1ra-558/2015 — art.145 alin.2 lit. i, j, 186 alin.2 lit.b,d, 84 alin.1 CP

1ra-558/2015 — art.145 alin.2 lit. i, j, 186 alin.2 lit.b,d, 84 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-558/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Ion Guzun,

examinînd, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 11

aprilie 2014 și deciziei Colegiului penal Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie

2014, declarate de inculpații

Dascal Serghei Leonid, născut la

04 ianuarie 1982, originar și locuitor al or. Soroca, str.

P. Halippa 3, ap. 19, cetățean al R. Moldova,

condamnat anterior:

1) prin sentința Judecătoriei Soroca din 12 mai

1997, în baza art. 119 al. 3 Cod penal (1961), la 2 ani

închisoare;

2) prin sentința Judecătoriei Soroca din 12

noiembrie 1998, în baza art. 17, 121 alin. 2 pct. 1), 2),

7) Cod penal, la 10 ani închisoare;

Fricațel Igor Constantin, născut la

21 octombrie 1986, originar și locuitor al or. Soroca,

str. N. Testemițanu 17, ap. 15, cetățean al R. Moldova,

fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 21 iunie 2013 – 11 aprilie 2014,

în instanța de apel: 27 mai – 26 noiembrie 2014,

în instanța de recurs: 07 aprilie – 13 mai 2015;

1

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal la 13 ani și 6 luni

închisoare, și în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 2 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 14

ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 02

aprilie 2013.

Fricațel Igor a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal la

13 ani închisoare și în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 2 ani

închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 14

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 02 aprilie

2013.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate a fost admisă în

principiu, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului să se pronunțe instanța

civilă.

Dascal Serghei și Fricațel Igor, aflîndu-se în casa lui Ungurean Victor, din str.

Decebal 26, or. Soroca, avînd intenția de a-l omorî pe ultimul și a-i sustrage

bunurile, din motiv de răzbunare și interes material, l-au lovit cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, cu o deosebită cruzime, pricinuindu-i,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 106 „A” din 22.05.2013, leziuni

corporale sub formă de: traumă toracică deschisă: fractura coastelor 4, 5, 6, 7, 8, 9,

10, 11 pe stînga, și 4, 5, 6, 7 pe dreapta, toate cu hemoragii în țesuturile moi

adiacente, lezarea pleurei, vescerale și plămînilor; traumă cranio-cerebrală închisă:

hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragie subarahnoidiană în regiune:

frontală; hematome în regiunea parietală pe dreapta și stînga, echimoze periorbital

cu edem a țesuturilor moi și plăgi plesnite pe pleoape, strivirea ochiului stîng,

echimoză pe obrazul stîng urechea stîngă, echimoze pe buze și plagă plesnită pe

buza superioară, echimoze pe fața posterioară a mînii stîngi. Vătămările corporale

se califică împreună ca vătămări corporale „GRAVE” și au dus la decesul victimei.

Moartea lui Ungurean Victor s-a datorat insuficienței respiratorii ca rezultat -

pneumohemotoracelui care este o complicație a multiplelor fracturi costale.

Fricațel I. și Dascal S. au sustras din casă: o scurtă din blană (dublioncă) de

culoare cafenie pentru femei în preț de 500 lei, o mașină de tocat carne electrică în

sumă de 1200 lei, un fier de călcat în preț de 170 lei, un casetofon de culoare

deschisă cu discuri CD și casete preț de 700 lei, două jucării „Veveriță” în valoare

totală de 100 lei, un telefon staționar în preț de 250 lei, 6 pahare din sticlă cu

volumul a cîte 250 ml, în valoare totală de 60 lei, 2 seturi de pahare mici, cu prețul

2

fiecăruia 40 lei, în sumă totală de 80 lei, un ceas de perete din masă plastică în preț

de 50 lei, păr artificial de culoare neagră în preț de 200 lei, un medalion de formă

rotundă cu portretul lui Lenin în preț de 10 lei, prelungitor în preț de 30 lei, o

umbrelă de culoare galbenă pentru femei în preț de 250 lei, o umbrelă de culoare

neagră pentru bărbați în preț de 250 lei, un set de cuțite în preț de 140 lei, astfel

cauzînd părții vătămate o pagubă materială în sumă de 3990 lei.

Instanța a reținut că inculpatul Dascal S. a recunoscut parțial vina și a

declarat că nu a avut intenția omorului lui Ungurean V., doar a dorit să discute cu

el bărbătește pentru că a agresat-o sexual pe soția Fricațel Iana. Bunurile din casa

victimei au fost sustrase de către Fricațel I., el observîndu-le a doua zi în locuința

sa. Leziunile depistate la decedat nu au putut fi cauzate de el, din motiv că doar l-a

lovit cu pumnul de cîteva ori. Fricațel I. n-a participat la bătaie.

Inculpatul Fricațel Igor la fel a recunoscut parțial vina și a declarat că i-a

arătat lui Dascal S. unde locuiește victima. În casă a intrat doar Dascal S. El,

auzind gălăgie, a intrat în casă și a sustras diferite lucruri pe care le-a scos afară.

