1ra-156/2015 — art.145 alin.2 lit.a,b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.145 alin.2 lit.a,b CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,8,10 CPP
1ra-156/2015 — art.145 alin.2 lit.a,b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-156/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
24 februarie 2015 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
Președinte Nicolaev Ghenadie
Judecători Toma Nadejda
Mardari Dumitru
Sternioală Oleg
Chișcă-Doneva Tamara
judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de
avocatul Vizdoga Ion în numele inculpatului Bejenari Igor, prin care se
solicită casarea sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 26 septembrie 2008 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013,
și de avocatul Lungu Artur în numele succesorului părții vătămate Bodarev
Veaceslav, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 19 decembrie 2013, în cauza penală în privința lui
Bejenari Igor Petru, născut la 05.07.1964,
originar din or. Dondușeni, domiciliat în
mun. Chișinău, str. Ion Creangă, 82/1, ap.
155.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 15.04.2008 – 26.09.2008;
Instanța de apel: 27.01.2009 –19.05.2009;
Rejudecare: 1) 20.04.2010 – 30.06.2011,
2) 23.07.2012 – 19.12.2013,
Instanța de recurs:
1) 16.09.2009 – 23.01.2010, dispusă rejudecarea;
2) 01.02.2012 – 22.05.2012, dispusă rejudecarea;
3) 08.04.2014 – 25.06.2014;
4) 29.12.2014 – 24.02.2015.
Instanța de recurs în anulare: 29.10.2014 – 13.11.2014, dispusă rejudecarea.
1
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 26 septembrie 2008
Bejenari Igor a fost condamnat în baza art.145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal
la 20 ani închisoare în penitenciar de tip închis și a fost încetat procesul
penal privind învinuirea lui de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.155
Cod penal, în legătură cu lipsa plîngerii prealabile a părții vătămate.
Prin aceeași sentință a fost condamnat și Olari Serghei în baza
prevederilor art. 323 alin. (1) Cod penal la 2 ani și 6 luni închisoare în
penitenciar de tip semiînchis.
Acțiunea civilă a fost lăsată fără examinare și reprezentantului părții
vătămate i s-a explicat dreptul de a se adresa în instanță cu acțiune civilă
separată.
Pentru a pronunța sentința indicată instanța de fond a reținut că,
Bejenari Igor, la 05.12.2007, aproximativ la ora 13.00, urmărind scopul
omorului lui Bodarev Alexandru, sub pretextul de a-i rambursa parțial
datoria de 1000 dolari SUA, l-a adus pe ultimul pe teritoriul întreprinderii
SRL „Marelin" pe care o gestionează, care se află în s. Mereni, r. Anenii Noi,
unde, după un conflict provocat intenționat pe fondalul relațiilor financiar-
economice anterioare, aproximativ între orele 20.00 - 21.00, în beciul situat
pe teritoriul întreprinderii respective, cu ajutorul inculpatului Olari Serghei,
care sub amenințarea reală cu moartea prin împușcare, la indicațiile lui
Bejenari I. i-a pus pe mîini lui Bodarev A. o pereche de cătușe, încătușîndu-l.
După aceasta, inculpatul Bejenari I., fiind în stare de ebrietate alcoolică, în
continuarea acțiunilor sale criminale și întru realizarea scopului urmărit, cu
o armă de vînătoare cu țeava lisă de model „ZM" nr. 4180 cu calibrul de 16
mm, intenționat l-a împușcat pe Bodarev A. în regiunea capului, cauzîndu-i
conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2/2688 din 27.02.2008
leziuni corporale grave, în urma cărora victima a decedat.
Ulterior, a doua zi, la 06.12.2007, aproximativ la orele 21.00, Bejenari
I., cu scopul ascunderii urmelor infracțiunii în cauză, împreună cu Olari
Serghei, au încărcat cadavrul lui Bodarev A. în salonul automobilului de
model „Peugeot-Partner", cu nr. C LD 617 și l-au transportat într-o fîșie
forestieră la distanța de aproximativ 10 km de la s. Mereni, r. Anenii Noi,
unde împreună, au săpat o groapă și l-au îngropat. Mai apoi, la o distanță de
aproximativ 500 metri de la locul îngropării cadavrului, au dat foc hainelor
și documentelor victimei.
Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procuror, care a
solicitat casarea sentinței în privința inculpatului Bejenari I., rejudecarea
2
cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care Bejenari I. să fie condamnat în baza art.145 alin.
(2) lit. a), b) Cod penal la 24 ani închisoare, în baza art. 155 Cod penal la 1
an închisoare, iar conform art. 84 Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa
definitivă de 24 ani și 6 luni închisoare în penitenciar de tip închis.
