1ra-558/2015 — Art.145 alin.2 lit. i, j, 186 alin.2 lit.b,d, 84 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 11 aprilie 2014, Dascal Serghei a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal la 13 ani și 6 luni închisoare, și în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 2 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 14 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 02 aprilie 2013. Fricațel Igor a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal la 13 ani închisoare și în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 2 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 02 aprilie 2013. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului să se pronunțe instanța civilă.

În fapt, instanța de fond a constatat că la 31 martie 2013, orele 2200, Dascal Serghei și Fricațel Igor, aflîndu-se în casa lui Ungurean Victor, din str. Decebal 26, or. Soroca, avînd intenția de a-l omorî pe ultimul și a-i sustrage bunurile, din motiv de răzbunare și interes material, l-au lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cu o deosebită cruzime, pricinuindu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 106 „A” din 22.05.2013, leziuni corporale sub formă de: traumă toracică deschisă: fractura coastelor 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 pe stînga, și 4, 5, 6, 7 pe dreapta, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, lezarea pleurei, vescerale și plămînilor; traumă cranio-cerebrală închisă: hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragie subarahnoidiană în regiune: frontală; hematome în regiunea parietală pe dreapta și stînga, echimoze periorbital cu edem a țesuturilor moi și plăgi plesnite pe pleoape, strivirea ochiului stîng, echimoză pe obrazul stîng urechea stîngă, echimoze pe buze și plagă plesnită pe buza superioară, echimoze pe fața posterioară a mînii stîngi. Vătămările corporale se califică împreună ca vătămări corporale „GRAVE” și au dus la decesul victimei. Moartea lui Ungurean Victor s-a datorat insuficienței respiratorii ca rezultat - pneumohemotoracelui care este o complicație a multiplelor fracturi costale. Fricațel I. și Dascal S. au sustras din casă: o scurtă din blană (dublioncă) de culoare cafenie pentru femei în preț de 500 lei, o mașină de tocat carne electrică în sumă de 1200 lei, un fier de călcat în preț de 170 lei, un casetofon de culoare deschisă cu discuri CD și casete preț de 700 lei, două jucării „Veveriță” în valoare totală de 100 lei, un telefon staționar în preț de 250 lei, 6 pahare din sticlă cu volumul a cîte 250 ml, în valoare totală de 60 lei, 2 seturi de pahare mici, cu prețul 2 fiecăruia 40 lei, în sumă totală de 80 lei, un ceas de perete din masă plastică în preț de 50 lei, păr artificial de culoare neagră în preț de 200 lei, un medalion de formă rotundă cu portretul lui Lenin în preț de 10 lei, prelungitor în preț de 30 lei, o umbrelă de culoare galbenă pentru femei în preț de 250 lei, o umbrelă de culoare neagră pentru bărbați în preț de 250 lei, un set de cuțite în preț de 140 lei, astfel cauzînd părții vătămate o pagubă materială în sumă de 3990 lei. Instanța a reținut că inculpatul Dascal S. a recunoscut parțial vina și a declarat că nu a avut intenția omorului lui Ungurean V., doar a dorit să discute cu el bărbătește pentru că a agresat-o sexual pe soția Fricațel Iana. Bunurile din casa victimei au fost sustrase de către Fricațel I., el observîndu-le a doua zi în locuința sa. Leziunile depistate la decedat nu au putut fi cauzate de el, din motiv că doar l-a lovit cu pumnul de cîteva ori. Fricațel I. n-a participat la bătaie. Inculpatul Fricațel Igor la fel a recunoscut parțial vina și a declarat că i-a arătat lui Dascal S. unde locuiește victima. În casă a intrat doar Dascal S. El, auzind gălăgie, a intrat în casă și a sustras diferite lucruri pe care le-a scos afară. Intrînd înapoi în casă, l-a găsit pe Dascal S. care îl ducea de umeri pe Ungurean Victor în odaia vecină. Bătaia a fost doar între Ungurean V. și Dascal S. Totodată, vinovăția lor este integral dovedită și prin probele administrate. Astfel, martorul