatul Slobodean Victor, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

raionului Rîșcani din 03 aprilie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 26 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui

Slobodean Victor Victor, născut la

27.05.1993, originar și domiciliat r-ul Rîșcani,

sat. Vasileuți.

Datele referitoare la termenul de examinare

a cauzei:

A C O N S T A T A T:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin.(1) și art.179 alin.(1) Cod

penal.

În temeiul art. 23 alin.(1) Cod penal, Slobodean V. a fost absolvit de

răspunderea penală pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1)

și art. 179 alin.(1) Cod penal, pe motivul comiterii faptelor în stare de

iresponsabilitate.

S-a aplicat față de Slobodean V. măsura de constrîngere cu caracter medical -

internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă.

jurul orelor 01.00, acționînd în scopul violării de domiciliu cu amenințarea de

răfuială fizică, fără consimțămînt, a pătruns în gospodăria lui Lesicov V., amplasat

în satul Vasiliuți, raionul Rîșcani și a aplicat violență manifestată prin lovituri cu

1

mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări

corporale medii, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr.68

„D" din 09 iulie 2013.

Slobodean V. - Slobodean Elena, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărîri, prin care Slobodean V. să fie achitat de sub învinuirea în baza

art.152 alin.(1) și art.179 alin.(1) Cod penal.

În motivarea apelului a indicat că, Slobodean V. nu este vinovat de săvîrșirea

infracțiunilor imputate, iar instanța de fond la examinarea cauzei penale

unilateral și neobiectiv a examinat cauza, ignorînd prevederile art. 389 Cod de

procedură penală, deoarece greșit a apreciat probele administrate, pronunțînd o

hotărîre de condamnare care contravine circumstanțelor de fapt ale cauzei și

normelor legii procesual penale.

A considerat că, partea acuzării nu a prezentat careva probe care ar

demonstra faptul, că Slobodean V. i-a cauzat lui Lesicov V. vătămări corporale

medii, precum și faptul că el se afla ilegal în gospodăria ultimului, deoarece însăși

partea vătămată Lesicov V., fiind audiat în instanța de judecată, a declarat că,

Slobodean V. nu i-a fracturat mîna, nu l-a lovit cu picioarele peste corp, iar

martorul Lesicov V., feciorul părții vătămate, a declarat că, la momentul cînd

Slobodean V. a ieșit din gospodăria lor, tata nu avea vătămări corporale și nici nu

i-a spus că Slobodean V. i-ar fi aplicat lovituri, însă instanța a ignorat aceste

declarații.

a fost admis apelul declarat, casată total sentința, inclusiv din alte motive și

pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin

care a fost încetat procesul penal în privința lui Slobodean V. în baza art.152

alin.(1) și art.179 alin.(1) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților.

S-a dispus externarea lui Slobodean V. din Spitalul Clinic de Psihiatrie mun.

Chișinău.

alin.(1) pct.(1), 276, 332 Cod de procedură penală, precum și art. 109 Cod penal,

constatînd din materialele cauzei că în speța dată, la data de 09.07.2014 de către

partea vătămată Lesicov V. a fost prezentată declarația autentificată notarial (f. d.

185), prin care aceasta declară că s-a împăcat cu inculpatul Slobodean V., careva

pretenții de ordin material nu are, nu dorește ca inculpatul să fie atras la

răspundere penală și solicită încetarea procesului penal în privința acestuia.

Colegiul penal a menționat că, inculpatul și reprezentantul legal al acestuia

au acceptat împăcarea cu partea vătămată, solicitînd încetarea procesului penal în

cauză din acest motiv.

Reieșind din circumstanțele enunțate, instanța de apel a concluzionat că în

speța dată este posibilă aplicarea art.109 Cod penal, care prevede că împăcarea

este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai

puțin gravă, deoarece reieșind din prevederile art. 16 Cod penal infracțiunile de

2

care este învinuit inculpatul Slobodean V. se atribuie la categoria de infracțiuni

ușoare și mai puțin grave.

inculpatul Slobodean V. și de către reprezentantul legal al acestuia, Slobodean E.,

care solicită achitarea inculpatului Slobodean V. pe motiv că nu a săvîrșit

infracțiunile imputate.

În motivarea recursurilor (identic formulate) au invocat aceleași motive ca

și în cererea de apel, însă suplimentar au menționat că, în cadrul cercetării cauzei

la urmărirea penală a fost dispusă efectuarea unei expertize psihiatrico-legale, în

urma efectuării căreia a fost stabilit un diagnostic incorect, precum că Slobodean

V. suferă de boală psihică – schizofrenie formă paranoidă, sindrom halucinator –

paranoid, care îl lipsește de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor

sale.

Ulterior, prin raportul de expertiză psihiatrică-legală în staționar nr.4ss-

2014 din 01.07.2014 s-a constatat că Slobodean V. nu suferă de careva maladii

psihice și este responsabil.

