1ra-80/2015 — art. 27, 145 al. 1 CP

Dosarul nr.1ra-80/15

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 ianuarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar, declarat de avocatul Larisa Voloșina în numele inculpatului Rotaru

Serghei și de ultimul, împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 23 mai 2014 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2014, în cauza

penală, în privința lui

Rotaru Serghei Nicolae, născut la 25 mai 1987,

originar din R. Kazahstan, domiciliat în r-nul

Hîncești, s. Voinescu.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

condamnat în baza art. 27, 145 alin.(1) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

iunie 2012, aproximativ la ora 1900, aflîndu-se în s. Voinescu r-nul Hîncești, în baza

relațiilor reciproc ostile, având intenția de a-l omorî pe Icob Valeriu, i-a aplicat

intenționat acestuia o lovitură cu cuțitul în regiunea inimii, prin care i-a cauzat conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 146 D din 28 iunie 2012 plagă penetrată a

cutiei toracice cu pneumotorax, calificate ca vătămări corporale grave periculoase

pentru viață, însă nu a putut să-și ducă acțiunile sale criminale până la capăt, din cauza

rezistenței opuse de către persoanele care au intervenit în conflict cât și ajutorul

medical acordat victimei.

inculpatului Rotaru Serghei, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărîri de achitare a inculpatului, pe motivul lipsei indicilor

1

calificativi în acțiunile incriminate inculpatului, ultimul se afla în stare de legitimă

apărare potrivit art. 36 Cod penal.

2014, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocatul Voloșina Larisa în numele

inculpatului Rotaru Serghei, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că probele cercetate de prima

instanță, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

confirmă vinovăția inculpatului Rotaru Serghei în comiterea infracțiunii imputate și

acțiunile lui corect au fost încadrate în baza art.27,145 alin. (1) Cod penal.

Referitor la măsura de pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a conchis

că aceasta este una echitabilă și corespunde scopului educativ și preventiv al pedepsei,

la care s-a ținut seama de toate circumstanțele atenuante și agravante prezente în cauză.

Serghei și avocatul acestuia, prin care, invocând, ca temei art. 427 alin. (1) pct. 12), 16)

Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 10

septembrie 2014, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunile

inculpatului Rotaru Serghei să fie recalificate din art. 27, 145 alin. (1) Cod penal în art.

151 alin. (1) Cod penal stabilindu-i se o pedeapsă minimă prevăzută de articolul

menționat – 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 alin. (2) Cod penal – suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de doi ani, invocând următoarele

motive:

- calificarea acțiunilor inculpatului conform art. 27, 145 alin. (1) Cod penal este

una greșită, fiind dată o apreciere juridică incorectă a probelor acumulate în dosar;

- instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că inculpatul a avut intenția de al

omorî pe Iacub Valeriu și anume din acest scop ia aplicat lovitura în regiunea inimii;

- inculpatul atât în cadrul urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești – nu a

recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate – omor intenționat, negând

indicii calificativi a normei art. 27, 145 alin. (1) Cod penal;

Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil reieșind din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd inadmisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod procedură penală, care în

mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Autorul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 12), 16) Cod de

procedură penală, care stipulează că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită sau norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție - temeiuri

care nu și-au găsit confirmarea în speța dată.

Reieșind din prevederile art. 414 CPP, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau

2

cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, se observă că decizia adoptată cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind una legală și întemeiată.

De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de

către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este

prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de

fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când

instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi

ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar

dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o

eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi

efectuată de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se verifică

numai chestiunile de drept.

Astfel, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv,

făcând o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, just a încadrat acțiunile lui Rotaru Serghei în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod

penal – tentativa la omorul intenționat, adică acțiunea intenționată îndreptată

nemijlocit la omorul unei persoane, care din cauze independente de voința

făptuitorului, acesta nu și-a produs efectul.

Pe parcursul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești au fost

respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii.

Instanța de recurs, în special menționează, că argumentele inculpatului, precum că

instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că inculpatul a avut intenția de al omorî

pe Iacub Valeriu sânt declarative și neîntemeiate deoarece în situația creată inculpatul a

avut posibilitatea de a evita conflictul dat, inclusiv și prin alte metode, decât cea

folosită, aplicarea loviturii cu cuțitul, în cazul de fată, având o intenție directă de a lipsi

de viață partea vătămată, aplicând o lovitură cu cuțitul într-un organ vital.

Așadar, Colegiul consideră că instanța de apel și-a argumentat soluția în partea

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, dând o apreciere cuvenită cumulului de

probe, just a considerat vinovăția lui Rotaru Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, fiind pe deplin dovedită prin:

- Declarațiile succesorului părții vătămate Cioinac Natalia (f.d. 128);

- Declarațiile martorilor Casian Victor (f.d. 129-130); Gustei Vasile (f.d.131-132);

- Proces-verbal de cercetare la fața locului din 10 iunie 2012 cu fototabel (f.d. 6-7b);

- Expertiza medico-legală nr. 146 D din 27 iunie 2012 (f.d. 19);

Cu referire la temeiul invocat de recurenți în baza pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod

de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele. Pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod

de procedură penală poate fi invocat atunci când norma de drept aplicată în hotărîrea

atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție în cauze similare. Acest temei este îndreptat spre unificarea

practicii judiciare. Or, se menționează că la invocarea temeiului respectiv de drept,

sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la

3

cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze anterioare

a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză. Mai mult, se mai

reține și faptul că, în spețe care pun problema divergenței de jurisprudență, rolul Curții

nu este acela de a constata din oficiu asupra căror cauze s-a aplicat diferit normele de

drept, și acestea trebuie să fie indicate expres în textul recursului, pentru a fi supuse

verificării. Cu referire la cauzele indicate de recurenți, Colegiul constată, că ele nu sunt

similare cu speța dată, or, acțiunile întreprinse de inculpat în cazul dat sun diferite.

Totodată, în această ordine de idei este necesar de menționat că Curtea Europeană

a Drepturilor Omului a statuat deja în jurisprudența sa, că simpla existență a unei

abordări jurisprudențiale diferite, la nivelul instanțelor naționale, asupra unor spețe

similare, nu implică în mod automat o violare a dreptului la un proces echitabil. De

asemenea, Curtea a admis că o unificare a jurisprudenței naționale necesită o anumită

perioadă de timp, astfel încât un interval rezonabil în care coexistă mai multe soluții

jurisprudențiale asupra unor situații similare, este compatibil cu dreptul la un proces

echitabil. Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului avocatului prin

prisma pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală se consideră

necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea acestui

temei de recurs.

Astfel, Colegiul penal concluzionează că vinovăția inculpatului Rotaru Serghei

este pe deplin dovedită și acțiunile acestuia corect sunt calificate, iar la aplicarea

pedepsei s-a ținut cont de criteriile generale ale pedepsei, luându-se în considerație

gradul pericolului social al infracțiunii comise, personalitatea celui vinovat, aplicându-

i-se o pedeapsă în conformitate cu dispozițiile Părții generale și speciale a Codului

penal. Temeiuri de a pune la îndoială aceste concluzii Colegiul penal nu are.

Din motiv, că temeiurile invocate de recurent prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

12), 16) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea în cauză, iar decizia

instanței de apel atacată este legală și întemeiată, se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Larisa Voloșina în

numele inculpatului Rotaru Serghei și de ultimul, împotriva sentinței Judecătoriei

Hîncești din 23 mai 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

septembrie 2014, în cauza penală, în privința lui Rotaru Serghei Nicolae, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 25 februarie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

4