Fricațel Iana a declarat că în seara incidentului ea l-a telefonat pe Fricațel I. De la el a înțeles că ei sunt în casa lui Ungureanu V. și i-a transmis receptorul lui Dascal S. Ultimul i-a spus că l-a bătut pe Victor din motiv că se agăța de ea. Peste 1 oră au venit Dascal S. cu Fricațel I., ambii în stare de ebrietate alcoolică, avînd cu ei cîteva pachete pline cu bunuri. Succesorul victimei, Ungurean Alexandru, a declarat că este fratele decedatului, care nu l-a telefonat de 2 zile și a hotărît să treacă în vizită pe la el. Poarta era legată pe dinăuntru, ușa casei era descuiată, lacătul de la ușă lipsea. Intrînd în casă, l-a găsit pe fratele jos la podea, cu spatele rezemat de un pat, cu fața însîngerată. În casă era o dezordine totală. Martorul Cetulean A. a relatat că, Dascal S. a recunoscut că el l-a bătut pe partea vătămată împreună cu Fricațel. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 106 din 22.05.2013, pe corpul cet. Ungurean Victor s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumă toracală deschisă: fractura coastelor 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 pe stînga și 4, 5, 6, 7 pe dreapta, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, lezarea pleurei parietale, vescerale și plămînilor; traumă cranio-cerebrală închisă: hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragie subarahnoidiană în regiunea frontală; hematome în regiunea parietală pe dreapta și stînga, echimoze periorbital bilateral cu edem a țesuturilor moi și plăgi plesnite pe pleoape, strivirea ochiului stîng, echimoză pe obrazul stîng și urechea stîngă echimoze pe buze și plagă plesnită pe buza superioară, echimoze pe față posterioară a mînii stîngi. Vătămările corporale descrise în pct. 2 al concluziilor în baza raportului de expertiză medico-legală nr. 106 „A” din 22 mai 2013, s-au produs în rezultatul loviturilor repetate cu obiecte contondente au dus la deces și se califică împreună ca vătămare corporală GRAVĂ. Moartea cet. Ungurean Victor s-a datorat insuficienței respiratorii ca 3 rezultat al pneumohemotoracelui care este o complicație a multiplelor fracturi costale. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 243 din 10.04.2013, la cet. Dascal S. se determină excoriații la baza degetelor 2 și 3 al mînii drepte, care s-au produs prin mecanism de lovire și fricțiune de o suprafață dură și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Leziunile corporale au vechime de aproximativ 5-6 zile și au putut să se producă în diverse circumstanțe, inclusiv și în rezultatul lovirii cet. Ungurean Victor. Inculpatul Dascal S. nu a putut explica proveniența leziunilor respective. Potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului, Ungurean V. a fost depistat decedat, cu semne de moarte violentă. Fiind audiat în calitate de bănuit și de învinuit, Dascal S. a declarat că în victimă de cîteva ori a lovit cu piciorul și Fricațel I., iar ultimul a povestit și a arătat la fața locului de unde au sustras bunurile materiale și unde l-au lăsat pe Ungurean V., cînd au plecat de la acesta din domiciliu. Nu pot fi reținute ca veridice declarațiile inculpaților că li s-a încălcat dreptul la apărare (lipsa avocatului, dictarea depozițiilor de către ofițerul de urmărire penală, audierea lor în stare de ebrietate alcoolică și în lipsa interpretului). Aceste afirmații au fost combătute în instanța de către ofițerul de urmărire penală Cetulean A., care a relatat că inculpații au explicat benevol circumstanțele. Depozițiile în calitate de bănuiți au fost scrise de către inculpați personal, citeț și caligrafic, fără greșeli ortografice - chestiuni practic imposibile pentru persoanele care-și scriu declarațiile în stare de ebrietate. Starea lui Dascal S. la momentul reținerii a fost descrisă și de către felcerul Lapteva L., care a explicat și a anexat la materialele cauzei penale fișele examinării medicale a inculpaților, că Dascal S. se afla într-o stare ușoară de ebrietate și ambii la întrebările adresate răspundeau adecvat. Tot ei, inclusiv în instanța de judecată, au declarat că față de ei n-a fost aplicată forța