În susținerea cerințelor sale procurorul a invocat faptul că, instanța i-a
stabilit inculpatului Bejenari I. o pedeapsă prea blîndă, neluînd în
considerație că acesta nu și-a recunoscut vinovăția în săvîrșirea infracțiunii,
precum și faptul că victima este unicul fiu al familiei Bodarev. De asemenea
procurorul a considerat că încetarea urmăririi penale în privința lui
Bejenari I. pe art. 155 Cod penal este ilegală, deoarece pe parcursul
urmăririi penale Olari S. a fost influențat și impus de către Bejenari I. să
recunoască vinovăția sa de săvîrșirea omorului, fapt demonstrat și în
ședința de judecată. Retragerea de către Olari S. a plîngerii privind
amenințarea cu omor din partea lui Bejenari I., este încă o dovadă că el a
fost amenințat și influențat, plîngerea fiind retrasă sub presiune psihică,
nefiind o exprimare a voinței acestuia.
3.1. Avocatul Valah A. a depus apel în interesele inculpatului Olari S.,
solicitînd casarea sentinței atacate și pronunțarea unei hotărîri de achitare
a inculpatului, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracțiunii.
În apelul său avocatul a invocat faptul că instanța de judecată nu a luat
în considerație declarațiile lui Olari S. depuse la urmărirea penală, în care
acesta a explicat suplimentar, că după ce a fost maltratat de către
colaboratorii de poliție, a arătat locul unde a fost îngropat cadavrul, iar
declarațile date de el împotriva lui Bejenari I. au fost dobîndite de către
organul de urmărire penală, profitîndu-se de faptul că Olari S. nu cunoaște
grafia latină și limba de stat, fiind obligat să semneze declarații împotriva
lui Bejenari I., care deținea la acel moment o armă de vînătoare. A mai
indicat: că în ședința de judecată nu a fost verificată versiunea inculpatului,
prin care a declarat că el a efectuat o împușcătură din revolver; că glontele
depistat în cadavru nu a fost atașat în calitate de corp delict la materialele
cauzei; că la 06.03.2008 acțiunile lui Olari S. au fost reîncadrate în
prevederile art. 323 Cod penal, iar la 10.03.2008 i-a fost recunoscut statutul
de parte vătămată. De asemenea în apel s-a menționat că în ședința de
judecată Olari S. a declarat că a fost influențat fizic și psihic de către
procurorul Bacalîm L. și alți colaboratori de poliție din cadrul
Comisariatului general de poliție Chișinău, cu scopul ca el să facă declarații
convenabile lor, iar ordonanța de neîncepere a urmăririi penale în privința
3
colaboratorilor de poliție a fost contestată în ordinea art. 313 Cod de
procedură penală. Avocatul a mai subliniat că instanța de judecată n-a luat
în considerație faptul că Olari S. recunoaște că a săvîrșit un omor din
imprudență.
3.2. În interesele inculpatului Bejenari I. a declarat apel avocatul
Vizdoga I. în care a solicitat casarea sentinței atacate, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Bejenari I. să fie achitat de sub învinuirea în săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(2) lit. a), b) Cod penal, din motivul
lipsei elementelor infracțiunii.
În motivarea apelului său avocatul a invocat faptul că, la examinarea
cauzei în fond prin audierea inculpaților, succesorului părții vătămate,
martorilor, experților, cercetîndu-se totalitatea documentelor și corpurilor
delicte, s-au constatat multiple divergențe, iar condamnarea inculpatului
Bejenari I. a fost bazată pe presupuneri și vine în contradicție cu
prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală. A mai indicat că
sentința nu conține descrierea motivului și scopului comiterii omorului de
către inculpat, deoarece versiunea susținută de instanța de judecată privind
existența unei datorii din partea lui Bejenari I. față de Bodarev A. nu și-a
găsit confirmarea, dat fiind faptul că partea apărării în cadrul cercetării
judecătorești a prezentat acte, care confirmă că relații de împrumut au
existat între mama lui Bodarev A. și inculpat. Avocatul a atras atenția și
asupra faptului că potrivit sentinței se constată că inculpatul a folosit
pentru omor arma de vînătoare de model ZM nr.4180 de calibru 16 mm, iar
în instanța de judecată în calitate de corp delict a fost prezentată de către
procuror arma de vînătoare de model ZK 1949-1955 de calibru 16 mm, de
aceea consideră că în cauza dată sînt dubii cu privire la faptul că
împușcătura a fost înfăptuită de către Bejenari I. Avocatul consideră că lipsa
probelor, ce ar confirma intenția, motivul și scopul inculpatului Bejenari I.
