1ra-312/2015 — Art. 310 alin. 1, 42 alin. 5, 310 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat din 26 mai 2011: - Gheorgiu V.V. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 310 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, fără privarea dreptului de a exercita o anumită activitate; - Constantinova V.S. a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 pct. 5), art. 310 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 u.c., cu privarea de dreptul de a exercita funcția de contabil la întreprinderi, pe un termen de 3 ani.

Potrivit sentinței, Gheorgiu V.V., fiind reprezentant a persoanei în cauza civilă, a falsificat probe în procesul civil în următoarele circumstanțe: Astfel, Peioglo Piotr, l-a împuternicit pe Gheorghiu V.V. prin procura din 19 iunie 2008, să reprezinte interesele ÎI „Sabah Peioglo”, pe care o conducea, în instanța de judecată pe cauza civilă la cererea cet. Cîssa Piotr către ÎI „Sabah Peioglo” cu privire la recunoașterea după Cîssa P. a dreptului de proprietate asupra tractorului „T-25”, cu n/î GE B 133 și remorcii cu n/î GE RT 390 și la cererea de chemare în 1 judecată a ÎI „Sabah Peioglo” către Cîssa P. cu privire la revendicarea bunurilor din posesie ilegală străină. Totodată, Gheorghiu V.V., acționînd intenționat, în vederea argumentării interpretării, ce nu corespunde adevărului, a circumstanțelor acestei cauze și a adoptării în ea cu bună știință a hotărîrii ilegale, în interesele ÎI „Sabah Peioglo", în perioada examinării cauzei civile (19 iunie 2008 – 11 iulie 2008), a întocmit un contract de vînzare – cumpărare, datat cu 24 ianuarie 2008, încheiat între el ca reprezentant al ÎI „Sabah Peioglo"și Nibît V., unde a introdus date eronate, privitor 1a vînzarea de către ÎI „Sabah Peioglo" lui Nibît V. a tractorului „T-25", n/î GE B -133 și a remorcii cu n/î GE RT 390 la prețul de 13500 lei, unde a fost falsificată semnătura lui Nîbît V. Ulterior, Gheorghiu V.V., pentru a da o formă legală încheierii acestei tranzacții, în perioada din 19 iunie 2008, personal a perfectat ordinul de încasare a numeralului nr. 02, datat la 24.01.2008, care este document oficial, ce oferă drepturi, introducînd în el datele ce nu corespund realității precum, că Nibît V., conform contractului de vînzare-cumpărare din 28 ianuarie 2008, a transferat către ÎI „Sabah Peioglo" bani în sumă de 13500 lei, pentru tractorul și remorca procurată. Gheorghiu V.V., în aceiași perioadă de timp pentru a da aspectul legalității acestei tranzacții inexistente, în comun cu Constantinova V.S., au întocmit factura fiscală falsificată cu seria SW nr.0668476, datată cu 01 iulie 2008 și au indicat în ea date incorecte privitor la faptul că tractorul „T-25” cu n/î GE B 133 și remorca cu n/î GE RT 390, au fost predate cumpărătorului Nibît V. în conformitate cu contractul de vînzare- cumpărare din 24 ianuarie 2008. Totodată, Gheorghiu V.V. în factura fiscală menționată a falsificat și semnătura lui Nibît V. despre faptul că ultimul a recepționat bunul dat. După aceasta, Gheorghiu V.V. la 11 iulie 2008, participînd în ședința de judecată pe marginea acestui dosar civil în calitate de reprezentant a ÎI „Sabah Peioglo", a prezentat în calitate de probe scrise în susținerea cerințelor de acțiune a ÎI „Sabah Peioglo" acte falsificate și anume: - contractul de cumpărare-vînzare a tractorului și a remorcii, întocmit la 24 ianuarie 2008, încheiat între ÎI „Sabah Peioglo" și Nibît V.; - ordinul de încasare a banilor nr. 02 din 24 ianuarie 2008; - factura fiscală cu seria SW nr. 0668476 din 01 iulie 2008, probe ce dovedesc faptul că tractorul și remorca au fost vîndute lui Nibît V. mai devreme decît lui Cîssa P.P.

Sentința a fost atacată cu recurs de către inculpatul Gheorghiu V.V., prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 02 februarie 2012, a fost respins ca nefondat recursul și menținută sentința.