fizică și psihică pentru a obține de la ei mărturii sau de a-și recunoaște vinovăția. Fricațel I. a declarat că ambii au venit acasă în stare de ebrietate alcoolică și aveau mai multe pachete, în care se aflau diferite bunuri materiale, spunîndu-i că le-au luat din casa lui Ungurean V. Prin urmare, ambilor făptuitori le era convenabil rămînerea bunurilor sustrase, motivul fiind că ambii au sustras aceste bunuri, restul acțiunilor de asemenea le-au comis în comun, iar declarațiile precum că furtul l-a comis doar Fricațel I., constituie poziția de apărare aleasă de inculpați. Faptul că inculpații au adus lucrurile sustrase acasă, n-au întreprins măsuri de a scăpa de ele, dovedește că ei știau că victima nu v-a supraviețui de la leziunile corporale produse și erau convinși de decesul lui. Tototdată, instanța a reținut că în acțiunile inculpaților lipsește omorul săvîrșit din interes material. Nicio probă din cele prezentate și cercetate nu confirmă faptul săvîrșirii de către inculpați a acțiunilor ce au dus la decesul victimei din interes material, ci doar în scop de răzbunare, furtul bunurilor fiind săvîrșit cu intenție separată. Din acest considerent instanța a exclus din învinuirea 4 inculpaților elementul prevăzut la art. 145 alin. (2) lit. b) Cod penal - săvîrșirea omorului din interes material. Instanța a încadrat acțiunile lor în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, ca omorul săvîrșit de două persoane, cu deosebită cruzime și în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederilor art. 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, că inculpații sunt caracterizați negativ, că circumstanțe atenuante n-au fost stabilite, că inculpatul Dascal S. are antecedente penale, urmînd a-i fi aplicate prevederile art. 34 și 82 Cod penal.

Avocatul Nina Dorogan și inculpatul Fricațel Igor au declarat apeluri, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultimul să fie achitat. Apelanții au indicat că lui Fricațel I. a fost obligat de a depune depoziții ca bănuit fără a i se lămuri drepturile, sub presiune psihică, fiindu-i dictate de persoanele care exercitau acțiunile de urmărire penală și folosite de instanța de judecată, în mod ilegal, la motivarea sentinței de condamnare. Nu a fost dovedit faptul că anume Fricațel I. a avut motivul și a acționat în mod violent asupra lui Ungurean V. și aceste acțiuni au dus la decesul victimei. Nu au fost prezentate probe că ar fi fost depistate urme biologice pe corpul lui sau al victimei, pe hainele acestora care ar confirma acțiuni de violență asupra victimei. În textul sentinței instanța s-a referit numai la depozițiile date de bănuit în lipsa apărătorului, la niște idei simplificate, bazate pe presupuneri de constatare, chipurile a unor divergențe mărunte între depozițiile inculpaților, fără a se referi în mod legal la careva probe. Probele verificate în cadrul examinării cauzei, cum ar fi depozițiile succesorului părții vătămate Ungurean A., martorilor Pînzari N., Moscalciuc I., Fricațel I., Trișnevschi M., Lapteva L. și Cetulean A., nici într-un mod nu dovedesc vinovăția lui Fricațel I. în comiterea infracțiunilor incriminate, sînt doar niște probe auxiliare ce se referă în mod abstract la evenimentele din 30 martie 2013, fără a avea vre-o calitate de probațiune. Prin procesele verbale de verificare la fața locului a depozițiilor învinuiților Fricațel I. și Dascal S. se confirmă situația reală a faptelor prin care se dovedește comiterea din partea lui Fricațel I. a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în acțiunile lui Dascal S. maltratarea lui Ungurean V. Între inculpați nu este o înțelegere prealabilă, a avut loc numai scopul lui Dascal S. de a se lămuri cu Ungurean V. asupra incidentului ultimului cu soția lui, iar acțiunile de furt în continuare au fost succedate de decizii spontane la moment. Astfel, Fricațel I. în realitate a comis furtul bunurilor din casa victimei, fără complicitate cu Dascal S., pentru ce și urmează de a-și primi pedeapsa. Legea o încalcă pentru prima dată, s-a căit de cele comise, are la întreținerea un copil mic, a participat activ la efectuarea anchetei pe cazul dat. 5 3.1. A declarat apel și inculpatul Dascal Serghei, solicitînd casarea sentinței și rejudecarea cauzei. Apelantul a indicat că nu este de acord cu raportul de expertiză medico- legală, deoarece el nu a aplicat victimei atîtea lovituri. Victima putea primi traumele de la cădere.