1ra-358-2015 — art.287 alin.2 lit.b CP

1ra-358-2015 — art.287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-358/15

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Mura Ivan, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2014 în cauza penală

privindu-l pe

Mura Ivan Stepan, născut la 26

septembrie 1966, originar și domiciliat în

s.Roșcani, r-l Strășeni.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.01.2011- 11.12.2012;

Instanța de apel:25.04.2013 -17.10.2013 și 16.05.2014-19.11.2014;

Instanța de recurs:21.01.2014 - 01.04.2014 și 20.02.2015 - 18.03.2015.

C O N S T A T Ă:

1.Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 11 decembrie 2012, Mura Ivan a fost

condamnat în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal la amendă în mărime de 8000 lei.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea în mod solidar de la

Mura Ivan, Adler Anatolie și Mura Serghei în beneficiul părților vătămate Sîrbu Vitalie

și Sîrbu Vladimir a prejudiciului moral în sumă de cîte 3000 lei, în rest acțiunea civilă a

fost respinsă.

Prin aceiași sentință au fost condamnați Adler Anatolie și Mura Serghei, în

privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă.

împreună cu Adler Anatolie, Mura Serghei și altă persoană, dosarul penal în privința

căruia a fost disjuns în procedură separată, aflîndu-se în barul „Cojocari Raisa” din

or.Strășeni, în procesul consumului băuturilor spirtoase, între Mura Serghei, persoana în

privința căreia cauza a fost disjunsă în procedură separată, s-a iscat o ceartă cu Sîrbu

Vladimir și Sîrbu Vitalie, care se aflau în bar, după care toți au ieșit afară, unde au

prelungit a se numi cu cuvinte necenzurate. Ulterior, între inculpați și părțile vătămate s-

a încins o bătaie, care a durat aproximativ 20 minute, fără ca aceștia să reacționeze la

observațiile locatarilor din casa vecină de a înceta acțiunile sale. Ca rezultat părților

vătămate Sîrbu Vladimir și Sîrbu Vitalie le-au fost cauzate leziuni corporale, iar după

bătaie aceștia au depistat că le-au dispărut lănțișoarele de aur, unul la prețul de 26.000

lei, altul la prețul de 54.600 lei, la fel și telefonul mobil la prețul de 2399 lei,

astfel cauzîndu-le un prejudiciu material în sumă totală de 82.999 lei.

Instanța a conchis că, deși inculpații Mura Ivan, Adler Anatolie și Mura Serghei au

fost învinuiți de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal,

acțiunile lor urmează a fi reîncadrate în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal -

1

huliganism, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor

persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, exprimată prin cauzarea leziunilor

corporale pătimiților, săvîrșite de două sau mai multe persoane, nefiind constatate

elementele constitutive ale infracțiunii de tîlhărie.

numele inculpaților I.Mura și A.Adler, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care I.Mura, A.Adler și S.Mura să

fie recunoscuți vinovați și condamnați conform învinuirii formulate, în baza art.188

alin.(2) lit.b), f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei inculpatului I.Mura de 7 ani

închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, invocînd că sentința este nefondată, întrucît

nu corespunde circumstanțelor comiterii infracțiunii, motivele instanței privind

recalificarea acțiunilor inculpaților sînt neîntemeiate, vinovăția acestora în cele

incriminate este demonstrată prin declarațiile părților vătămate, concluziile experților,

precum și prin alte probe administrate la caz; instanța eronat a apreciat probele

administrate la dosar;

- avocatul în numele inculpaților I.Mura și A.Adler, casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de încetare a procesului penal,

invocînd că instanța a apreciat eronat probele administrate în cauză; în acțiunile

inculpaților lipsesc elementele componente ale infracțiunilor prevăzute atît de art.188,

cît și de art.287 Cod penal, dar în acțiunile lor se întrevăd elementele contravenției

prevăzute de art.78 alin.(2) Cod contravențional.

au fost respinse apelurile declarate de procuror și avocat în numele inculpaților I.Mura

și A.Adler, ca nefondate.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe

administrate la dosar și just a ajuns la concluzia privind recalificarea acțiunilor lui

I.Mura, A.Adler și S.Mura din art.188 alin.(2) în art.287 alin.(2) Cod penal, pe motiv că

obiectele de aur și telefonul mobil au fost pierdute de către părțile vătămate în timpul

bătăii, dar nu sustrase de inculpați.