în comiterea omorului premeditat din interes material a cet. Bodarev A.,
existența multiplelor divergențe și dubii, care n-au fost înlăturate în ședința
judiciară, administrarea și referința la probe ilegal dobîndite, conduc la
casarea hotărîrii judecătorești.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 19 mai
2009 a fost respins apelul declarat de procurorii Bacalîm L. și Coptileț D. și
au fost admise apelurile declarate de avocatul Valah A. în interesele
inculpatului Olari S. și avocatul Vizdoga I. în interesele inculpatului Bejenari
I., a fost casată sentința atacată, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărîri, prin care Bejenari Igor Petru a fost achitat de sub învinuirea în
4
săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal și
art. 155 Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvîrșite de inculpat, iar
Olari Serghei Ion a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii
prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu
întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă a fost lăsată fără
examinare.
4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat că
urmărirea penală, contrar prevederilor art.21,24,52,95,100-101 Cod de
procedură penală nu a asigurat o bună desfășurare a urmăririi penale,
încălcîndu-se principiile legalității, egalității, contradictorialității, cît și a
aprecierii din punct de vedere al pertineței, concludenții și veridicității
fiecărei probe. Instanța de fond nu a întreprins toate măsurile pentru
cercetarea cauzei sub toate aspectele, complet și obiectiv, pe baza probelor
administrate în ședința de judecată și a dispus condamnarea inculpaților în
lipsa unor probe concrete privind săvîrșirea de către aceștea a
infracțiunilor imputate, fără a verifica versiunile existente și fără a lichida și
aprecia divergențele constatate la examinarea cauzei.
Procurorul a atacat decizia instanței de apel cu recurs ordinar,
solicitînd casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de
apel, motivînd că vinovăția lui Bejenari I. și Olari S. în săvîrșirea
infracțiunilor incriminate este în deplin volum demonstrată prin probele
acumulate în procesul urmăririi penale și prezentate în instanța de
judecată. Consideră că instanța de apel nu a indicat concret care acțiuni
procesuale din cadrul urmăririi penale au fost exercitate cu încălcarea legii.
A menționat că din înregistrarea video a acțiunilor de urmărire penală cu
participarea lui Olari S. se vede că acesta a fost asistat de apărător, precum
și că inculpatul făcea declarații în limba de stat, fără o careva impunere. În
opinia procurorului, acțiunea psihică și amenințările în privința lui Olari S.
veneau anume din partea lui Bejenari I., fapt ce se confirmă prin depunerea
de către Olari S. la 10.03.2008 a cererii de atragere la răspundere penală a
lui Bejenari I. în legătură cu amenințarea sa cu omorul, fiind pornită
urmărirea penală în baza prevederilor art. 155 Cod penal. A subliniat că
instanța de apel nu s-a expuis asupra tuturor argumentelor din apel, iar
dispunînd achitarea inculpaților, instanța de apel n-a dat apreciere tuturor
dovezilor, dar le-a apreciat în mod selectiv, luînd în considerație doar
argumentele apărării.
5.1 A declarat recurs ordinar și reprezentanții părții vătămate
Bodarev Veaceslav și Bodarev Valentina, solicitînd casarea deciziei instanței
de apel și remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanța de apel n-a
5
analizat și a apreciat la justa valoare totalitatea probelor administrate la
examinarea dosarului, care dovedesc vinovăția inculpaților în săvîrșirea
infracțiunilor imputate, fiind pronunțată, în opinia lor, o hotărîre ilegală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 23
februarie 2010, au fost admise apelurile declarate de procurorul Bațura L. și
reprezentanții părții vătămate Bodarev Veaceslav și Bodarev Valentina,
casată decizia atacată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel.
6.1. Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în motivarea soluției
sale a indicat asupra faptului că la examinarea cauzei instanța de apel a
comis o eroare de drept, deoarece instanța de apel n-a cercetat minuțios
probele, n-a audiat inculpații, reprezentanții părții vătămate, martorii și alte
probe. Instanța de recurs a subliniat că instanța de apel a dat o nouă
interpretare probelor, însă s-a bazat pe probele examinate de prima
instanță, soluția fiind afectată de o eroare de drept.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 iunie
2011 a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de procurorii Bacalîm L. și
Coptileț D. și au fost admise parțial apelurile declarate de avocatul Valah A.
în interesele inculpatului Olari S. și avocatul Vizdoga I. în interesele
inculpatului Bejenari I., inclusiv din oficiu în baza art.409 alin.(2) Cod de
procedură penală, fiind casată sentința atacată, rejudecată cauza și
pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală a fost
încetat procesul penal în privința lui Bejenari I. pe art.145 alin. (2) lit. a), b)
Cod penal și art. 155 Cod penal, precum și în privința lui Olari Serghei pe
art. 323 alin.(1) Cod penal, din motiv că există circumstanțe care exclud sau
condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Acțiunea civilă înaintată de către Bodarev Veaceslav și Bodarev Valentina a
fost lăsată fără soluționare.
