1ra-1330/2014 — art. 152 al. 1, 287 al. 3 CP

1ra-1330/2014 — art. 152 al. 1, 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1330/2014

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Nicolae Gordilă

Judecători - Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan și Iurie

Diaconu

a judecat în ședință fără participarea părților, recursul ordinar

declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul

Dumitru Calendari împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Cahul din 09 aprilie 2014. în cauza penală privindu-1 pe

Petcov Gheorghi Lazar, născut la

30 iunie 1954, originar și domiciliat în

r-nul. Taraclia, s. Corten;

termenul de examinare a cauzei fiind:

în prima instanță din 22.08.2013 până la 15.11.2013;

în instanța de apel din 21.01.2014 până la 09.04.2014;

în instanța de recurs din 03.07.2014 până la 28.10.2014;

CONSTATĂ:

Gheorghi a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152

1

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani;

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

Petcov Gheorghi a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

09.00, Petcov Gheorghi, aflându-se în fața casei nr. 90 pe str. Dimitrova, în s.

Corten, r-nul Taraclia, cu scopul cauzării intenționate cet. Ivanov Nicolai leziunilor

corporale, a aplicat ultimului pe mână și pe corp câteva lovituri cu bățul,

cauzându-i vătămări corporale medii în formă de fractură închisă a osului ulnar,

1/3 distală pe dreapta, fractură închisă a osului metacarpian V din dreapta care a

cauzat dereglarea sănătății de lungă durată.

Procuratura r-ului Taraclia Terzi V., prin care s-a solicitat casarea acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care al condamna pe Petcov Gheorghi potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal

stabilindu-i o pedeapsă de 3 ani închisoare, pe art.152 alin. (l) Cod penal ai stabili

o pedeapsă de 2 ani închisoare, în temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsa

definitivă de 4 ani închisoare și în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

cu închisoare să fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror în Procuratura r-ului Taraclia

Terzi V., cu menținerea sentinței atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat, că instanța de fond

pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul

Petcov Gheorghi, probelor examinate dându-le o apreciere juridică cuvenită,

stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

de stat, procuror în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Cahul Calendari

2

Dumitru, prin care, invocându-se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, criticând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de

apel a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel

în alt complet de judecată, invocând următoarele motive:

- în partea stabilirii pedepsei, instanța de apel nu s-a expus asupra solicitării

procurorului privind aplicarea inculpatului Petcov Gheorghi a unei obligațiuni

potrivit art. 90 alin. (6) lit. a) Cod penal;

- instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor părții vătămate Ivanov

Nicolae și a inculpatului Petcov Gheorghi asupra lipsei relațiilor ostile între dânșii;

- instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor martorului Rîbacov D, date

la urmărirea penală și care au fost date citirii conform art. 371 Cod de procedură

penală în cadrul ședinței de apel, care confirmă acțiunile huliganice lui Petcov

Gheorghi;

- instanța nu s-a expus asupra argumentului procurorului precum că fapta

inculpatului a fost săvârșită în public;

concluzionează, că recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror

în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Cahul Calendari Dumitru urmează

a fi admis, din următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 14.03.2003), instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

3

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că în instanța de recurs ordinar și-a găsit

confirmarea temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul declarat de acuzatorul de stat, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia

atacată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această

eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit apelului declarat de procuror (Vol. I, f.d. 198-199), criticându-se

sentința de condamnare, s-au invocat următoarele motive:

„- instanța de judecată a dat o apreciere subiectivă și insuficientă declarațiilor

părții vătămate Ivanov Nicolae, martorilor Gavriușenco Victor, Petcova Zinaida și

Rîbacov Dmitri depuse atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării

judecătorești, care au declarat că, Petcov Gheorghi înainte de a-i aplica lovituri

părții vătămate , aflându-se în loc public, se exprima în adresa acestuia cu cuvinte

necenzurate, ca urmare Petcov Gheorghi cu acțiunile sale a întrerupt răgazul

vecinilor, care au ieșit din casele lor, respectiv devenind martori ai infracțiunii;

- la pronunțarea sentinței instanța de judecată nu a ținut cont de pertinența,

concludența, utilitatea și veridicitatea a tuturor probelor acumulate și examinate în

cadrul ședinței de judecată, din punct de vedere al colaborării lor, prin care s-a

confirmat vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal, unde nemijlocit a fost dovedit că în acțiunile inculpatului există

componența de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii

„Huliganismul”, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică

și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței

4

asupra persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism

sau obrăznicie deosebită”;

Conform doctrinei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiuni care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor

sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită.

Prin ordine publică se înțelege un sistem stabil de relații sociale care asigură

ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a

integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a organelor și instituțiilor

de stat publice.

Prin încălcare grosolană a ordinii publice se exprimă o vădită lipsă de respect

față de societate, săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale

și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ

de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare

batjocoritoare cu cetățeni, prin înjosirea onoarei și demnității personalității,

încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicirea activităților de

masă, suspendarea temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor, transportului obștesc etc.

Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere

acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei

persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente,

abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.)

Prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică se înțelege fapta săvârșită

în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea

jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură

ordinea publică și liniștea persoanelor.

Fapta prejudiciabilă analizată presupune aplicarea violenței asupra

persoanelor.

5

În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu

leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici

pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

Raportând cele menționate mai sus la speța în cauză, Colegiul constată

incorectă concluzia instanței de fond, menținută de instanța de apel, cu privire la

lipsa elementelor constitutive a infracțiunii ce au dus la pronunțarea pe acest capăt

de învinuire a unei sentințe de achitare.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a

motivat superficial, și nu sa pronunțat prin motive convingătoare asupra faptului,

că prin acțiunile intenționate inculpatul Petcov Gheorghi nu a fost încălcată

grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate,

însoțite de aplicarea violenței față de partea vătămată, soldată cu cauzarea

leziunilor corporale, ce se califică ca vătămări corporale medii.

În acest sens Colegiul penal lărgit enunță că au rămas fără motivare

următoarele probe: - declarațiile permanente ale părții vătămate Ivanov Nicolae

date în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond (f.d. 156-159) din care

rezultă că:

-„la data de 2-3 septembrie 2012, pe la orele 09.00 la dânsul a venit

Gavrușenco Victor și a cerut să se clarifice referitor la datoria în sumă de 500 lei.

Petcov Gheorghi a ieșit, ei au început să vorbească cu Gavrușenco V., strigau, dar

apoi între dânșii s-a început conflictul. Partea vătămată menționează de asemenea

că inculpatul a început să fugă după Gavrușenco V. deoarece acesta a cerut de la

inculpat 500 lei, totodată inculpatul l-a lovit pe Ivanov Nicolae după care a

început sa vorbeacă cu cuvinte necenzurate in adresa tuturor;”

-„ din declarațiile martorului Rîbacov Dmitri care a declarat că a auzit

strigăte, a ieșit afara și a văzut cum Petcov Gheorghi alerga după Gavrușenco V.

dar acesta a reușit să fugă, atunci inculpatul s-a îndreptat spre Ivanov Nicolae l-a

lovit cu un băț…”

-„ din declarațiile martorului Gavrușenco Victor care a declarat că la 2

septembrie 2012 el s-a dus la Ivanov N. și l-a întrebat de cireșe, care le-a cules

6

acesta. Ivanov Victor ia spus că nu știe nimic, menționând că Petcov Gh. a vândut

cireșele, împreună au plecat la Petcov Gh. ca să se clarifice privind cireșele culese

din curtea lui și vândute de către Ivanov și Petcov. Ivanov a chemat pe Petcov,

acesta a ieșit, și s-a apropiat de poartă, el nu a dorit să discute cu el din care

cauză Gavrușenco V. s-a pus în fața porții deschise pentru a nu permite ca Petcov

Gh. să se ducă în ogradă. La acestea Petcov Gh. a reacționat negativ și l-a împins

în poartă, a închis poarta și a început să alerge cu bățul, care l-a luat de lângă

poartă după ei. El fiind departe și Ivanov aproape de el din care motiv 1- a lovit pe

acesta din urmă cu bățul cel puțin o dată și Ivanov se proteja cu mîina de pălituri.

El a plecat, Ivanov N. când s-a întors acasă a spus că î-1 doare mîina și

presupunea că e ruptă. Din vecini în timpul conflictului l-a văzut doar pe Rîbacov

D.

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin

vinovăția intenționată, intenție directă, adică făptuitorul înțelege că încalcă

grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, cu

aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea violenței.

Astfel spus la huliganism acțiunile trebuie să înceapă de la infractor, nu

trebuie să fie provocate de persoane cu care se află în conflict.

Ori, în cazul dat, Petcov Gheorghe nu s-a aflat în conflict cu partea vătămată.

Mai mult, partea vătămată nici nu la provocat, fiind lovită, fără careva temeiuri, cu

un băț peste mână , în rezultatul căruia i-au fost pricinuite leziuni corporale medii.

Prin acțiunile sale, adresările cu cuvintele necenzurate în adresa părții

vătămate, inculpatul a încălcat liniștea cetățenilor și ordinea publică, fapt confirmat

de martorul Rîbacov D.

Referitor la motivul invocat în decizia instanței de apel cu privire la faptul,

că deoarece în ordonanța de punere sub învinuire nu s-au indicat acțiuni concrete

ale inculpatului, prin care s-ar manifesta huliganismul agravant, Colegiul lărgit

invocă că nu susține această motivare, reieșind cum din legislația națională, așa și

din practica CEDO.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

7

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelant în apel, să

verifice și să aprecieze detaliat probele administrate și examinate în instanță și

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica CEDO, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Cahul Dumitru Calendari, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 09 aprilie 2014 în cauza

penală privindu-1 pe Petcov Gheorghi Laza, cu dispunerea rejudecării

cauzei în Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 02 decembrie 2014 ora 945

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

8