5.Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul, care a

solicitat casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, pe motiv

că instanța a dat o apreciere eronată probelor administrate la caz și incorect a

concluzionat că bunurile nu au fost sustrase, dar pierdute de părțile vătămate în timpul

altercației; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate de

procuror în apel și asupra tuturor probelor prezentate de partea acuzării, iar decizia

instanței nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

6.Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 01aprilie 2014, a

fost admis recursul procurorului, casată total hotărîrea instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță, pe motiv că instanța de apel nu a ținut seama de

cerințele art.414 Cod de procedură penală, nu a verificat legalitatea hotărîrii atacate, nu

s-a pronunțat asupra tuturor probelor administrate și motivelor invocate în apel de

procuror, instanța nu a apreciat la modul cuvenit probele administrate la caz, și anume

delacrațiile inculpaților depuse la etapa examinării cauzei în prima instanță, care diferă

între ele, fapt ce a dus la apariția discordanței între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor; deși instanța a redat în hotărîre declarațiile părților vătămate Vl.Sîrbu și

2

V.Sîrbu, ele nu au fost analizate, cu argumentarea desfășurată a concluziilor sale, fiind

doar constatată aprecierea critică a acestora, fapt ce contravine prevederilor art.101

alin.(1) Cod de procedură penală, astfel că probele enunțate nu au primit o apreciere la

justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de apel sînt formale, premature ce au

reiterat concluziile primei instanțe, care nu rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în

cauză.

La fel, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel, fără a analiza în cumul

toate probele prezentate de părți și a elucida faptele importante pentru soluționarea justă

și promptă a cauzei, prematur a menținut soluția primei instanțe privind lipsa în

acțiunile inculpaților a „intenției în vederea sustragerii bunurilor”, ce a servit ca temei

pentru reîncadrarea pripită a faptei comise, odată ce martorii E.Ciobanu și G.Dumbravă

au confirmat că, în timpul încăierării au auzit cum cineva cerea bani și telefonul. Mai

mult că, inculpatul S.Mura a recunoscut că a găsit un lănțișor de aur pe care l-a luat, iar

după ce inculpații au fugit, la locul infracțiunii obiectele de aur și telefonul mobil a

părților vătămate nu au fost depistate, acestea fiind ulterior restituite de persoane

necunoscute. Instanța de apel nu a luat în considerație că părților vătămate le-au fost

cauzate vătămări corporale, lui V.Sîrbu - fără cauzarea prejudiciului sănătății, iar lui

Vl.Sîrbu - ușoare, și că aceștia pe tot parcursul procesului penal au declarat că

lănțișoarele de aur au fost smulse de la gît, circumstanțe ce în cumul, permiteau a trezi

bănuieli rezonabile privind intenția și scopul de cupiditate a acțiunilor agresive ale

inculpaților, care urmează a fi verificate de către instanță la rejudecarea cauzei.

6.Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2014,

a fost respins, ca nefondat, apelul avocatului I.Gumeniuc în numele inculpaților I.Mura

și A.Adler, și admis apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care I.Mura a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 4 ani

închisoare, fără amendă, iar în temeiul art.90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

6.1.Instanța de apel a constatat că Mura Ivan, la 29 iunie 2010, împreună cu Adler

Anatolie, Mura Serghei și altă persoană, dosarul penal în privința căruia a fost disjuns în

procedură separată, aflîndu-se în barul „Cojocari Raisa” din or.Strășeni, în procesul

consumului băuturilor spirtoase, între Mura Serghei, persoana în privința căreia cauza a

fost disjunsă în procedură separată, s-a iscat o ceartă cu Sîrbu Vladimir și Sîrbu Vitalie,

care se aflau în bar, după care toți au ieșit afară, unde au prelungit a se numi cu cuvinte

necenzurate.Ulterior, între inculpați și părțile vătămate s-a încins o bătaie, care a durat

aproximativ 20 minute, fără ca aceștia să reacționeze la observațiile locatarilor din casa

vecină de a înceta acțiunile sale, în rezultat față de Sîrbu Vladimir și Sîrbu Vitalie a fost

aplicată violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea lor, în urma căreia conform

rapoartelor de expertiză medico-legală nr.184, 185 din 19.07.2010, primul s-a ales cu

vătămări corporale ușoare, iar al doilea – cu vătămări corporale neînsemnate.