7.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că la
examinarea cauzei a fost constatat faptul omorului prin împușcare a
victimei Bodarev A., însă nu a fost stabilit faptul participării lui Bejenari Iu.
la omor. Instanța a subliniat, că în cadrul urmăririi penale au fost încălcate
dreptul la intrepret și dreptul la apărare ale inculpaților, iar unele acțiuni
procesuale cu participarea inculpatului Olari S. au fost înfăptuite cu
încălcări de procedură, fiind pusă la îndoială veridicitatea acestora.
Decizia nominalizată a fost atacată cu recurs ordinar de către
procuror, care a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare
în aceeași instanță de apel. În motivarea recursului procurorul a indicat că,
6
pronunțînd soluția privind încetarea procesului penal, instanța de apel
urma să se expună asupra probelor aduse în sprijinul învinuirii și care au
fost puse la baza sentinței de condamnare. Cu toate acestea instanța de apel
nu și-a motivat hotărîrea, iar probelor prezentate de către învinuire le-a
fost dată, în opinia procurorului, o apreciere formală și eronată.
8.1. Recurs ordinar a declarat și succesorul părții vătămate Bodarev V.,
care a solicitat casarea deciziei atacate cu remiterea cauzei la rejudecare în
instanța de apel, considerînd că aceasta este ilegală și neîntemeiată.
Recurentul a invocat că instanța de apel nu a motivat decizia sa, deoarece
nu a dat apreciere probelor și circumstanțelor, care nu fac parte din
categoria celor, care, în opinia instanței, exclud sau condiționează pornirea
urmăririi penale sau tragerea la răspundere penală a inculpaților. Consideră
că instanța de apel, prin expunerea selectivă numai asupra unor
circumstanțe, n-a examinat obiectiv cauza, a dat o apreciere eronată
circumstanțelor de fapt și o interpretată greșită a normelor de drept.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 mai 2012 au fost
admise recursurile ordinare declarate de procuror și succesorul părții
vătămate Bodarev V., casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea
cauzei la aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
9.1. Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, pronunțînd decizia din
22.05.2012 a concluzionat că instanța de apel la rejudecarea cauzei n-a
îndeplinit indicațiile instanței de recurs, nu și-a motivat soluția, admițînd o
abordare superfiicială a probatoriului în cauză, fără o apreciere cuvenită a
fiecărei probe în parte, contrar principiilor stabilite de jurisprudența
europeană.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19
decembrie 2013 au fost admise parțial apelurile procurorului și avocatului
Vizdogă I. în numele inculpatului Bejenari I., a fost casată sentința
Judecătoriei Anenii Noi din 26 septembrie 2008 și pronunțată o nouă
hotărâre prin care a fost încetat procesul penal pe numele lui Olari S. pe art.
323 alin. (1) conform art. 60 alin. (1) lit. (b) Cod penal și a fost încetat
procesul penal pe numele lui Bejenari I. pe art. 155 conform art. 60 alin. (1)
lit. (a) Cod penal – intervenirea termenului de prescripție de tragere la
răspundere penală.
Prin aceeași decizie Bejenari Igor a fost recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. (a) și (b) Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsă de 15 ani inchisoare cu ispășirea în penitenciar
de tip închis.
Acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral a fost admisă
7
parțial, dispunându-se încasarea din contul lui Bejenari Igor în beneficiul
succesorului părții vătămate Bodarev Veaceslav a sumei de 150 000 lei.
10.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat, că din
analiza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, examinate în cadrul
instanței de fond, cercetate suplimentar și verificate în cadrul ședințelor de
judecată în instanța de apel, s-a constatat cu certitudine faptul că Bejenari
Igor, la 05.12.2007, aproximativ la ora 13.00, urmărind scopul omorului lui
Bodarev Alexandru, sub pretextul de a-i rambursa parțial datoria de 1000
dolari SUA, l-a adus pe ultimul pe teritoriul întreprinderii SRL „Marelin" pe
care o gestionează, care se află în s. Mereni, r. Anenii Noi, unde, după un
conflict provocat intenționat pe fondalul relațiilor financiar-economice
anterioare, aproximativ între orele 20.00 - 21.00, în beciul situat pe
teritoriul întreprinderii respective, cu ajutorul inculpatului Olari Serghei,
care sub amenințarea reală cu moartea prin împușcare, la indicațiile lui
Bejenari I. i-a pus pe mîini lui Bodarev A. o pereche de cătușe, încătușîndu-l.
După aceasta, inculpatul Bejenari I., fiind în stare de ebrietate alcoolică, în
continuarea acțiunilor sale criminale și întru realizarea scopului urmărit, cu
o armă de vînătoare cu țeava lisă de model „ZM" nr. 4180 cu calibrul de 16
mm, intenționat l-a împușcat pe Bodarev A. în regiunea capului, cauzîndu-i
conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2/2688 din 27.02.2008
leziuni corporale grave, în urma cărora victima a decedat.
