1ra-22/2015 — art. 287 al. 1, 349 al. 1-1, 84, 90 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 1, 349 al. 1-1, 84, 90 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-22/2015 — art. 287 al. 1, 349 al. 1-1, 84, 90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul 1ra-1749/14 1ra-22/15
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
DDEECCIIZZIIEE 21 ianuarie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Ion Guzun și Iurie Diaconu, în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul Aliona Tufan în numele inculpatului Starașciuc Stanislav, împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2014, în cauza penală în privința lui Starașciuc Stanislav Gheorghe, născut la 05 noiembrie 1987, locuitor al sat. Petrești, r-nul Ungheni. Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 22.04.2013 pînă la 27.02.2014;
Instanța de apel de la 21.03.2014 pînă la 30.07.2014;
Instanța de recurs de la 29.10.2014 pînă la 21.01.2015. C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014, Starașciuc Stanislav a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 287 alin. (1) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani; - art. 349 alin. (11) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani; Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare; În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. S-a admis parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la inculpatul Starașciuc Stanislav în beneficiul lui Costenco Andrei, prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5 000 lei. 2. În fapt, prima instanță a reținut, că la 26 decembrie 2012, aproximativ la orele 2050 cet. Starașciuc Stanislav, aflîndu- se pe o stradă din s. Petrești r. Ungheni, fiind în stare de ebrietate, din intenții huliganice a ieșit în calea automobilului poliției 1 rutiere cu numere de înmatriculare MAI 6015, care era condus de colaboratorul de poliție Costenco Andrei, care se deplasa pe strada centrală a s. Petrești r. Ungheni, fiind, conform dispoziției de amplasare a efectivului și mijloacelor tehnice a Poliției Rutiere din 26 decembrie 2012, în exercițiul funcțiunii, împreună cu plutonierul de poliție Pogîla Vladimir. În rezultatul acestor acțiuni, automobilul a fost stopat, iar Starașciuc Stanislav continuându-și acțiunile huliganice, exprimându-se cu cuvinte injurioase în adresa colaboratorilor de poliție, concomitent, aplicând lovituri cu pumnii și picioarele asupra automobilului de serviciu, solicita colaboratorilor de poliție să iasă din mașină. Din acest motiv echipajul poliției rutiere, aflat în misiune, a fost nevoit a se retrage de la fața locului și a solicita intervenția șefului de post I. Budeanu, pentru înlăturarea piedicilor la exercitarea atribuțiilor de serviciu. Deoarece drumul respectiv era unica arteră de circulație disponibilă la moment din cauza condițiilor climaterice nefaste, echipajul mobil al Comisariatului de Poliție Ungheni în scopul realizării în termen a misiunii de serviciu a încercat ulterior să treacă acest itinerar, însă Starașciuc Stanislav a blocat din nou trecerea, culcându-se în mijlocul traseului, blocând calea de deplasare. La încercarea colaboratorilor de poliție de a-i curma acțiunile huliganice și a-1 ridica din fața automobilului, ultimul opunea rezistență fizică, în comun cu un limbaj ce deroga mult de la normele morale unanim recunoscute într-o societate. Tot el, în același loc și în același timp, continuându-și acțiunile huliganice, în timp ce colaboratorii de poliție, întru curmarea acțiunilor lui, încercau să deblocheze căile de acces public și să asigure deplasarea cetățeanului Starașciuc Stanislav la sediul Comisariatului de Poliție Ungheni pentru întocmirea actelor de constatare, acesta a opus din nou rezistență verbală și fizică. Astfel, atât la locul incidentului cât și ulterior în automobilul de serviciu ce asigura deplasarea la sediul Comisariatului de Poliție Ungheni, Starașciuc Stanislav, urmărind scopul de a fugi din automobil, i-a aplicat colaboratorului de poliție Pogîla Vladimir lovituri cu pumnii peste corp, acestea fiind însoțite de amenințări la adresa vieții, inviolabilității bunurilor și carierei profesionale în scopul schimbării caracterului activității acestuia în interesul lui Starașciuc Stanislav. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Tufan Aliona în numele inculpatului Starașciuc Stanislav, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Starașciuc Stanislav șă fie achitat pentru infracțiunile prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și art. 349 alin. (11) Cod penal din motiv că în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele infracțiunii. 3.1. În apelul declarat de procurorul Birigoi Natalia, s-a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi decizii prin care a-l recunoaște culpabil pe Starașciuc Stanislav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 287 alin. (1) Cod penal și art. 349 alin. (11) Cod penal, a-i stabili acestuia în baza art. 287 alin. (1) Cod penal o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, în baza art. 349 alin. (11) Cod penal a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, în conformitate cu art. 84 Cod penal a-i stabili inculpatului o pedeapsă definitivă de 4 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2014 a fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de către procurorul Birigoi Natalia și de 2 către avocatul Tufan Aliona în numele inculpatului Starașciuc Stanislav fiind menținută fără modificări sentința instanței de fond.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Tufan Aliona în numele inculpatului Starașciuc Stanislav, prin care, indicîndu-se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu achitarea inculpatului, invocând următoarele motive: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - în acțiunile inculpatului lipsește temeiul real – fapta prejudiciabilă săvârșită și temeiul juridic;
Verificînd argumentele invocate în recursul declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil reieșind din următoarele considerente. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursurilor rezultă, că recurentul indică temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau faptei juridice i s-a dat o încadrare juridică greșită – temeiuri care nu și-au găsit confirmarea în speța dată. De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Astfel, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv, făcând o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, just încadrând acțiunile lui Starașciuc Stanislavîn baza art. 287 alin. (1) Cod penal– Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită cu aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunere de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită; și 3 art. 349 alin. (11) Cod penal – Aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere ori a rudelor ei apropiate, fie nimicirea bunurilor acestora cu scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale. Pe parcursul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii. Colegiul penal, în special menționează, că argumentele recurentului, precum că în acțiunile inculpatului lipsește temeiul real – fapta prejudiciabilă săvârșită și temeiul juridic, ca fiind declarative, deoarece în cadrul judecării cauzei in instanța de fond cât și în instanța de apel s-a constatat cu certitudine comiterea infracțiunilor incriminate inculpatului, adică temeiul real al răspunderii penale precum și temeiul juridic al răspunderii penale, care îl constituie componența infracțiunilor, adică totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă. Lecturând recursul, se observă că conținutul acestuia este o reproducere a conținutului apelului declarat în interesele inculpatului, care deja a fost obiectul examinării în instanța de apel, fiind pronunțată o decizie în condițiile art. 414 și 417 Cod de procedură penală, din care rezultă că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar conținutul deciziei cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date, fiind acceptate și de instanța de recurs. La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursului, se evidențiază că recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. Dezacordul părții în proces cu soluția adoptată de instanța de apel, nu neapărat înseamnă că soluția conține careva erori de drept. Motivele aduse de către recurent, precum că instanțele de judecată nu au dat o apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs, în art. 427 Cod de procedură penală. O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se verifică numai chestiunile de drept. Prin urmare, Colegiul conchide că motivele invocate în recursul ordinar declarat de către avocatul Tufan Aliona în numele inculpatului Starașciuc Stanislav, țin de aprecierea probelor, iar temeiurile indicate de acesta nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 4 D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Aliona Tufan în numele inculpatului Starașciuc Stanislav, împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2014, în cauza penală în privința lui Starașciuc Stanislav Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 18 februarie 2015. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Iurie Diaconu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.