După bătaie Sîrbu Vladimir și Sîrbu Vitalie au depistat că le-au dispărut

lănțișoarele de aur, unul la prețul de 26000 lei, altul la prețul de 54600 lei, la fel și

telefonul mobil la prețul de 2399 lei, astfel fiindu-le cauzat un prejudiciu

material în sumă totală de 82999 lei.

6.2.Instanța de apel, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței atacate, analizînd

și apreciind probele administrate din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

reciproce, a constatat că acțiunile inculpaților, inclusiv și ale lui I.Mura, urmează a fi

reîncadrate din prevederile art.188 alin.(2)lit.b), f) în cele prevăzute de art.187 alin.(2)

3

lit.b), e), f) Cod penal,vinovăția acestora fiind incontestabil dovedită.

Concluzia dată instanța de apel și-a bazat-o pe declarațiile:

- părții vătămate Vl.Sîrbu, care a declarat că aflîndu-se împreună cu fratele său,

V.Sîrbu, în localul din or.Strășeni, de acesta din urmă s-a apropiat A.Adler, cu care a

început a discuta. Apoi toți au ieșit afară, unde A.Adler împreună cu S.Mura au început

să-i bată, de la lovituri el a căzut jos, iar fratele le-a spus să-i lase în pace. Cineva din

inculpați, și anume A.Adler, i-a smuls lănțișorul de la gît, iar telefonul mobil a căzut din

buzunar, cînd dînsul a căzut la pămînt de la lovitură. Inculpații au plecat după ce o

femeie a strigat de la balcon că cheamă poliția. Dînsul a fost bătut de toți patru inculpați,

aceștia avînd scopul de a-i sustrage lănțișorul de aur;

- părții vătămate V.Sîrbu, care a relatat că dorind să iasă din local, a fost lovit în

față de A.Adler, de la ce a căzut jos, iar cineva prelungea să-l lovească cu picioarele, în

acel moment a văzut că și fratele său este bătut. La un moment a simțit că cineva i-a

smuls lănțișorul de la gît, și aceasta a făcut-o S.Mura, care în acea seară cerea de la el

bani pentru taxi, după care a auzit că acesta a spus celorlalți că lănțișorul e la dînsul.

Presupune că în momentul cînd i-a fost smuls lănțișorul, crucea de aur ar fi căzut la

pămînt. Inculpații au plecat pînă a veni poliția. După cele întîmplate, fratele Vladimir s-

a adresat la spital unde a fost internat pe cîteva zile, iar dînsul s-a adresat la spital a doua

zi. Lănțișorul de aur i-a fost restituit de către colaboratorul de poliție;

- martorului G.Dumbrava, care a afirmat că auzind afară strigăte, a ieșit la balcon

de unde a văzut lîngă localul cet.Cojocari Raisa cum un bărbat înalt îl maltrata pe un alt

bărbat de o înălțime joasă. Dînsa le-a făcut observație și împreună cu cunoscuta sa

Larisa au coborît la local, unde un băiat se afla la pămînt, iar vreo 5-6 persoane fugeau

în direcția plopilor. Peste vreo 20 de minute a venit un automobil, care a aprins farurile

de iluminare și băieții căutau ceva pe jos;

- martorului E.Ciobanu, care a explicat că auzind gălăgie afară a strigat să

înceteze cearta și bătaia. În procesul bătătii a auzit cum cineva solicita bani în sumă de

30 lei, după care a mai auzit că cineva a fost lovit cu capul de ușa localului. Apoi, dînsa

împreună cu Baranovschi și G.Dumbrava s-au coborît jos, au văzut colaboratorii de

poliție și patru bărbați ce au fugit în direcția restaurantului “Casa mare”, iar unul din

pătimiți era pe loc, fiind însîngerat;

- martorului V.Coropcean, care a explicat că, la 29.06.2010, seara tîrziu, a primit

informația că în localul ce-i aparține lui R.Cojocari s-a iscat o ceartă, dînsul cu grupa de

serviciu au sosit la fața locului, unde era o persoană însîngerată, care căuta ceva pe jos.