Ulterior, a doua zi, la 06.12.2007, aproximativ la orele 21.00, Bejenari
I., cu scopul ascunderii urmelor infracțiunii în cauză, împreună cu Olari
Serghei, au încărcat cadavrul lui Bodarev A. în salonul automobilului de
model „Peugeot-Partner", cu nr. C LD 617 și l-au transportat într-o fîșie
forestieră la distanța de aproximativ 10 km de la s. Mereni, r. Anenii Noi,
unde împreună, au săpat o groapă și l-au îngropat. Mai apoi, la o distanță de
aproximativ 500 metri de la locul îngropării cadavrului, au dat foc hainelor
și documentelor victimei.
Instanța de apel a conchis că probele administrate la urmărirea penală
și examinate de către instanțele de judecată, sunt pertinente, concludente,
utile, coroborează între ele și confirmă cu certitudine vinovăția inculpatului
Bejenari I. în săvîrșirea omorului intenționat a lui Bodarev A., săvîrșit cu
premeditare și din interes material.
Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Bejenari I. este
dovedită prin următoarele probe:
procesul - verbal de cercetare la fața locului a beciului de pe teritoriul
SRL „Marelin" din s.Mereni r-nul Anenii Noi din 27.12.2007, prin care
a fost ridicat urme de sînge /f.d.68-69 /;
8
procesul - verbal de cercetare la fața locului a fișiei forestiere din
preajma s.Mereni din 28.12.2007 prin care s-a ridicat cadavrul cet.
Bodarev A. /f.d.70 /;
procesul - verbal de cercetare la fața locului a automobilului de model
Peugeot cu nr. C LD 617 din 26.12.2007, prin care s-a ridicat
covorașele din automobil /f.d.73 /;
procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din
27.12.2007 Olari S. declară despre circumstanțele comiterii omorului
/f.d.75 /;
procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din
28.12.2007, unde Olari S. declară despre circumstanțele comiterii
omorului, cu fotatabelul anexă /f.d.76 /;
procesul - verbal de ridicare a armei de la Stratu V. din 28.12.2007,
din care reiese că a fost ridicată o armă de vînătoare cu o țeavă și
cartușe (f.d. 113/;
procesul - verbal de confruntare dinte Olari Serghei și Bejenari Igor
din 31.01.2008, prin care se confirmă circumstanțele omorului
constatate în speța dată /f.d.122-123/;
procesul - verbal de cercetare a beciului de pe teritoriul SRL „Marelen
" din s. Mereni, r-nul Anenii Noi din 27.12.2007;
procesul - verbal de cercetare a fîșiei forestiere din preajma s. Mereni,
r-nul Anenii Noi din 28.12.2007;
procesul - verbal de cercetare a automobilului lui Bejenari I. de model
„Peugeot" cu n/î CLD 617 din 26.12.2007 și de ridicare a covorașelor;
procesul - verbal de examinare a obiectelor din 29.12.2007, din care
reiese că a fost examinată arma de foc;
raportul de expertiză psihiatrică nr.117 din 18.02.2008 reiese, că
Olari S. este responsabil /f.d.180/;
raportul de expertiză psihiatrică nr.121 din 18.02.2008 reiese, că
Bejenari Igor este responsabil /f.d.212/;
raportul de expertiză medico-legală nr. 13-14 din 27.12.2007 reiese,
că în substratul nisipos, argilos din pachetele 1,3,4 și pe covorașul de
cauciuc ridicat din automobil a fost stabilită prezența sîngelui care
nu-i exclus să fie și de la pătimitul Bodarev A. /f.d.194/;
raportul de expertiză medico-legală nr.2688 din 28.12.2007 , prin
care s-a concluzionat că, moartea lui Bodarev A. a survenit în
rezultatul plăgii prin armă de foc cu glonte penetrantă în cavitatea
craniană, oarbă, cu lezarea pielii, țesuturilor moi, pericraniene,
craniului, meningelui dur și moale crierului, care a fost produs prin
9
împușcătură din armă de foc și ca periculoase pentru viață se califică
ca vătămări corporale grave, care se află în legătură cauzală directă cu
survenirea morții /f.d.205/;
raportul de expertiză balistică nr.02 din 17.01.08, din care reiese că
din arma de vînătoare de model „ ZM „ nr.4180 ridicată la 28.12.2007
de la Stratu Victor după ultima curățire, au fost efectuate împușcături
/f.d.218/;
raportul de expertiză balistică nr.04,05 din 14.01.08 din care reiese că
pe suprafața armei ridicate nr.4180 urme de degete n-au fost
depistate. Arma 4180 ridicată de la cet.Stratu Victor este armă de
vînătoare cu țeava lisă de model ZC 1949 - anul 1955 de calibru 16 de
producție industrială din care pot fi efectuate împușcături cu cartușe
de calibru 16. Efectuarea împușcăturilor din arma nominalizată fără
apăsare pe trăgaci este imposibilă. Toate 8 cartușe ridicate la
cercetarea la fața locului sînt cartușe de vînătoare de calibru 16
/f.d.221/;
În cadrul apelului a fost vizionat discul TDK 8mm E-HG90 cu
înregistrarea reconstituirii faptei din 28.12.2007, prin care se confirmă
circumstanțele omorului constatate în speță și declarațiile inculpatului
Olari S. date în cadrul urmării penale și date citirii în cadrul apelului.
Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că sunt neîntemeiate
argumentele apărătorilor cu privire la faptul, că arma crimei nu este cea
care a fost anexată în calitate de corp delict la cauză.
În acest sens instanța de apel a audiat suplimentar expertul balist
Cușnirov Demian, care a confirmat că după caracterele dimensionale
orificiile depistate în craniul cadavrului victimei Bodarev A. puteau fi
provocate numai prin armă de vînătoare, de la o distanță mică, inclusiv din
arma de vînătoare anexată la dosar în calitate de corp delict, care este utilă
pentru trageri.
Expertul de asemenea a confirmat faptul că anume această arma i-a
fost prezentată pentru expertiză în cadrul urmăririi penale, iar greșelile din
textul expertizei cu privire la modelul sau marca armei, sunt mecanice și
acestea nici de cum nu pot pune la îndoială faptul că arma anexată la
materialele dosarului este cea ridicată în cadrul urmăririi penale și că
aceasta poate arma crimei, deoarece consideră că proiectilul cartușului a
fost efectuat manual pentru armă de vînătoare și nici de cum nu poate fi de
revolver.
Instanța de apel a atenționat asupra faptului că potrivit declarațiilor
martorului Stratu V., care a relatat că la data de 07.12.2007 Bejenari I. a
10
adus la el acasă o armă de vînătoare cu o țeavă și cartușe la ea, rugîndu-l să
o păstreze, fapt ce s-a produs peste două zile după omorul lui Bodarev A.
(înainte de sesizarea de către rude a dispariției victimei). Anume această
armă a fost ridicată și anexată la dosar în calitate de corp delict.
Instanța de apel a concluzionat, că sunt veridice declarațiile celuilalt
inculpat și anume Olari S. din cadrul urmăririi penale, prin care acesta a
relatat despre circumstanțele omorului victimei Bodarev A. de către
Bejenari I., deoarece acestea se confirmă prin faptul, că anume în urma
acestor declarații a fost depistat cadavrul lui Bodarev A., iar moartea
acestuia a survenit prin împușcare. Tot în urma declarațiilor lui Olari S. a
fost stabilit și locul crimei, și anume teritoriul SRL ”Marilin”, situată în s.
Mereni r. Anenii Noi, gestionată de către inculpatul Bejenari I., fiind
depistate la locul crimei urme de sînge, ce putea proveni de la victimă,
precum și pe covorașele automobiluli de aparține lui Bejenari I.
Au fost respinse de către instanța de apel, prin expunerea declarațiilor
reprezentanților părții vătămate Bodarev Veaceslav și Bodarev Valentina,
precum și a martorului Smochină Corina, argumentele apelurilor cu privire
la faptul că inculpatul Bejenari I. datora bani nu victimei, ci mamei acestuia,
Bodarev Valentin, deoarece acești martori au confirmat faptul că datoria era
doar oformată pe numele mamei victimei, dar în realitatea datoria lui
Bejenari I. era către victima Bodarev A.
Împotriva deciziei nominalizate a declarat recurs ordinar avocatul
Vizdoga Ion în numele inculpatului Bejenari Igor, solicitînd casarea
sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 26 septembrie 2008 și a deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013, prin care
Bejenari Igor a fost condamnat, cu dispunerea achitării acestuia. În
motivarea recursului depus avocatul a invocat următoarele argumente:
instanța de apel a indicat că în acțiunile inculpatului Bejenari Igor sunt
întrunite elementele infracțiunii „omor cu premeditare, din interes
material” , deși instanța de fond nu a indicat motivul de fapt; sunt
menționate două arme de vânătoare: în sentință este indicată arma de
vânătoare „ZM” nr. 4180 calibru 16 mm, iar în cadrul cercetării
judecătorești în aceiași instanță, a fost prezentată în calitate de corp delict
arma de vânătoare de model „ZK” 1949-1955 calibru 16 mm; nu a fost
corect individualizată pedeapsa; nu s-a ținut cont de faptul că Olari S. în
ședința de judecată a declarat că el l-a omorât pe Bodarev Alexandru de
unul singur.
