1re-236/14 — incheierea judecatorului de instructie

Dosarul nr. 1re-236/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare împotriva

încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16

ianuarie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25

februarie 2014, declarat de avocatul Alexei Croitor, în numele lui

Palii Mihail Constantin,

mun. Chișinău, Spitalul Clinic de Psihiatrie,

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 21 iunie – 16 ianuarie 2014,

în instanța de apel: 03 februarie – 25 februarie 2014;

în instanța de recurs: 19 septembrie – 29 octombrie 2014;

C O N S T A T Ă :

Chișinău din 16 ianuarie 2014, a fost admis demersul directorului Spitalului Clinic

de Psihiatrie din mun. Chișinău, M. Hotineanu, și prelungită măsura de

constrîngere cu caracter medical, cu supraveghere obișnuită, în privința alienatului

mintal Palii M., dispusă prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 19

februarie 2008, ultimul fiind absolvit de răspundere penală pentru săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art.145 alin. (3) lit. h), 152 alin.(1) Cod penal.

Instanța a constatat că, potrivit raportului de examinare medicală nr.05-9/x-

248 din 18.11.2013, alienatul mintal Palii Mihail suferă de „schizofrenie

nediferențiată pe substrat organic cerebral sechelar, defect combinat

subcompensat”. Pe parcursul tratamentului starea psihică în dinamică este

subcompensată, emoțional monoton, aplatizat, nu se încadrează în procese simple

de ergoterapie, discernămîntul față de boală și delictul este formal, astfel, este

necesar ca tratamentul prin constrîngere cu supraveghere obișnuită să-i fie

prelungit.

1

în care a solicitat casarea încheierii nominalizate și respingerea demersului.

Recurentul a specificat că examinarea cererii a avut loc în lipsa persoanei

vizate.

februarie 2014, recursul a fost respins ca nefondat.

Instanța de recurs a reținut că Palii M. a comis o infracțiune excepțional de

gravă, motiv pentru care instanța de fond a dispus că tratamentul prin constrîngere

cu supraveghere obișnuită urmează a fi prelungit, ori Palii M. în continuare poate

să prezinte un pericol social și la moment este prematur încetarea tratamentului.

judecătorești au devenit irevocabile.

care solicită casarea hotărîrilor menționate și dispunerea rejudecării cauzei.

Recurentul a invocat că examinarea cauzei a avut loc în lipsa lui Palii M.,

fiindu-i încălcate drepturile și libertățile garantate de art. 5§4 CEDO.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, poate fi declarat la Curtea

Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile,

după epuizarea căilor ordinare de atac.

Însă, conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. În corespundere cu art. 455 alin.

(2) pct. 3) – 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să

cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta

constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în

apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în

recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului.

Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot

fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată

cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau

de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Circumstanțele enunțate atestă, astfel, că celelalte categorii de hotărîri

judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate de judecătorul de instrucție în

temeiul art. 469-471 Cod de procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi

contestate prin intermediul recursului în anulare.

Rezultă că recursul de pe rol, fiind declarat împotriva unei hotărîri

judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu

are suport legal, adică este vădit neîntemeiat.

Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta este vădit neîntemeiat.

2

Dat fiind că recursul în anulare este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

(3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Alexei Croitor

împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 16 ianuarie 2014 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 februarie 2014, în privința lui Palii Mihail Constantin, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

3