Acesta i-a spus că a fost bătut de D.Pleșca, însă a refuzat să depună cerere la poliție.

Întorcîndu-se la sector, repetat a parvenit un apel telefonic, precum că lîngă local s-a

încins o bătaie. Venind la fața locului părțile vătămate au spus că au fost bătuți și de la

ei au fost sustrase lănțișoarele de aur și un telefon mobil;

- martorului I.Iordachi, care a declarat că fiind colaborator al CPr Strășeni, a fost

a fost informat că doi frați au fost bătuți și în aceiași zi au fost constatate persoanele

care i-au maltratat pe aceștia. A.Adler a fost citat la comisariatul de poliție, unde a dat

explicație în scris, apoi cu el s-au deplasat la localul unde a avut loc bătaia, acolo

A.Adler a telefonat cunoscuților săi, care peste 1-2 ore au venit și i-au lăsat pe masă

obiecte din aur și un telefon mobil, după care au plecat. Separat nu a fost întocmit

proces-verbal de transmitere a obiectelor date, dar în procesul-verbal de cercetare la fața

locului este indicat acest fapt. Cercetarea la fața locului a fost efectuată de către ofițerul

de urmărire penală, la care a participat și colaboratorul de poliție S.Cocieru;

- martorului S.Cocieru, care a relatat că la rugămintea lui I.Iordachi a sosit la

locul incidentului lîngă localul lui R.Cojocaru, dînsul nu a fost prezent cînd au fost

4

aduse obiectele sustrase;

- martorului V.Savca, care a relatat că dînsul activează în calitate de comisar la

CPr Strășeni, pe cauza penală dată de toate operațiunile s-a ocupat colaboratorii de

poliție I.Iordachi și S.Cocieru, iar la comisariat nu a fost înregistrată nici o cerere

privind careva încălcări ale procedurii de transmitere a corpurilor delicte;

- martorului R.Cojocari, care a declarat că în localul său au venit I.Mura, S.Mura,

A.Adler și D.Pleșca, care au comandat bere, iar peste cîteva minute au venit și frații

Sîrbu, care au comandat băutură “Festival”, rugînd-o să-i schimbe 10 euro, însă dînsa

le-a refuzat. Apoi, atît inculpații, cît și pătimiții au ieșit afară, unde între aceștia s-a

încins o bătaie, atunci ea a chemat poliția. A doua zi în local au venit colaboratorii de

poliție împreună cu A.Adler, apoi au venit doi băieți, pe care anterior ea nu i-a văzut, și

au adus obiectele din aur și telefonul mobil. În seara cu pricina, primii din local au ieșit

frații Sîrbu, iar din urma lor - inculpații;

- a martorului C.Sula, care a explicat că, la 30.06.2010, la el acasă au venit

colaboratorii de poliție I.Iordachi și S.Cocieru, care l-au întrebat unde se află finul său

A.Adler, după care i-au comunicat că un grup de persoane au maltratat doi băieți, dintre

care unul se află la spital și că A.Adler împreună cu ceilalți le-au sustras telefonul mobil

și obiecte din aur. Peste cîteva zile la el a venit A.Adler cu rugămintea de a-i împrumuta

40000 lei pentru a achita prejudicial pătimiților;

- a martorului L.Gherman, care a declarat că dînsul a făcut examinarea medico-

legală a cet.V.Sîrbu, la care au fost depistate leziuni corporale în regiunea frontal din

partea dreaptă, excoriații de culoare brună pe coate și genunchi, la acel moment pe gît

nu au fost depistate careva leziuni corporale. La fel, a afirmat că în cazul cînd lanțul de

la gît ar fi fost brusc rupt, careva urme nu trebuia să rămînă, iar în caz contrar, cînd

acesta ar fi fost tras de cîteva ori, urme trebuiau să rămînă de la aplicarea violenței.