11.1. Avocatul Lungu Artur a declarat recurs ordinar în numele lui
Bodarev Veaceslav, solicitînd casarea deciziei instanței de apel, considerînd
11
că instanța, la pronunțarea soluției pe caz, nejustificat a redus termenul de
pedeapsă aplicat de către instanța de fond, care era una echitabilă și
corespunzătoare faptei comise de inculpat.
11.2. Inculpatul Olari S. n-a contestat decizia Curții de Apel din 19
decembrie 2013 în privința sa, de aceea dosarul în privința acestuia n-a fost
examinat în ordine de recurs.
Prin decizia din 25 iunie 2014 a Colegiului penal al Curții Supreme
de Justiție recursurile au fost declarate inadmisibile ca fiind vădit
neîntemeiate, fiind menținută decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 19 decembrie 2013.
12.1. Instanța de recurs, verificând argumentele invocate în recursurile
declarate în raport cu actele cauzei, a conchis că instanța de apel a dat o
apreciere cuvenită cumulului de probe, descris și analizat minuțios în
decizia atacată, constatînd că acestea dovedesc cu certitudine vinovăția
inculpatului Bejenari I. în comiterea infracțiunii imputate.
De asemenea Colegiul penal a respins ca neîntemeiate argumentele cu
privire la faptul că pedeapsa aplicată n-a fost corect individualizată,
constatînd că la stabilirea pedepsei instanța de apel a respectat prevederile
legale.
Avocatul Vizdoga Ion a declarat în interesele condamnatului
Bejenari I. recurs în anulare, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești
adoptate pe caz, invocînd argumente similare cu cele invocate în recursul
ordinar, precum și încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la
apărare, dreptului la prezumția nevinovăției și incompatibilitatea
judecătorului Diaconu Iu., care a participat la examinarea recursului
ordinar.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 13
noiembrie 2014 a fost admis recursul în anulare declarat de către avocatul
Ion Vizdoga în interesele condamnatului Bejenari Igor Petru, a fost casată
total decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2014
și dispusă rejudecarea cauzei la etapa examinării admisibilității în principiu
a recursurilor ordinare de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
în alt complet de judecată.
În motivarea soluției sale Colegiul penal a indicat că instanța de
recurs ordinar a comis o eroare de drept, care a afectat hotărîrea atacată și
anume că la examinarea acesteia a participat judecătorul Iurie Diaconu,
deoarece potrivit materialelor cauzei în cadrul urmăririi penale interesele
inculpatului Olari S. au fost apărate de către avocatul Dorian Diaconu, fiul
judecătorului Iurie Diaconu.
12
Colegiul penal a considerat că circumstanțele relatate sunt în
contradicție cu prevederile art. 33 alin.(6) și 34 Cod de procedură penală,
conform cărora judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei și
urmează a fi recuzat sau este obligat să facă declarație de abținere de la
judecarea cauzei, dacă există alte circumstanțe care pun la îndoială
rezonabilă imparțialitatea judecătorului.
Colegiul penal a constatat, că prevederile cu privire la compunerea
completului de judecată au fost încălcate de către instanța de recurs
ordinar, iar potrivit prevederilor art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură
penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la compunerea instanței
atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea respectivă nu se înlătură în
nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului și se ia în
considerare de instanță (nulitate absolută).
Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei,
Colegiul lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd
recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu
menținerea hotărîrii atacate.
Avocatul I. Vizdoga în numele inculpatului Bejenari I. invocă în recursul
declarate temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură
penală, care prevede, că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel , dacă
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel
sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței, temeiul prevăzut de pct. 8) al aceluiași articol – „nu au fost
întrunite elementele infracțiunii”, precum și temeiul prevăzut de pct. 10) al
aceluiași articol – „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale”.
Avocatul Lungu A. în interesele reprezentantului părții vătămate
Bodarev V. de asemenea invocă temeiurile prevăzute la art. 427 alin.1) pct.
6) și 10) Cod de procedură penală.
Colegiul penal menționează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se
consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a
13
corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele
componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.
Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile cînd nu a fost
stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici
mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele
constitutive, ori cînd nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele
atenuante și agravante ale infracțiunii.
În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Bejenari I. a fost pus
sub învinuire de către organul de urmărire penală, recunoscut vinovat și
condamnat de către instanța de apel, în baza art. 145 alin.(2) lit. a), b) Cod
penal - „ omorul intenționat al unei persoane, săvîrșit cu premeditare, din
interes material”, a fost încetat procesul penal în privința lui Bejenari I. pe
art. 155 Cod penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.
Analizînd decizia atacată, Colegiul constată că temeiurile invocate de
către recurenți, prevăzute în pct. 6) și 8) alin. (1) art.427 Cod de procedură
penală nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat
fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile
art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărîrea
adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile
declarate, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția
pronunțată. Instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afecta
soluția acesteia.