Intrînd înapoi în casă, l-a găsit pe Dascal S. care îl ducea de umeri pe Ungurean

Victor în odaia vecină. Bătaia a fost doar între Ungurean V. și Dascal S.

Totodată, vinovăția lor este integral dovedită și prin probele administrate.

Astfel, martorul Fricațel Iana a declarat că în seara incidentului ea l-a

telefonat pe Fricațel I. De la el a înțeles că ei sunt în casa lui Ungureanu V. și i-a

transmis receptorul lui Dascal S. Ultimul i-a spus că l-a bătut pe Victor din motiv

că se agăța de ea. Peste 1 oră au venit Dascal S. cu Fricațel I., ambii în stare de

ebrietate alcoolică, avînd cu ei cîteva pachete pline cu bunuri.

Succesorul victimei, Ungurean Alexandru, a declarat că este fratele

decedatului, care nu l-a telefonat de 2 zile și a hotărît să treacă în vizită pe la el.

Poarta era legată pe dinăuntru, ușa casei era descuiată, lacătul de la ușă lipsea.

Intrînd în casă, l-a găsit pe fratele jos la podea, cu spatele rezemat de un pat, cu

fața însîngerată. În casă era o dezordine totală.

Martorul Cetulean A. a relatat că, Dascal S. a recunoscut că el l-a bătut pe

partea vătămată împreună cu Fricațel.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 106 din 22.05.2013, pe

corpul cet. Ungurean Victor s-au depistat leziuni corporale sub formă de traumă

toracală deschisă: fractura coastelor 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 pe stînga și 4, 5, 6, 7 pe

dreapta, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, lezarea pleurei parietale,

vescerale și plămînilor; traumă cranio-cerebrală închisă: hemoragii în țesuturile

moi pericraniene, hemoragie subarahnoidiană în regiunea frontală; hematome în

regiunea parietală pe dreapta și stînga, echimoze periorbital bilateral cu edem a

țesuturilor moi și plăgi plesnite pe pleoape, strivirea ochiului stîng, echimoză pe

obrazul stîng și urechea stîngă echimoze pe buze și plagă plesnită pe buza

superioară, echimoze pe față posterioară a mînii stîngi. Vătămările corporale

descrise în pct. 2 al concluziilor în baza raportului de expertiză medico-legală nr.

106 „A” din 22 mai 2013, s-au produs în rezultatul loviturilor repetate cu obiecte

contondente au dus la deces și se califică împreună ca vătămare corporală

GRAVĂ. Moartea cet. Ungurean Victor s-a datorat insuficienței respiratorii ca

3

rezultat al pneumohemotoracelui care este o complicație a multiplelor fracturi

costale.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 243 din 10.04.2013, la cet.

Dascal S. se determină excoriații la baza degetelor 2 și 3 al mînii drepte, care s-au

produs prin mecanism de lovire și fricțiune de o suprafață dură și se califică ca

vătămare corporală neînsemnată. Leziunile corporale au vechime de aproximativ

5-6 zile și au putut să se producă în diverse circumstanțe, inclusiv și în rezultatul

lovirii cet. Ungurean Victor.

Inculpatul Dascal S. nu a putut explica proveniența leziunilor respective.

Potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului, Ungurean V. a fost

depistat decedat, cu semne de moarte violentă.

Fiind audiat în calitate de bănuit și de învinuit, Dascal S. a declarat că în

victimă de cîteva ori a lovit cu piciorul și Fricațel I., iar ultimul a povestit și a

arătat la fața locului de unde au sustras bunurile materiale și unde l-au lăsat pe

Ungurean V., cînd au plecat de la acesta din domiciliu.

Nu pot fi reținute ca veridice declarațiile inculpaților că li s-a încălcat dreptul

la apărare (lipsa avocatului, dictarea depozițiilor de către ofițerul de urmărire

penală, audierea lor în stare de ebrietate alcoolică și în lipsa interpretului). Aceste

afirmații au fost combătute în instanța de către ofițerul de urmărire penală Cetulean

A., care a relatat că inculpații au explicat benevol circumstanțele.

Depozițiile în calitate de bănuiți au fost scrise de către inculpați personal,

citeț și caligrafic, fără greșeli ortografice - chestiuni practic imposibile pentru

persoanele care-și scriu declarațiile în stare de ebrietate. Starea lui Dascal S. la

momentul reținerii a fost descrisă și de către felcerul Lapteva L., care a explicat și

a anexat la materialele cauzei penale fișele examinării medicale a inculpaților, că

Dascal S. se afla într-o stare ușoară de ebrietate și ambii la întrebările adresate

răspundeau adecvat. Tot ei, inclusiv în instanța de judecată, au declarat că față de

ei n-a fost aplicată forța fizică și psihică pentru a obține de la ei mărturii sau de a-și

recunoaște vinovăția.

Fricațel I. a declarat că ambii au venit acasă în stare de ebrietate alcoolică și

aveau mai multe pachete, în care se aflau diferite bunuri materiale, spunîndu-i că

le-au luat din casa lui Ungurean V.