Conform raportului de examinare medico-legală la Vl.Sîrbu au fost depistate pe frunte

leziuni corporale sub formă de echimoze și escoriații, care puteau fi formate de la

lovitura cu un corp contodent;

și actele cauzei:

- raportul colaboratorului de poliție cu privire la informația parvenită de la

medicul Ciobanu de la spitalul r-lui Strășeni din 30.06.2010, precum că V.Srîbu s-a

adresat după ajutor medical, pe motiv că a fost bătut de persoane necunoscute;

- cererea lui V.Sîrbu, privind maltratarea lui de persoane necunoscute, fiindu-i

sustras un obiect din aur și telefonul mobil de model “Nokia 6300”, prin ce i-a fost

cauzat un prejudiciu material;

-rapoartele de expertiză medico-legală nr.184 și nr.185 din 19.07.2010;

- procesul-verbal de ridicare din biroul de serviciu a lui I.Iordachi a două

lănțișoare de aur și telefonul mobil demodel “Nokia 6300”;

- recipisele lui V.Sîrbu și Vl.Sîrbu, privind primirea obiectelor și păstrarea lor

pînă la finisarea examinării cauzei penale.

La fel, instanța de apel a conchis că prima instanță incorect a considerat că

inculpații nu au întreprins nici o acțiune privind sustragerea deschisă a bunurilor

pătimiților și nu a existat nici o înțelegere prealabilă între ei la acel moment, fapt ce a

servit temei de a reîncadra acțiunile inculpaților în prevederile art.287alin.(2) lit.b) Cod

penal, de rînd ce în urma aprecierii probelor sus-menționate, acțiunile lor întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, jaf, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, comisă de mai multe persoane, cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile. Astfel, din declarațiile părților vătămate rezultă că

5

inculpații au aplicat față de ei violență, anume cu scopul de a le sustrage obiectele de

aur – lănțișoarele lor de aur pe care aceșia le purtau la gît, unde V.Sîrbu a menționat

direct la persoana care i-a sustras lănțișoarele lor de aur - S.Mura, astfel inculpații au

realizat latura obiectivă a infracțiunii de jaf.

La fel, instanța a reținut că sustragerea deschisă a lănțișoarelor de aur și

telefonului mobil a fost demonstrată prin însăși acțiunile inculpaților, care benevol le-au

întors prin intermediul altor persoane, cît și procesele-verbale de ridicare și examinarea

acestora, tabelul fotografic și recipisele prin care V.Sîrbu și Vl.Sîrbu și-au primit

obiectele sustrase, ceea ce încă odată demonstrează intenția directă a inculpaților de

sustragerea bunurilor părților vătămate.

De asemenea, instanța de apel, reținînd rapoartele de expertiză medico-legale

nr.184 și nr.185 din 19.07.2010, prin care lui V.Sîrbu, i-au fost cauzate vătămări

corporale fără cauzarea de daune sănătății, iar lui Vl.Sîrbu –vătămări corporale ușoare,

dispozițiile Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămărilor

corporale, a ajuns la concluzia că acțiunile inculpaților nu pot fi calificate ca tîlhărie,

acestea întrunind elementele infracțiunii de jaf, cu circumstanțe agravante, reținînd în

sensul dat și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18.12.2013, prin

care D.Pleșca, pentru aceiași faptă de care au fost învinuiți și inculpații, a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.b), e) f) Cod penal. Astfel,

instanța a conchis că acțiunile inculpaților urmează a fi reîncadrate din prevederile

art.188 alin.(2) lit.c), e) în cele ale art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului I.Mura instanța a

reținut prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii săvîrșite, persoana

acestuia, care anterior nu a fost condamnat, a restituit prejudiciul cauzat prin infracțiune,

cît și urmările prejudiciabile ale faptei comise, influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării lui, și, apreciind aceste împrejurări, a conchis de a-i fixa pedeapsa

sub formă de închisoare, fără amendă, cu aplicarea dispozițiilor art.90 Cod penal,

considerînd-o drept una echitabilă, deoarece inculpatul poate beneficia de posibilitatea

corectării și reeducării în condiții neprivative de libertate.

numele inculpatului I.Mura care, învocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8)

Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că

din probele adminstrate în acțiunile inculpatului nu s-a regăsit componența infracțiunii

prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, deoarece nu s-a demonstrat că

anume inculpatul I.Mura a sustras deschis obiectele de aur de la părțile vătămate;

obiectele sustrase au fost restituite de persoane neidentificate, care urmau a fi stabilite și

audiate de organul de urmărire penală; instanța nu a reținut că inculpatul și-a schimbat

poziția în cadrul instanței de apel, solicitînd ca sentința să fie menținută, care deja a fost

executată, fapt confirmat prin achitarea amenzii aplicate de prima instanță; instanța de

apel și-a întemeiat concluzia de condamnare doar pe probele acuzării, fără a le respinge

pe cele ale apărării, astfel nefiind respectate întocmai principiile de bază ce

reglementează desfășurarea unui proces echitabil.

materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, care a solicitat declararea inadmisibilității recursului fiind vădit neîntemeiat,

Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Conform prevederilor art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, la care

face referire recurentul, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu au fost

6

întrunite elementele infracțiunii.