În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată
prezența în speța examinată a unei asemenea erori de drept, care ar servi
drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei
contestate.
Potrivit normelor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de
apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza
penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că
instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Din textul deciziei supuse recursurilor se constată că instanța de apel
la rejudecarea cauzei corect a apreciat probele în sensul art. 101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,
14
veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele
de fapt și de drept, corect ajungînd la concluzia privind condamnarea
inculpatului Bejenari I., deoarece în acțiunile lui sunt întrunite elementele
infracțiunii prevăzute de art. 145 al. (2) lit. a) și b) Cod penal, precum și
privind încetarea procesului penal pe art. 155 Cod penal pe motiv că a
expirat termenul de prescripție cu liberarea de răspundere penală a
inculpatului Bejenari I., motîndu-și soluția în acest sens, așa cum este
indicat în pct. 10.1 al prezentei decizii.
Or, potrivit art. 436 alin.(1) Cod de procedură penală, procedura de
rejudecare a cauzei după casarea hotărîrii în recurs se desfășoară conform
regulilor generale pentru examinarea ei, și indicațiile instanței de recurs
sînt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la
soluționarea recursului.
În această ordine de idei, Colegiul lărgit relevă că instanța de apel a
ținut cont de indicațiile instanței de recurs și a apreciat ca fiind dovedită
fapta incriminată inculpatului, forma și gradul de vinovăție, motivele și
consecințele infracțiunii.
Totodată, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel corect a
judecat cauza civilă în cadrul procesului penal, dispunîndu-se încasarea
prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor ilegale a inculpatului Bejenari
I. în beneficiului reprezentantului părții vătămate Bodarev V., deoarece s-a
stabilit că fapta a cauzat o pagubă morală și sunt întrunite principiile
răspunderii civile, în conformitate cu prevederile art. 219 – 225 Cod de
procedură penală, fiind în mod echitabil stabilită suma despăgubirilor
cuvenite părții civile.
În consecință, Colegiul lărgit reține că, temeiurile invocate de recurenți
prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 8) Cod de procedură penală, nu
și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în
speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și
întemeiată, iar recursurile urmează a fi respinse, ca inadmisibile.
Colegiul constată de asemenea că recurenții avocatul I. Vîzdoga și
avocatul Lungu A., în numele reprezentantului părții vătămate Bodarev V.,
au invocat temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură
penală – „ s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”,
ambii considerînd că pedeapsa n-a fost corect individualizată, deoarece
instanța de apel n-a dat o apreciere corectă circumstanțelor agravante și
atenuante ale cauzei, avocatul Lungu A. considerînd că la pronunțarea
soluției pe caz nejustificat s-a redus termenul de pedeapsă aplicat de
15
instanța de fond, pe care îl consideră echitabil și în corespundere cu fapta
comisă de inculpat.
Referitor la aceste argumente ale recurenților Colegiul consideră că
instanța de apel, stabilind o altă pedeapsă inculpatului Bejenari Iu. a ținut
cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii
săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de alte
circumstanțe ale cauzei, astfel inculpatului fiindu-i stabilită o pedeapsă
echitabilă pentru infracțiunea săvîrșită.
Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal,
prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele
(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de
judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în
parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de
aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a
pedepsei penale, ținînd cont de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață a familiei acestuia.
Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și
individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze
scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în
strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și
stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.
În acest sens Colegiul reține că instanța de apel a procedat în
corespundere cu legislația, deoarece reieșind din prevederile art. 385 alin.
(4) Cod de procedură penală, la stabilirea pedepsei a ținut cont de faptul că
examinarea cauzei a fost tergiversată în instanțele judecătorești naționale
pe parcursul mai multor ani, din motive independente de comportamentul
inculpatului, astfel ajungînd la concluzia corectă despre necesitatea
reducerii termenului de pedeapsă stabilit inculpatului Bejenari I.
Astfel, Colegiul conchide, că temeiul invocat de recurenți precum că s-a
aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, nu și-a găsit
confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța
examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și
întemeiată.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că la judecarea
cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,
prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile
ordinare declarate de către avocatul I.Vizdoga în numele inculpatului și a
16
avocatului A.Lungu în numele reprezentantului părții vătămate Bodarev V.
se resping ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.
În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul lărgit,
D E C I D E :
Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul
Vizdoga Ion în numele inculpatului Bejenari Igor și de avocatul Lungu Artur
în numele succesorului părții vătămate Bodarev Veaceslav, cu menținerea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2013,
în cauza penală în privința lui Bejenari Igor Petru.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 07 aprilie 2015.
Președinte Nicolaev Ghenadie
Judecător Toma Nadejda
Judecător Mardari Dumitru
Judecător Sternioală Oleg
Judecător Chișcă-Doneva Tamara
17