1ra-1758/2014 — art.151 alin.4 CP

1ra-1758/2014 — art.151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1758/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

10 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Iurie Diaconu,

judecători – Nadejda Toma, Petru Moraru,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 septembrie

2013, de către inculpatul

Plăcinta Dmitrii Vasile, născut la

16.11.1986, originar și domiciliat s. Larga,

r-nul Briceni.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Rejudecare: 02.11.2012 – 18.09.2013;

1) 24.05.2012 – 02.10.2012, dispusă rejudecarea;

2) 05.11.2014 – 10.12.2014.

C O N S T A T Ă :

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.152 alin.(2) lit. e),f) Cod penal la 5

ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă a fost lăsată fără soluționare, cu explicarea părților

drepturile de a înainta acțiune în ordinea procedurii civile.

Prin aceiași sentință au fost condamnați Vacarciuc Carolina și Dranca

Marin, în privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă.

Gaicovschi A., împreună cu tatăl său Gaicovschi I. și concubina sa Vacarciuc C.

se aflau acasă în or.Briceni, str. Livezilor 32 și consumau băuturi spirtoase,

cînd la ei în ospeție au venit Plăcinta D. și Dranca M.. În timpul consumului

băuturilor spirtoase Vacarciuc C. i-a spus lui Plăcinta D. că concubinul său

Gaicovschi A. o bate. Ulterior, Plăcinta D., fiind în stare de ebrietate alcoolică,

auzind acest fapt, intenționat l-a lovit pe Gaicovschi A. cu mîna peste față, apoi

i-a aplicat multiple lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale

corpului. La fel, și Dranca M., care era în stare de ebrietate alcoolică, s-a

implicat în bătaie, aplicîndu-i lui Gaicovschi A. lovituri cu picioarele peste

diferite părți ale corpului. După epuizarea conflictului, Gaicovschi A. a intrat în

casă, iar Vacarciuc C. îl instiga pe Plăcinta D. la prelungirea conflictului.

Plăcinta D. a intrat în casă și i-a aplicat lui Gaicovschi A. multiple lovituri cu

mîinile și picioarele, precum și cu o țeavă din aluminiu peste corp, iar cînd

Gaicovschi A. se afla culcat la podea, Vacarciuc C., fiind în stare de ebrietate

avansată, a sărit cu picioarele de cîteva ori pe pieptul lui Gaicovschi A. După

epuizarea conflictului, toți s-au dus la culcare, iar dimineața s-a depistat că

Gaicovschi A. a decedat. În urma conflictului lui Gaicovschi A. i-au fost aplicate

mai mult de 19 lovituri pe diferite părți ale corpului, care conform raportului

de expertiză medico-legală suplimentară în comisie nr.163 din 24 mai 2010 se

califică ca leziuni corporale medii de lungă durată.

Astfel, acțiunile inculpatului Plăcintă D. au fost calificate în baza art.152

alin.(2) lit. e),f) Cod penal – vătămarea intenționată medie a integrității

corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu au provocat

urmările prevăzute de art.151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea

îndelungată a sănătății, săvîrșită de două sau mai multe persoane, prin

schingiuire.

Plăcinta D.

3.1. În apelul procurorului s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Plăcintă D. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.151 alin.(4) Cod penal la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Apelantul a invocat că instanța de judecată n-a apreciat probele

administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședinței de

judecată în ansamblu din punct de vedere al pertinenței și coroborării lor.

Instanța de judecată a dat o apreciere incorectă acțiunilor inculpatului, luînd

greșit ca bază numai raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.163 din

24.05.2010 – 04.06.2010, deoarece raportul nominalizat vine în contradicție

cu raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.420 din 25.01.2010 –

01.02.2010, unde raporor la ambele expertize a fost Corbu Ch. Totodată a

menționat că sentința pronunțată este ilegală, deoarece victima Gaicovschi A. a

decedat în urma vătămărilor corporale care au fost produse în urma loviturilor

cu pumnii și picioarele din partea inculpaților, dar ei au fost judecați pentru

cauzarea leziunilor corporale medii, decesul rămînînd în umbră.

3.2. În apelul său inculpatul Plăcinta D. a solicitat admiterea acestuia și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă

2

neprivativă de libertate, invocînd că, este de acord cu încadrarea acțiunilor

sale în prevederile art.152 alin.(2) Cod penal, dar a indicat că instanța de

judecată nu a luat în considerație că el și-a recunoscut vinovăția pe deplin, s-a

căit sincer, nu s-a eschivat de la locul săvîrșirii infracțiunii, singur a sunat la

poliție. La fel, a indicat că, dacă îi va fi stabilită o pedeapsă neprivativă de

libertate, el va putea recupera prejudiciul succesorului părții vătămate.

au fost respinse apelurile declarate, cu menținerea hotărîrii atacate.

de fond corect a stabilit starea de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul

de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, și corect a

concluzionat asupra vinovăției inculpatului Plăcintă D. în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. e),f) Cod penal Cod penal, fiindu-i

numită o pedeapsă individualizată corect, în conformitate cu prevederile art.