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2014, apelurile au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a reținut că la examinarea cauzei s-a dat deplină eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, instanța a apreciat probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor și just a reținut starea de fapt și de drept pe cauză. Vina inculpaților este dovedită prin declarațiile succesorului părții vătămate, Ungurean A., martorilor Moscalciuc I., Fricațel I. și Cetulean A. La urmărirea penală inculpații au recunoscut vina pe deplin, facînd declarații în prezența avocaților. Dascal S. a declarat că el împreună cu Fricațel I. l-au bătut pe pătimit. În afară de aceasta, vina inculpaților este confirmată și prin raportul de expertiză medico-legală nr.106 din 22.05.2013, raportul de expertiză medico-legală nr. 243 din 10.04.2013, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.04.2013, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii, procesul- verbal de percheziție, corpurile delicte - bunurile sustrase din casa victimei. Probele administrate combat argumentele inculpaților că ei nu au comis omorul lui Ungurean V. Multitudinea leziunilor corporale depistate la partea vătămată infirmă declarațiile inculpatului Dascal S., că pătimitul nu putea să moară de la loviturile sale. Declarațiile lui Fricațel I. date în calitate de bănuit la urmărirea penală în prezența avocatului, confirmă că Dascal S. i-a aplicat o mulțime de lovituri pătimitului. Probele sus indicate combat argumentele inculpatului Dascal S. că acesta doar a lovit de cîteva ori partea vătămată, iar cînd inculpații au plecat, partea vătămată mai era în viață. De altfel, nici unul din inculpați nu neagă faptul că ei ambii au fost prezenți în casa părții vătămate, Fricațel I. a șters urmele de sînge, ceea ce confirmă că omorul părții vătămate a fost săvîrșit de ambii inculpați. Din cumulul de probe prezente pe cauză reiese, că ambii inculpați au avut o înțelegere prealabilă și au venit la partea vătămată pentru a se răzbuna pe acesta, deoarece anterior a hărțuit-o sexual pe soția lui Dascal S. Ambii inculpați au acționat cu o intenție unică, motivul comiterii omorului fiind cel de răzbunare, iar intenția de sustragere a apărut ulterior, aflîndu-se deja în casa pătimitului. Fiind pus sub învinuire, Dascal S. a susținut declarațiile date în calitate de bănuit, în prezența avocatului, potrivit cărora: „în timp cînd eu l-am bătut pe Victor, în acela timp de cîteva ori a lovit și Igor Proaspăt pe Victor în ce părți ale corpului nu țin minte”, acestea confirmă cu certitudine că inculpatul Fricațel Igor i- a aplicat lovituri părții vătămate și că a comis omorul. Acțiunile active a ambilor 6 inculpați, prin care i-au aplicat lovituri pătimitului, confirmă prezența în acțiunile acestora a laturii obiective de omor cu deosebită cruzime. Declarațiile inculpatului Dascal S., date la faza urmăririi penale se confirmă și prin raportul de expertiză medico-legală sus indicat, prin care au fost descrise multiplele leziuni corporale depistate la pătimit. Declarațiile martorului Cetulean A. combat versiunea inculpatului Fricațel I., care a declarat că nu a comis omorul părții vătămate, ci doar a sustras unele lucruri din casa lui, iar partea vătămată a fost bătută doar de Dascal S. Martorul dat a indicat că ambii inculpați au confirmat, că i-au aplicat lovituri părții vătămate. În acest sens sunt relevante declarațiile martorului Fricațel Iana, care a declarat că în seara incidentului ea personal i-a telefonat lui Fricațel I., vorbind cu el a înțeles că ei sunt în casa lui Ungurean V. Dascal S. i-a spus că l-a bătut pe Victor din motiv că ultimul o hărțuia sexual. Peste o oră au venit ambii în stare de ebrietate alcoolică, avînd cu ei cîteva pachete pline