Împotriva hotărîrilor judecătorești adoptate pe caz a fost declarat recurs în anulare de către inculpatul Gheorghiu V.V., prin care a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. 2

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 aprilie 2013, a fost admis recursul în anulare declarat, casată parțial sentința Judecătoriei Comrat din 26 mai 2011 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 02 februarie 2012, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, în această parte, prin care în temeiul art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 60 Cod penal, Gheorghiu V.V., în baza art. 310 alin. (1) Cod penal, a fost liberat de răspundere penală, pe motivul expirării termenului de prescripție. Celelalte dispoziții ale hotărîrilor contestate au fost menținute.

La 03 iunie 2013 inculpații au înaintat cerere de revizuire, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Comrat din 26 mai 2011, adoptarea unei noi hotărîri, prin care Constantinova V.S. să fie liberată de răspunderea penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii penale, invocînd existența a două sentințe penale irevocabile, care contravin una alteia, una prin care Gheorghiu V.V. este liberat de răspundere penală, iar Constantinova V.S. nu este liberată de răspundere. In conformitate cu art.458 alin.(l) pct.3), alin.(3) CPP, hotărîrile judecătorești irevocabile pot fi supuse revizuirii în cazul în care două sau mai multe hotărîri judecătorești irevocabile nu se pot concilia.

Prin sentința Judecătoriei Comrat din 05 septembrie 2013 s-a dispus respingerea cererii de revizuire înaintate, ca inadmisibile. Întru motivarea soluției sale instanța de fond a menționat că nu este prezent la caz argumentul invocat, precum că nu se pot concilia două hotărîri judecătorești irevocabile, deoarece în partea rezolutivă a deciziei Curții Supreme de Justiție din 16.04.2013 s-a indicat că sunt casate parțial sentința Judecătoriei Comrat din 26.05.2011 și decizia Curții de Apel Comrat din 02.02.2012, doar în partea condamnării lui Gheorghiu V.V. Adică există o singură sentință definitivă, prin care a fost examinat dosarul (decizia Curții Supreme de Justiție din 16.04.2013). Alte sentințe intrate în vigoare, care ar contrazice acestei decizii, nu sunt, de aceea temeiul solicitat este întemeiat pentru revizuirea acestui dosar penal.

La 17 septembrie 2013 inculpații au înaintat cerere de apel, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Comrat din 05 septembrie 2013, invocînd aceleași argumente ca și în cererea de revizuire.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 februarie 2014, a fost admis apelul, casată sentința Judecătoriei Comrat din 05 septembrie 2013, cu trimiterea cauzei la rejudecare în Judecătoria Comrat, în alt complet de judecată. În motivarea soluției sale instanța de apel a specificat participarea în calitate de judecător la examinarea aceleiași cauze penale, atît în prima instanță, cît și la o nouă rejudecare a cauzei pe cale extraordinară de atac (revizuire) a aceluiași judecător, astfel fiind prezent cazul de incompatibilitatea judecătorului.

După rejudecare, prin sentința Judecătoriei Comrat din 04 iunie 2014 s-a dispus respingerea cererii de revizuire înaintate. În argumentarea soluției sale instanța de judecată a menționat în cazul supus judecării lipsa a două hotărîri irevocabile care nu se pot concilia, deoarece în partea rezolutivă a deciziei Curții Supreme de Justiție din 16.04.2013 s-a indicat că sunt casate parțial sentința Judecătoriei Comrat din 26.05.2011 și decizia Curții de Apel 3 Comrat din 02.02.2012, doar în partea condamnării lui Gheorghiu V.V., și Curtea Supremă de Justiție nu s-a expus în privința inculpatei Constantinova V.S. Astfel, s-a omis extinderea efectelor favorabile pentru inculpata Constantinova V.S., potrivit prevederilor art.443 CPP, la examinarea de către Curtea Supremă de Justiție a recursului în anulare declarat de Gheorghiu V.V., și aceasta constituie o eroare de drept, dar nu constituie o existență a doua hotărîri care nu se pot concilia. Repararea erorii de drept însă poate fi pretinsă de Constantinova V.S. în calea extraordinară de atac recurs în anulare, în condițiile prevederilor art.452, 453 CPP. Mai mult ca atît cererea de revizuire a fost depusă exclusiv doar în interesele lui Constantinova V.S., și sub acest aspect Gheorghiu V.V. nu întrunește calitatea de subiect al revizuirii, neîncadrându-se în cercul persoanelor care pot declara cerere de revizuire, stabilit la art.460 alin.(2) CPP.