Raportînd norma dată la situația în cauză, Colegiul penal conchide că acest temei

nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurent.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod

de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar atît

ale apărării, cît și ale acuzării, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței,

atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată,

fapt ce face ca concluzia privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului I.Mura în

baza art.187 alin.(2) lit.b), e) f) Cod penal, să fie justă și întemeiată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și minuțios în

textul hotărîrii instanței de apel, și anume - declarațiile părților vătămate V.Sîrbu și

Vl.Sîrbu, a martorilor G.Dumbrava, E.Ciobanu, R.Cojocari, I.Iordachi, V.Savca, C.Sula,

V.Coropcean, S.Cocieru, L.Gherman și probele scrise, care, luate în ansamblu, nu

trezesc careva dubii și dovedesc vinovăția lui I.Mura în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.187 alin.(2) b), e) f) Cod penal – jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, comisă de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața și sănătatea acesteia, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Argumentul principal pe care îl invocă recurentul în recurs, este faptul că

instanța de apel nu a apreciat la justa valoare probele cauzei, inclusiv declarațiile

inculpaților și ale martorilor din care, în opinia acestuia, nu rezultă că părților vătămate

în mod deschis le-au fi fost sustrase bunurile, deoarece acestea au fost aduse

colaboratorilor de poliție de niște persoane neidentificate, care nu au fost stabilite și

audiate la caz, și că fapta inculpatului I.Mura întrunește elmentele infracțiunii de

huliganism.

Însă, instanța de recurs reține că asupra acestor argumente, și anume privind

intenția inculpaților de a sustrage în mod deschis bunurile părților vătămate, la indicația

cui au fost aduse bunurile sustrase colaboratorilor de poliție și de ce acțiunile

inculpatului nu pot întruni elementele infracțiunii de huliganism, instanța de apel s-a

pronunțat destul de motivat și detaliat, nefiind necesară reluarea ori completarea

argumentelor deja expuse în decizia recurată, soluție descrisă și la pct.6.2 al prezentei

decizii.

În acest context, Colegiul menționează că temeiurile invocate de apărător,

privind modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427

alin.(1) Cod de procedură penală. Mai mult, aprecierea probelor ține de examinarea

cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul

unei părți în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei

hotărîri de condamnare sau de achitare.

Astfel, Colegiul penal constată că în cauză s-au stabilit toate elementele

componente ale infracțiunii incriminate inculpatului și, ca urmare, temeiul stipulat în

pct.8) alin (1) art.427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de către recurent.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept

care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

7

Pedeapsa este stabilită inculpatului I.Mura cu respectarea prevederilor art.61, 75-

76, 90 Cod penal, în limita sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarat

vinovat, ținîndu-se seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul

pericolului social al infracțiunii comise, persoana acestuia și de toate circumstanțele

cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea.

Cît privește argumentul, precum că în cadrul instanței de apel inculpatul I.Mura

și-a schimbat poziția solicitînd menținerea sentinței, invocîndu-se că acesta a executat

sentința achitînd amenda aplicată de prima instanță, Colegiul penal reține că, achitarea

amenzii nu este o circumstanță care condiționează rămînerea definitivă și executorie a

hotărîrii judecătorești, iar faptul dat nu poate servi ca temei de casare a hotărîrii

contestate, deoarece inculpatul nu avea statut de condamnat și nu era obligat să execute

o sentință care nu a rămas definitivă și executorie.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului

ordinar declarat de avocat în numele inculpatului, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Mîrzîncu Aurelia în

numele inculpatului Mura Ivan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 noiembrie 2014, în cauza penală în privința acestuia, fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 08 aprilie 2015.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

8