1ra-102/2015 — art.201/1 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.201/1 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.8 CPP
1ra-102/2015 — art.201/1 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra- 102/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
04 februarie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în componența:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Nadejda Toma, Ghenadie Nicolaev,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
de inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 12 august 2014, în cauza penală în privința lui
Jornea Ion Vlas, născut la 11.07.1953,
originar din r-nul Călărași, domiciliat în
mun. Chișinău, str. N. Costin, 63/8, ap.1.
Datele referitoare la termenul de
examinare a cauzei:
Prima instanță: 13.07.2012 – 21.03.2014,
Instanța de apel: 11.04.2014 – 12.08.2014,
Instanța de recurs: 11.12.2014 – 04.02.2015.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 21 martie
2014 Jornea I. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.201/1
alin.(1) Cod penal la 1 (un) an 6 (șase) luni închisoare cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată
a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 aprilie 2013, stabilindu-i
pedeapsa definitivă de 4 (patru) ani închisoare cu amendă în mărime de
500 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Potrivit sentinței s-a constatat că, la 15 mai 2012, aproximativ la
orele 06:00, Jornea I., aflîndu-se la domiciliul său situat în mun. Chișinău,
str. N. Costin 63/8, ap. 1, unde locuiește împreună cu fiul său Jornea S.,
acționînd cu intenție directă și urmărind scopul violenței fizice și psihice în
familie, a inițiat un conflict cu ultimul, în urma căruia i-a aplicat o lovitură
cu pumnul în regiunea feței, astfel cauzîndu-i vătămare corporală ușoară.
Acțiunile inculpatului Jornea I. au fost calificate în baza art. 201/1 alin.
(1) Cod penal - violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată
fizic, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei,
care a provocat vătămarea ușoară a integrității corporale.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat
casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit,
pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea de
săvîrșirea infracțiunii încriminate, indicînd următoarele motivele:
ședința de judecată s-a petrecut cu ușile închise;
martorii Coliman D. si Vieru V. nu au fost citați conform legislației în
vigoare, iar martorii care au fost prezenți în ședința de judecată nu au
fost audiați;
la faza susținerilor verbale a fost lipsit de ultimul cuvînt;
a fost lipsit de posibilitatea de a-și prezenta probele;
i-a fost respins demersul cu privire la participarea în ședință a
avocatului Guzun V. în bază de contract, iar avocatul care acorda
asistență juridică garantată de stat Goiman A. nu a prezentat toate
probele solicitate de el.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 august
2014, a fost respins apelul declarat, cu menținerea hotărîrii atacate.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că,
instanța de fond corect a stabilit starea de fapt și de drept, analizînd
obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării
lor, și corect a concluzionat asupra vinovăției inculpatului Jornea I. în
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 201/1 alin. (1) Cod penal, fiindu-i
stabilită o pedeapsă individualizată corect, în conformitate cu prevederile
art. 61, 75, 85 Cod penal.
Argumentele inculpatului indicate în apel privitor la judecarea cauzei
în ședință închisă și neacordarea ultimului cuvînt, au fost respinse ca
nefondate de către instanța de apel, deoarece potrivit materialelor cauzei
s-a constatat că, instanța de fond a judecat cauza penală în ședința publică,
fiindcă aceasta nu face parte din categoria cauzelor ce urmează a fi
examinate în ședință închisă (art.361 alin.(1) Cod de procedură penală),
inculpatului i-a fost acordat ultimul cuvînt, fapt confirmat prin procesul-
verbal al ședinței de judecată, care s-a folosit de acest drept și a pledat
nevinovat (f. d. 162).
Nu a fost reținut nici argumentul privitor la refuzul instanței de citare a
martorilor în ședința de judecată, deoarece potrivit procesului - verbal al
2
ședinței de judecată din data de 21 martie 2014 (f. d. 160), instanța i-a
explicat inculpatului Jornea I. că în faza susținerilor verbale acesta nu mai
poate înainta cereri și demersuri privind audierea martorilor, iar martorii
care au fost prezenți în cadrul ședinței de judecată au refuzat sa dea
declarații.
Totodată, instanța de apel a reținut, că inculpatul nu a contestat
procesul-verbal al ședinței de judecată, conform prevederilor art. 336 alin.
(7) Cod de procedură penală, și astfel, nu a fost pus la îndoială veridicitatea
acestuia.
Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a menționat că, și în cadrul
ședinței instanței de apel, inculpatul a solicitat audierea martorilor Coliman
D. și Vieru V., însă ulterior a renunțat la solicitarea de audiere a acestora.
Instanța de apel a reținut că, martorii indicați nu sunt martori oculari,
de aceea informațiile pe care le dețin nu pot relata date directe privind
comiterea infracțiunii, astfel că declarațiile acestora nu sunt relevante la
caz, deoarece din materialele cauzei rezultă că infracțiunea a fost comisă la
domiciliul inculpatului și a părții vătămate, din mun. Chișinău, str. N.Costin,
63/8 ap.l, iar careva date că la acel moment în locul indicat au mai fost
prezente și alte persoane lipsesc.
Referitor la participarea avocatului Guzun V. în bază de contract,
instanța de apel a menționat că inculpatul în cererile sale (f.d. 136, f.d. 138)
a solicitat citarea avocatului în calitatea de martor și nicidecum în calitate
de avocat în bază de contract, după cum a indicat în apelul său.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către
inculpatul Jornea I., care solicită casarea acesteia, invocînd că instanța de
apel a comis încălcări grave de procedură penală și de drept, deoarece la
examinarea apelului nu a fost respectat dreptul lui la apărare și a fost
respinsă solicitarea sa de audiere a martorilor indicați de el.
Totodată, solicită și repunerea în termen a recursului declarat.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de
procedură penală, procurorul și partea vătămată au depus referințe privind
opinia lor asupra recursului declarat.
7.1. Procurorul, solicită respingerea recursului ca inadmisibil,
deoarece temeiurile invocate nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427
Cod de procedură penală.
7.2. Partea vătămată Jornea S. solicită admiterea recursului declarat de
inculpat.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra
inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.
3
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în
drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că,
recursul este declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală,
termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Prevederile legale cu privire la termenul de recurs au un caracter
imperativ, deoarece recursul declarat după expirarea termenului se
consideră tardiv și nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului
procesual, dat fiind faptul că legea procesual-penală nu prevede
posibilitatea de repunere în termen a recursului.
Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală în cazul
în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit
termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și
nulitatea actului efectuat peste termen.
Unul dintre scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității
pentru toate părțile interesate în procesul penal, însă acest deziderat
impune disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor
termene peremptorii.
În acest sens art. 230 al. (2) Cod de procedură penală impune obligația
îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din
exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual,
conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia.
Potrivit prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală și
practica judiciară stabilită, la calcularea termenului de apel se aplică
sistemul de unități libere (zile libere) cu posibilitatea prelungirii termenului
pînă la prima zi lucrătoare, dacă acesta urmează să se sfîrșească într-o zi
nelucrătoare. La calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la
care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.
Din materialele dosarului se constată că, la 09 septembrie 2014
instanța de apel a pronunțat în ședința de judecată, în prezența
participanților la proces: procurorului, avocatului Botnari M., inculpatului
Jornea I. și părții vătămate Jornea S., decizia motivată a instanței, explicînd
termenul și modalitatea de atac în instanța ierarhic superioară. La aceeași
dată inculpatului Jornea I. i-a fost înmînată o copie de pe decizie, fapt
confirmat prin recipisa anexată la dosar (Vol. I, f.d. 251).
Reieșind din prevederile legale enunțate mai sus, termenul de
declarare a recursului ordinar de către inculpatul Jornea I. expira la data de
10 octombrie 2014, însă potrivit materialelor dosarului inculpatul a depus
4
recursul ordinar împotriva deciziei instanței de apel la 11 noiembrie 2014
(Vol. II, f. d. 6).
În conformitate cu prevederile legale și ținînd cont de circumstanțele
de fapt stabilite Colegiul penal consideră că recursul ordinar declarat de
inculpatul Jornea I. este depus peste termenul legal, prevăzut de art. 422
Cod de procedură penală, fiind depus după expirarea a 30 zile de la data
pronunțării deciziei.
Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat de
inculpatul Jornea I. este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.
În conformitate cu art. 432 alin. alin. (1), (2) pct. 2) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Jornea Ion
Vlas împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
12 august 2014, în propria cauză penală, ca fiind declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Publicată integral la 04 martie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecători Nadejda Toma
Ghenadie Nicolaev
5