1re-3/15 — art. 469-472 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 469-472 CPP
- Temei legal
- art. 469-472 CPP
1re-3/15 — art. 469-472 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1re –3/2015
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
14 ianuarie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:
Președinte –Ursache Petru,
Judecători –Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 iulie 2014 de
către condamnatul Cosarciuc Ruslan, în propria cauză penală,
C O N S T A T Ă:
Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 10 aprilie 2014 a fost respinsă, ca
fiind neîntemeiată, cererea condamnatului Cosarciuc Ruslan privind liberarea
condiționată de pedeapsă înainte de termen.
La 24 aprilie 2014 condamnatul Cosarciuc Ruslan a declarat recurs
împotriva încheierii enunțate, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi
hotărâri prin care să fie admisă cererea sa.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 iulie 2014 a fost
respins, ca nefondat, recursul condamnatului, cu menținerea hotărîrii atacate.
În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, atît Comisia
penitenciarului nr.9 Pruncul, cît și instanța de fond corect au respins cererea
condamnatului Cosarciuc R. privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de
termen, ca neîntemeiată, întrucît condamnatul a săvîrșit o infracțiune gravă și nu a
restituit prejudiciul cauzat prin infracțiunea comisă.
De asemenea, instanța de recurs a respins argumentele condamnatului
referitor la imposibilitatea angajării acestuia în cîmpul muncii din cauza
problemelor de sănătate, deoarece existența daunei materiale este restricție impusă
printr-o normă imperativă și nu poate fi pusă în discuție de instanța care
examinează cererea de liberare condiționată înainte de termen. Totodată, s-a
menționat că achitarea prejudiciului existent pe caz nu este o obligație de a fi
reținut din salariu, existînd alte modalități de achitare a prejudiciilor.
În recursul în anulare declarat de condamnatul Cosarciuc Ruslan, fără a se
indica temeiurile prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală, se solicită
eliberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, invocând că la examinarea
cauzei în ordine de recurs i s-a încălcat dreptul la apărare, prevederile art. 7 CEDO
precum și faptul că nu i-a fost asigurată prezența interpretului.
Verificând argumentele recursului în anulare în raport cu actele cauzei
Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din
următoarele considerente.
Potrivit art. 452 alin. (l) Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești
irevocabile pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție cu recurs în anulare, după
epuizarea căilor ordinare de atac.
Însă, art. 3 alin. (l), 453 alin. (l), art. 455 alin. (2) pct. 3), 5) Cod de procedură
penală prevăd că, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un
1
viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.
Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a
pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data
deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau
respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau
respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în
vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească.
Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi
atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată
cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau
de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești
irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 469 alin. (1) pct. 1)
Cod de procedură penală, adică în legătură cu chestiunile care urmează să fie
soluționate de către instanță la executarea pedepsei, nu sunt pasibile de drept de a fi
contestate prin intermediul recursului în anulare.
Potrivit art. 472 Cod de procedură penală, încheierea instanței privind
soluționarea chestiunilor referitor la executarea hotărârilor judecătorești poate fi
atacată de către persoanele interesate, în termen de 15 zile, cu recurs care se judecă
conform prevederilor titl. II cap. IV secț. a 2-a §2 din Partea specială. Decizia
instanței de recurs este irevocabilă.
Astfel, rezultă că recursul în anulare de pe rol, în aspectul vizat, adică fiind
declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost
soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal.
În atare circumstanțe, reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că,
recursul în anulare declarat de către condamnatul Cosarciuc Ruslan urmează a fi
declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct.
4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 09 iulie 2014 de către condamnatul Cosarciuc
Ruslan, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 ianuarie 2015.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
2