61, 75 Cod penal.

procuror, care a solicitat casarea acesteia, remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, invocînd ca temei

prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și pct. 12 ) Cod de procedură penală –

„instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Recurentul a motivat că, instanța

de apel din oficiu a dispus efectuarea unei contraexpertizei în comisie și a pus

la baza deciziei doar raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.355 din

22.11.2010 – 25.01.2011, fără a aprecia restul probelor prezentate de partea

acuzării. Probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale și examinate în

instanța de judecată dovedesc integral vinovăția inculpaților în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) CP. Instanțele de judecată nu au ținut

cont de circumstanțele comiterii infracțiunii și anume: victima a fost

maltratată cu brutalitate de către 3 persoane, fiindu-i aplicate aproximativ 19

lovituri, cu obiecte dure contondente, fapt care cu certitudine dovedește

intenția inculpaților de a-i provoca leziuni corporale grave. În instanța de apel,

la demersul procurorului, a fost audiat expertul Serbulenco A., care nu a putut

să răspundă de ce în fiecare raport de expertiză medico-legală sînt date

concluzii diferite, indicînd că nu erau toate datele de laborator, acestea fiind

prezentate pe parcurs. Tot el a declarat că între leziunile corporale depistate la

victimă și instalarea decesului este legătură cauzală indirectă. Astfel, acuzarea

consideră că victima Gaicovschi A. a decedat în urma vătămărilor corporale,

care au fost produse în urma loviturilor cu pumnii și picioarele din partea

inculpaților.

3

octombrie 2012, a fost admis recursul ordinar, casată decizia atacată și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

instanța de apel, evaluînd probele cercetate, n-a acordat deplină eficiență

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, nu a fost dată o apreciere

obiectivă și completă probelor prezentate de partea acuzării, precum și, nu a

fost analizată, în modul corespunzător, materia reglementării legale și

jurisprudenței în raport cu circumstanțele și împrejurările cauzei stabilite în

rechizitoriu.

Totodată, nu a respectat principiile de bază la judecarea în apel, în cauză

fiind întrunite elementele caracteristice ale erorii judiciare, care constituie, un

viciu juridic la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la

respingerea apelului procurorului.

Acest viciu juridic s-a exprimat prin modul de percepție, cercetare,

analiză și apreciere a materialului cauzei și, pe această linie de idei, s-a

apreciat că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.

414 și 417 Cod de procedură penală.

2013, a fost respins apelul declarat de inculpat și admis apelul declarat de

procuror, casată sentința primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Plăcinta D. a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151 alin. (4) Cod penal la 9 (nouă)

ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Începutul termenul de pedeapsă a fost calculat din 18.09.2013 cu

includerea durata deținerii sub arest preventiv din 04.09.2009 pînă la

14.09.2009 și din 17.02.2010 pînă la 18.09.2013.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

D. împreună cu Vacarciuc C. și Dranca M., fiind în stare de ebrietate alcoolică în

seara de 03.09.2009 spre 04.09.2009, în jurul orelor 00:00, aflîndu-se în

gospodăria lui Gaicovschii A., situată în or. Briceni, str. Livezilor, 32, în urma

relațiilor de conflict, i-a aplicat cet. Gaicovschii A., multiple lovituri cu mîinile și

picioarele peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 420 din 01.02.2010, vătămări corporale grave

periculoase pentru viață, care au cauzat decesul cet. Gaicovschii A.

Acțiunile inculpatului, fiind încadrate în baza art. 151 alin. (4) Cod penal

„vătămarea intenționată gravă a integrității corporale săvîrșită de mai multe

peroane, care a provocat decesul victimei”.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de circumstanțele

cauzei, de gradul pericolului social sporit al infracțiunii săvîrșite de acesta, și

4

consecințele grave survenite în urma infracțiunii – decesul victimei Gaicovschii

A., de personalitatea inculpatului și atitudinea acestuia față de fapta săvîrșită.

inculpatul Plăcinta D., care solicită ca acțiunile lui să fie recalificate în baza

art.152 Cod penal și să-i fie numită o pedeapsă mai blîndă, fiindcă instanța de

apel nu a luat în considerație că el a colaborat cu organul de urmărire penală, a

recunoscut vina, se căiește sincer în cele săvîrșite.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) CPP, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat

peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Din sensul legii este cert că aceste prevederi legale cu privire la termenul

de recurs au un caracter imperativ, deoarece recursul declarat după expirarea

termenului se consideră tardiv și nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual, dat fiind faptul că legea procesual-penală nu prevede

posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Potrivit prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală și practica

judiciară stabilită, la calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități

libere (zile libere) cu posibilitatea prelungirii termenului pînă la prima zi

lucrătoare, dacă acesta urmează să se sfîrșească într-o zi nelucrătoare. La

calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Din materialele dosarului se constată că, la 16 octombrie 2013 instanța

de apel a pronunțat în ședința de judecată, în prezența participanților la

proces: procurorului, inculpaților Plăcinta D. și Vacarciuc C., decizia motivată a

instanței, explicînd termenul și modalitatea de atac în instanța ierarhic

superioară. La aceeași dată le-au fost înmînate copii de pe decizie, fapt

confirmat prin recipisa anexată la dosar (Vol. III, f.d.127).

Reieșind din prevederile legale enunțate mai sus, termenul de declarare a

recursului ordinar de către inculpatul Plăcintă D. expira la data de 19.11.2013,

însă potrivit materialelor dosarului inculpatul a depus recursul ordinar

împotriva deciziei instanței de apel la 10 iunie 2014 (Vol. III, f.d.190).

În conformitate cu prevederile legale și ținînd cont de circumstanțele de

fapt stabilite Colegiul penal consideră că recursul ordinar declarat de

inculpatul Plăcintă D. este depus peste termenul legal, prevăzut de art. 422

5

Cod de procedură penală, fiind depus după expirarea a 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art.230 alin.(2) Cod de procedură penală „în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen”.

Unul dintre scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității

pentru toate părțile interesate în procesul penal, însă acest deziderat impune

disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene

peremptorii.

În acest sens art. 230 al.(2) Cod de procedură penală impune obligația

îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din

exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual,

conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat de

inculpatul Plăcinta D., este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Plăcinta

Dmitrii Vasile împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18

septembrie 2013, în propria cauză, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 24 decembrie 2014.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Nadejda Toma

Petru Moraru

6