ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.11.2014

1re-254/2014 — art. 469-472 CPP

HOTĂRÂRE
26.11.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 469-472 CPP
Temei legal
art. 453 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1re-254/2014 — art. 469-472 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1re-254/2014

26 noiembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de avocatul

Croitor Alexei în numele lui Huțuleac Ion Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2014,

răspunderea penală pentru săvîrșirea în stare de iresponsabilitate a infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea în privința ultimului a măsurii de constrîngere

cu caracter medical - internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă.

Ulterior, măsura respectivă fiind prelungită, ultima dată, prin încheierea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 08.07.2013.

Hotineanu M. a înaintat instanței de judecată un demers privind prelungirea măsurii de

constrîngere cu caracter medical cu supraveghere riguroasă aplicat alienatului mintal

Huțuleac I..

demersul Directorului general IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie M. Hotineanu, cu

dispunerea prelungirii măsurii de constrîngere cu caracter medical cu supraveghere

riguroasă aplicată în privința lui Huțuleac I..

interesele alienatului mintal Huțuleac I., prin care a solicitat casarea acesteia cu trimiterea

cauzei la rejudecare în instanța de fond, din motiv că cauza a fost examinată în lipsa lui

Huțuleac I.. De asemenea, s-a menționat că în instanța de fond nu a fost probată

imposibilitatea de a-1 aduce în fața instanței pe Huțuleac I.. Astfel, apărarea a susținut că

acesta nu a fost implicat în persoană în procedura care a condus la emiterea încheierilor

de internare sau prelungire, el nu a fost niciodată la curent cu procedura judiciară și cu

rezultatele acesteia și nici audiat de instanțe, nu a avut posibilitatea de a-și pleda cauza.

respins, ca nefundat, recursul avocatului Croitor Al. declarat în numele alienatului mintal

Huțuleac I., cu menținerea încheierii atacate, fără careva modificări.

1

469 alin. (1) pct. 13) Cod procedură penală, la executarea pedepsei instanța de judecată

soluționează chestiunile privind prelungirea, schimbarea sau încetarea aplicării măsurii

de constrângere cu caracter medical alienaților.

Conform raportului de examinare medicală nr. 05-9/x-272 din 04.12.2013, s-a

constatat că alienatul mintal Huțuleac I. suferă de „schizofrenie formă paranoidă, defect

mixt decompensat”, pe parcursul tratamentului starea lui psihică rămîne instabilă,

intelectual cu diminuare, memoria slabă, prezintă în continuare pericol social. În aceste

circumstanțe instanța a conchis că judecătorul de instrucție just a concluzionat că

Huțuleac I. necesită ca tratamentul medical prin constrîngere cu supraveghere riguroasă

să fie prelungit.

Referitor la argumentul apărării precum că alienatului mintal Huțuleac I. i s-a

încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, instanța de recurs a reiterat că potrivit

art. 310 alin. (4) Cod de procedură civilă „examinarea pricinii privind spitalizarea forțată

și tratamentul forțat al persoanei are loc în absența ei dacă sănătatea nu-i permite să se

prezinte în ședință de judecată”. Astfel, după cum s-a menționat mai sus, conform

raportului de examinare medicală, s-a stabilit că alienatul mintal suferă de „schizofrenie

formă paranoidă, defect mixt decompensat” și pe parcursul tratamentului starea lui

psihică rămîne instabilă, fapt care denotă imposibilitatea acestuia de a se prezenta în fața

instanței, el fiind iresponsabil și periculos pentru cei din jur.

a declarat recurs în anulare împotriva deciziei instanței de recurs ordinar, prin care

solicită casarea acesteia și trimiterea cauzei la rejudecare, invocînd că instanțele ierarhic

inferioare au admis la judecarea prezentei cauze un viciu fundamental, care, în

consecință, a afectat soluția adoptată și dreptul lui Huțuleac I., la un proces echitabil

garantat de art. 6 din Convenție.

De asemenea, recurentul menționează că instanțele, prin examinarea cauzei în lipsa

lui Huțuleac I., nu i-au asigurat garanțiile procedurilor judiciare prevăzute de art. 5§4 al

Convenției, iar Huțuleac I. nu a beneficiat de dreptul de acces la instanța de judecată,

acesta fiind victima unei încălcări grave privind chestiunea legată de spitalizarea sa.

În drept, recurentul își întemeiază recursul pe prevederile expuse în art. 453 alin. (1)

Cod de procedură penală.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru

următoarele considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.66 din 05

aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, persoanele menționate la art.401 alin.(1)

pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor

legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii

judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Însă, art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii sus-menționate,

prevede că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

2

erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.

Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi

atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza

penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a

procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Din materialele dosarului, se constată că chestiunea care a fost examinată de către

judecătorul de instrucție și, ulterior de către instanța de recurs, se referă la una din cele

reglementate de art. 469 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, ce țin de soluționarea

plîngerilor cu privire la prelungirea, schimbarea sau încetarea aplicării măsurii de

constrîngere cu caracter medical alienaților.

Conform prevederilor art. 472 Cod de procedură penală, încheierea instanței privind

soluționarea chestiunilor referitor la executarea hotărîrilor judecătorești poate fi atacată

de către persoanele interesate, în termen de 15 zile, cu recurs care se judecă conform

prevederilor titlului II capitolul IV secțiunea a 2-a §2 din Partea specială a Codului de

procedură penală.

În speță, această cale de verificare a legalității hotărîrii judecătorești recurentul a

exercitat-o, contestînd cu recurs încheierea judecătorului de instrucție la data de 06

februarie 2014.

Potrivit deciziei instanței de recurs, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău la 08

aprilie 2014, a constatat că soluția adoptată de judecătorul de instrucție este legală și

întemeiată.

Drept urmare, conform art.466 alin.(2) pct.6) și alin.(5) Cod de procedură penală

hotărîrea instanței de recurs a devenit definitivă și irevocabilă, la data cînd a fost

pronunțată, adică la 08 aprilie 2014.

O atare interpretare dă posibilitatea să statuăm că, după examinarea recursului de

către instanța de recurs, căile de atac a unei hotărîri judecătorești pe o chestiune de

prelungire a măsurii de constrîngere cu caracter medical alienatului mintal au fost

epuizate, iar în consecință, o asemenea hotărîre nu cade sub incidența hotărîrilor

judecătorești irevocabile prevăzute de art.452 alin. (1) Cod de procedură penală, care sunt

pasibile de a fi atacate cu recurs în anulare.

Excluderea de către legiuitor a căilor extraordinare de atac în această materie, este

justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 469 Cod de

procedură penală, astfel legiuitorul urmărind să asigure celeritatea acesteia și obținerea în

mod rapid a unei hotărîri irevocabile și definitive prin care să fie exercitat controlul

judiciar a unei instanțe ierarhic superioare asupra încheierilor emise de judecătorul de

instrucție.

Principiul irevocabilității hotărîrii judecătorești rezultă din principiul stabilității și

siguranței raporturilor juridice, element esențial al preeminenței dreptului într-o societate

democratică, așa cum este consacrat și în preambulul Convenției Europene pentru

Drepturile Omului.

3

În aceeași ordine de idei, amintim că procedura de atac a hotărîrilor judecătorești

irevocabile cu recurs în anulare este reglementată de art. 452 Cod de procedură penală.

În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44),

22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenția Europeană

a Drepturilor Omului, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.

Împotriva încheierilor judecătorești prin care s-au soluționat alte chestiuni decît

vinovăția și condamnarea persoanei, la caz, prelungirea aplicării măsurii de constrîngere

cu caracter medical alienaților, aceasta este irevocabilă și nu este pasibilă de a fi atacată

cu recurs în anulare, ceea ce este prevăzut de lege prin dispoziții imperative, de la care nu

se permite nici o derogare, iar recursul declarat de avocatul Croitor Al. este inadmisibil,

deoarece o atare hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în

anulare.

pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiu penal

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Croitor Alexei în

numele lui Huțuleac Ion Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 aprilie 2014, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut,

prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 19 decembrie 2014.

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-10-01
0,97
1re-238/2014 — art.145 alin.1 CP
Dosarul nr. 1re-238/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 01 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegul penal în componența: președinte – Ghenadie Nicolaev, judecători – Nadejda Toma, Petru Moraru, examinînd admisibilit
CSJ 2015-02-18
0,96
1re-36/2015 — admiterea demersului ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, cu prelungirea măsurii de constrîngere cu caracter medical
Dosarul nr. lre-36/15 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 februarie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana, examinând admi
CSJ 2014-11-19
0,96
1re-248/14 — art. 313 CPP
Dosarul nr. 1re-248/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Liliana Catan și Iurie Diaconu, a examina
CSJ 2014-10-29
0,93
1re-236/14 — incheierea judecatorului de instructie
Dosarul nr. 1re-236/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, examinînd admisi
CSJ 2014-01-22
0,93
1re-17/14 — 313CPP
Dosarul nr.1re-17/2014 C UR T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 22 ianuarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: Președinte – Constantin Gurschi, Judecătorii – Ion Arhiliuc și Liliana Catan, a examinat admisibi
Sursă