Recurenții mai menționează că, Slobodean V. nu a fost pus sub învinuire, nu

i-au fost explicate drepturile și obligațiunile în calitate de învinuit, nu i-au fost

aduse la cunoștință materialele dosarului penal, de aceea el urmează a fi achitat.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurenții invocă ca temei de recurs pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de

apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile cînd nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Slobodean V. a fost

recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza art. 152 alin. (1) Cod

penal – „Vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății” și

art.179 alin.(1) Cod penal – „Pătrunderea sau rămînerea ilegală în domiciliul sau în

reședința unei persoane fără consimțămîntul acesteia ori refuzul de a le părăsi la

cererea ei”, însă potrivit prevederilor art. 23 alin.(1) Cod penal, Slobodean V. a

fost absolvit de răspunderea penală pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 152 alin.(1) și art.179 alin.(1) Cod penal, pe motivul comiterii faptelor în stare

3

de iresponsabilitate, fiindu-i aplicată măsură de constrîngere cu caracter medical

- internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă, ținînd cont de

actul nr. 327a-2013 din 17 septembrie 2013 de expertiză psihiatrico-legală de

ambulator, potrivit căruia s-a constatat că „Slobodean V. suferă de maladie

psihiatrică ca schizofrenie forma paranoidă, sindrom halucinator-paranoid, care-l

lipsește de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale. În perioada

comiterii infracțiunii ce se impută (data de 31 martie 2013), după cum reiese din

materialele dosarului penal și examenul psihic prezent, el se afla în starea descrisă

mai sus, care-l lipsea de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, și

deci, necesită să fie recunoscut IRESPONSABIL. Se recomandă tratament prin

constrîngere în spital de psihiatrie cu regim riguros” (f. d. 84-85).

Ulterior, instanța de apel, verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

a considerat că procesul penal în privința lui Slobodean V. urmează a fi încetat pe

motivul împăcării părții vătămate cu inculpatul (art.109 Cod penal și art.276 Cod

de procedură penală), deoarece la data de 09.07.2014 de către partea vătămată a

fost prezentată declarația autentificată notarial, prin care acesta declară că s-a

împăcat cu inculpatul, careva pretenții de ordin material nu are și solicită

încetarea procesului penal (f. d. 185).

Instanța de recurs menționează că, potrivit prevederilor art. 276 alin.(1) Cod

de procedură penală, urmărirea penală se pornește numai în baza plîngerii

prealabile a victimei în cazul infracțiunilor prevăzute în articolele: 152 alin.(1),

153, 155, 157, 161, 173, 177, 179 alin.(1) și (2), 193, 194, 197 alin.(1), 198

alin.(1), 200, 202, 203, 204 alin.(1), 2461, 274 din Codul penal, precum și al

furtului avutului proprietarului săvîrșit de minor, de soț, rude, în paguba

tutorelui, ori de persoana care locuiește împreună cu victima sau este găzduită de

aceasta. La împăcarea părții vătămate cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în

cazurile menționate în prezentul alineat, urmărirea penală încetează. Procedura

în astfel de procese este generală.

Alin.(5) al normei sus-citate prevede că, la împăcarea părții vătămate cu

bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile menționate în alin.(1), urmărirea

penală încetează. Împăcarea este personală și produce efecte doar dacă intervine

pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii.

De rînd cu normele de procedură penală împăcarea părților este

reglementată și de Codul penal în art. 109, în alin.(1) al căruia se menționează că,

împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune

ușoară sau mai puțin gravă, iar în cazul minorilor, și pentru o infracțiune gravă,

infracțiuni prevăzute la capitolele II–VI din Partea specială, precum și în cazurile

prevăzute de procedura penală.

Faptele săvîrșite de către Slobodean V., conform art. 16 Cod penal, se

atribuie la categoria de infracțiuni ușoare, pentru care se prevede în calitate de

pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv, și

mai puțin grave, pentru care se prevede o pedeapsă maximă cu închisoare pe un

termen de pînă la 5 ani inclusiv.

4

Astfel, prevederile legale cu privire la încetarea procesului penal în legătură

cu împăcarea părților sunt aplicabile în speța dată.

Totodată, conform alin. (2) art. 109 Cod penal, împăcarea este personală și

produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și pînă la

retragerea completului de judecată în deliberare.

O primă condiție pentru înlăturarea răspunderii penale în rezultatul

împăcării este voința părții vătămate și a făptuitorului (bănuitului, învinuitului ori

inculpatului în dependență de faza procedurii penale). Inițiativa poate interveni

de la oricare din aceștia.

Potrivit art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.

275 pct. 5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.

53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal

în cauza respectivă.

Împăcarea părților la următoarele etape de examinare a cauzei, la etapa

căilor ordinare de atac ( în apel și în recurs) este imposibilă, aceasta rezultînd din

prevederile al. (2) art. 230 Cod de procedură penală, care stipulează că în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual.

Totodată Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că examinarea

cauzelor în apel și recurs ordinar sunt căi de verificare a temeiniciei și legalității

hotărîrilor judecătorești, inclusiv și în partea aplicării procedurii de împăcare a

părților, potrivit legii materiale și procesual penale.