La 11 iunie 2014 inculpații au înaintat cerere de apel, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Comrat din 04 iunie 2014, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Constantinova V.S. să fie liberată de răspundere penală, invocînd argumente identice cu cele indicate în cererea de revizuire.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 noiembrie 2014, a fost respins apelul declarat, cu menținerea sentinței Judecătoriei Comrat din 04 iunie 2014. Instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat că cererea de revizuire este inadmisibilă grație lipsei temeiului de revizuire invocat de revizuenți. Acel fapt, că hotărîrile judecătorești adoptate în cadrul prezentului proces penal la judecare în fond și pe căile ordinare și extraordinare de atac abordează soluții diferite față de diferiți inculpați, nu poate fi asimilat temeiului de revizuire "existența a două hotărîri irevocabile care nu se pot concilia". Mai mult ca atît, revizuentul Constantinova V.S. a acceptat ea însăși această situație și nu a recurs la căile ordinare de atac a sentinței de condamnare în privința sa, și nici la calea extraordinară de atac recursul în anulare, pentru care a omis termenul de atac. Faptul că Gheorghiu V.V. a fost liberat de răspundere penală nu constituie nici un impediment pentru executarea sentinței Judecătoriei Comrat din 26.05.2011 în partea condamnării lui Constantinova V.S., și invers. De aceea imposibilitatea concilierii hotărîrilor penale, invocată de revizuenți, este una formală și declarativă, or imposibilitatea concilierii hotărîrilor penale urmează a fi privită și poate fi analizată doar sub aspectul adoptării mai multor soluții față de una și aceiași persoană în diferite cauze penale, și nu adoptarea soluțiilor diferite față de persoane diferite. Acesta în principiu este specificul revizuirii și delimitarea recursului în anulare de revizuirea în temeiul neconcilierii hotărîrilor irevocabile. Această rațiune rezultă și din prevederile art.462 alin.(6) Cod de proceduri "în cazul admiterii cererii de revizuire din cauza că există cîteva hotărîri ce nu se pot concilia, cauzele în care aceste hotărîri au fost pronunțate se conexează pentru rejudecare".

Se declară recurs ordinar de către inculpați, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Comrat din 04 iunie 2014 și deciziei Colegiului judiciar al Curții 4 de Apel Cahul din 06 noiembrie 2014, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit căreia Constantinova V.S. să fie liberată de răspundere penală, în temeiul expirării termenului de prescripție, invocînd aprecierea greșită de către instanța de apel a lipsei temeiului de revizuire: „ două sau mai multe hotărîri judecătorești irevocabile nu se pot concilia”.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece: recursul nu a fost argumentat prin prisma temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, recursul este declarat peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege și inculpata Constantinova V.S. nu a folosit calea de atac apelul.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. În cererea de recurs trebuie să fie indicate conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată, condiții stipulate de pct. 5) al art. 430 Cod de procedură penală. Din textul recursului declarat, instanța de recurs constată că recurenții, în recursul declarat nu au argumentat ilegalitatea hotărîrilor contestate sau în ce constă problema de drept de importanță generală ce persistă în cauza dată, ce ar duce la casarea hotărîrilor judecătorești, prin prisma temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat inculpații nu abordează careva probleme de drept, nu indică la careva erori comise de instanțele de fond și apel ce ar genera casarea acestora, nu-și argumentează recursul în sensul declarat și nu semnalează careva temei pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul, cu circumstanțele în fapt și în drept ce l-ar justifica. Prin urmare, în fața instanței de recurs nu este stabilit cadrul discuției, fără motivarea recursului, în corespundere cu prevederile legale enunțate mai sus. Împrejurările menționate, denotă în mod concludent că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil din motivul necorespunderii cerințelor de conținut, deoarece recurenții nu au indicat motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate, iar aceasta fiind una din condițiile obligatorii pe care trebuie să le conțină recursul, conform cerințelor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 5 DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpații Gheorghiu Veaceslav Victor și Constantinova Vasilisa Semion, împotriva sentinței Judecătoriei Comrat din 04 iunie 2014 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 noiembrie 2014, în cauza penală în privința acestora, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 429-430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 18 martie 2015. Președinte Gordilă Nicolae Judecători Diaconu Iurie Catan Liliana 6