cu lucruri, ceea ce confirmă că sustragerea bunurilor din casa lui Ungurean V. la fel a fost săvîrșită de ambii inculpați de comun acord. Audierea, reținerea inculpaților, precum și verificarea declarațiilor inculpatului Fricațel I. la fața locului au fost petrecute în corespundere cu legislația în vigoare. La petrecerea măsurilor procesuale date, inculpații au fost asistați de apărători, ceea ce exclude aplicarea constrîngerii psihice asupra lor. Mai mult, în materialele cauzei lipsesc probe în acest sens, inculpații nu s-au adresat la procuratură cu plîngere pe marginea influențării lor de către organul de urmărire penală. Probele menționate combat argumentele expuse în apelurile declarate. Instanța de fond corect a statuat că probele cercetate confirmă în afara oricărui dubiu rezonabil, că inculpații au săvîrșit infracțiunile imputate. La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunilor comise, din care una este deosebit de gravă, de personalitatea inculpaților, de consecințele survenite în urma săvîrșirii infracțiunii, care s-a soldat cu decesul unei persoane,

Inculpatul Dascal Serghei a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărîrilor adoptate și rejudecarea cauzei. Recurentul a invocat că au avut loc esențiale încălcări procesuale. Ce ține de învinuirea pe art. 186 alin. (2) Cod penal, el nu are nicio legătură. Careva înțelegere prealabilă nu a avut loc, fiind doar intenția de a vorbi cu victima. Comportamentul victimei a provocat fapta comisă. Instanța nu a ținut cont de declarațiile lui. El recunoaște parțial vina, fiind vinovată și victima. 5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Fricațel Igor, în care solicită casarea hotărîrilor menționate și rejudecarea cauzei. Recurentul a indicat că nu a participat la comiterea omorului, nefiind probată învinuirea pe art. 145 alin. (2) Cod penal. Instanța nu a luat în considerație declarațiile lui Dascal S. 7

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Însă, în recursurile respective, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5 și 5.1 din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursurile nominalizate nu întrunesc condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale inculpaților cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comisă de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și cu referire la argumentele de nevinovăție din recursurile date, în care nici nu se conțin referiri la erori de drept concret definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, încadrarea juridică a acțiunilor lui și pedeapsa aplicată acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, succesorului părții vătămate, Ungurean A., martorilor Moscalciuc I., Fricațel I. și Cetulean A., raportul de expertiză medico- legală nr.106 din 22.05.2013, raportul de expertiză medico-legală nr. 243 din 10.04.2013, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.04.2013, procesul- 8 verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii, procesul-verbal de percheziție, procesul-verbal de ridicare, corpurile delicte, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Mai mult, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și menționate la pct. 5 și 5.1 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decît cel pe care îl propun inculpații, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Pe lîngă aceasta, motivele menționate au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2, 4, 5 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărîrea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărîrile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate, ele urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 9 DECIDE : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpații Dascal Serghei Leonid și Fricațel Igor Constantin, împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 11 aprilie 2014 și deciziei Colegiului penal Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2014, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 iunie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Ion Guzun 10