În această ordine de idei Colegiul remarcă faptul că, în cazul, cînd prima

instanță nu a admis împăcarea părților, deși legea permitea aceasta, iar părțile au

făcut declarațiile privitor la împăcare pînă la retragerea completului de judecată

în deliberare, însă instanța a omis să soluționeze această chestiune, instanța de

apel, reieșind din faptul că împăcarea este o problemă de drept și ține de

legalitatea sentinței instanței de fond asupra căreia trebuie să se expună, poate

examina și soluționa în apel chestiunea privind împăcarea părților.

Din materialele cauzei se constată că partea vătămată încă la urmărirea

penală a depus o cerere, prin care a solicitat încetarea urmăririi penale în privința

lui Slobodean V., declarînd că s-au împăcat cu ultimul (f. d. 80), această cerere a

fost susținută și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond (f. d. 131),

însă a fost lăsată neîntemeiat fără soluționare de către organul de urmărire

penală și de către prima instanță.

Colegiul penal conchide că, instanța de apel corect a încetat procesul penal,

ținînd cont de prevederile expuse supra, precum și de faptul că în ședința de

judecată a instanței de apel din 26 noiembrie 2014 inculpatul și-a expus voința de

a se împăca cu partea vătămată, iar reprezentantul legal al acestuia a declarat că

susține cererea părții vătămate și este de acord ca fiul ei, Slobodean V. să se

împace cu partea vătămată Lesicov V. (f. d. 143 verso). Astfel, inculpatul și

5

reprezentantul legal al acestuia au recunoscut faptul săvîrșirii acțiunilor ilegale

față de partea vătămată, și anume cele imputate inculpatului.

7.2. Referitor la argumentele recurenților precum că Slobodean V. nu a fost

pus sub învinuire, nu i-au fost explicate drepturile și obligațiunile în calitate de

învinuit, nu i-au fost aduse la cunoștință materialele dosarului penal, Colegiul

penal menționează că potrivit prevederilor art. 495 alin.(1) – (3) Cod de

procedură penală, în cazul procedurii aplicării măsurilor de constrîngere cu

caracter medical:

Alin. (1) după terminarea urmăririi penale, procurorul, prin ordonanță,

decide:

1) încetarea procesului penal în cazurile prevăzute în art.285 sau în cazurile

cînd din caracterul faptei și starea psihică a celui care a săvîrșit-o rezultă că

această persoană nu prezintă pericol pentru societate;

2) trimiterea cauzei în instanța de judecată dacă s-a constatat că există

temeiuri de a se aplica față de cel care a săvîrșit infracțiune măsuri de

constrîngere cu caracter medical.

Alin. (2) Ordonanța de trimitere a cauzei în instanța de judecată, în afară de

prevederile art. 255 Cod de procedură penală, trebuie să conțină toate

circumstanțele cauzei stabilite la urmărirea penală, temeiurile pentru aplicarea

măsurilor de constrîngere cu caracter medical, precum și argumentele

apărătorului și ale altor persoane, care resping temeiurile de aplicare a acestor

măsuri, dacă acestea au fost expuse.

Alin. (3) Despre încetarea procesului sau trimiterea cauzei în instanță

organul de urmărire penală informează persoana în privința căreia se desfășoară

procedura, dacă caracterul și gradul de îmbolnăvire nu o împiedică de a participa

la acțiuni procesuale, reprezentantul legal și apărătorul ei, precum și partea

vătămată. Persoanelor menționate li se explică dreptul de a lua cunoștință de

materialele dosarului și li se comunică cînd și unde pot să-și realizeze acest drept.

Modul de prezentare a materialelor dosarului, de depunere a cererilor și de

soluționare a lor se reglementează de prevederile art. 294 și 295 Cod de

procedură penală.

În speța dată, potrivit materialelor cauzei se constată că prin ordonanța din

11 octombrie 2013 a fost recunoscută în calitate de reprezentant legal al

bănuitului Slobodean Victor, mama acestuia – Slobodean Elena, căruia i s-a adus

la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 78 Cod de procedură

penală (f. d. 90), și în aceiași zi, ea și avocatul acesteia, Galer V., au fost informați

despre terminarea urmăririi penale și prezentate materialele de urmărire penală

(f. d. 93; 94). Totodată a fost întocmită ordonanța de trimitere a cauzei în instanța

de judecată pentru aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical în

corespundere cu prevederile art. 495 alin.(2) Cod de procedură penală (f. d. 95-

96).

Colegiul penal menționează că ordonanța emisă de către organul de

urmărire penală în cauza prezentă, după formă și conținut corespunde unui

6

rechizitoriu, cuprinzînd toate informațiile și circumstanțele, prevăzute la art. 296

Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de recurs conchide că nu au fost încălcate careva drepturi a

lui Slobodean V. și a reprezentantului legal al acestuia, Slobodean E. la judecarea

cauzei.

Colegiul atestă că, temeiul invocat de recurenți, prevăzut la art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului. Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a comis, prin

urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de

reprezentantul legal Slobodean E. în numele inculpatului Slobodean V. și de către

inculpatul Slobodean V. se declară inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de reprezentantul legal

Slobodean Elena în numele inculpatului Slobodean Victor și de inculpatul

Slobodean Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26

noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui Slobodean Victor Victor, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 29 aprilie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

7