Prin urmare, ambilor făptuitori le era convenabil rămînerea bunurilor

sustrase, motivul fiind că ambii au sustras aceste bunuri, restul acțiunilor de

asemenea le-au comis în comun, iar declarațiile precum că furtul l-a comis doar

Fricațel I., constituie poziția de apărare aleasă de inculpați.

Faptul că inculpații au adus lucrurile sustrase acasă, n-au întreprins măsuri

de a scăpa de ele, dovedește că ei știau că victima nu v-a supraviețui de la leziunile

corporale produse și erau convinși de decesul lui.

Tototdată, instanța a reținut că în acțiunile inculpaților lipsește omorul

săvîrșit din interes material. Nicio probă din cele prezentate și cercetate nu

confirmă faptul săvîrșirii de către inculpați a acțiunilor ce au dus la decesul

victimei din interes material, ci doar în scop de răzbunare, furtul bunurilor fiind

săvîrșit cu intenție separată. Din acest considerent instanța a exclus din învinuirea

4

inculpaților elementul prevăzut la art. 145 alin. (2) lit. b) Cod penal - săvîrșirea

omorului din interes material.

Instanța a încadrat acțiunile lor în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal,

ca omorul săvîrșit de două persoane, cu deosebită cruzime și în baza art. 186 alin.

(2) lit. b), d) Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvîrșit de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederilor art. 75 Cod penal,

de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, că inculpații sunt caracterizați negativ, că

circumstanțe atenuante n-au fost stabilite, că inculpatul Dascal S. are antecedente

penale, urmînd a-i fi aplicate prevederile art. 34 și 82 Cod penal.

solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care ultimul să fie achitat.

Apelanții au indicat că lui Fricațel I. a fost obligat de a depune depoziții ca

bănuit fără a i se lămuri drepturile, sub presiune psihică, fiindu-i dictate de

persoanele care exercitau acțiunile de urmărire penală și folosite de instanța de

judecată, în mod ilegal, la motivarea sentinței de condamnare.

Nu a fost dovedit faptul că anume Fricațel I. a avut motivul și a acționat în

mod violent asupra lui Ungurean V. și aceste acțiuni au dus la decesul victimei. Nu

au fost prezentate probe că ar fi fost depistate urme biologice pe corpul lui sau al

victimei, pe hainele acestora care ar confirma acțiuni de violență asupra victimei.

În textul sentinței instanța s-a referit numai la depozițiile date de bănuit în

lipsa apărătorului, la niște idei simplificate, bazate pe presupuneri de constatare,

chipurile a unor divergențe mărunte între depozițiile inculpaților, fără a se referi în

mod legal la careva probe.

Probele verificate în cadrul examinării cauzei, cum ar fi depozițiile

succesorului părții vătămate Ungurean A., martorilor Pînzari N., Moscalciuc I.,

Fricațel I., Trișnevschi M., Lapteva L. și Cetulean A., nici într-un mod nu

dovedesc vinovăția lui Fricațel I. în comiterea infracțiunilor incriminate, sînt doar

niște probe auxiliare ce se referă în mod abstract la evenimentele din 30 martie

2013, fără a avea vre-o calitate de probațiune.

Prin procesele verbale de verificare la fața locului a depozițiilor învinuiților

Fricațel I. și Dascal S. se confirmă situația reală a faptelor prin care se dovedește

comiterea din partea lui Fricațel I. a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.

b) Cod penal, iar în acțiunile lui Dascal S. maltratarea lui Ungurean V.

Între inculpați nu este o înțelegere prealabilă, a avut loc numai scopul lui

Dascal S. de a se lămuri cu Ungurean V. asupra incidentului ultimului cu soția lui,

iar acțiunile de furt în continuare au fost succedate de decizii spontane la moment.

Astfel, Fricațel I. în realitate a comis furtul bunurilor din casa victimei, fără

complicitate cu Dascal S., pentru ce și urmează de a-și primi pedeapsa.

Legea o încalcă pentru prima dată, s-a căit de cele comise, are la întreținerea

un copil mic, a participat activ la efectuarea anchetei pe cazul dat.

5

3.1. A declarat apel și inculpatul Dascal Serghei, solicitînd casarea sentinței

și rejudecarea cauzei.

Apelantul a indicat că nu este de acord cu raportul de expertiză medico-

legală, deoarece el nu a aplicat victimei atîtea lovituri. Victima putea primi

traumele de la cădere.

2014, apelurile au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că la examinarea cauzei s-a dat deplină eficiență

prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, instanța a apreciat

probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor și just a

reținut starea de fapt și de drept pe cauză.

Vina inculpaților este dovedită prin declarațiile succesorului părții vătămate,

Ungurean A., martorilor Moscalciuc I., Fricațel I. și Cetulean A.

La urmărirea penală inculpații au recunoscut vina pe deplin, facînd declarații

în prezența avocaților. Dascal S. a declarat că el împreună cu Fricațel I. l-au bătut

pe pătimit.

În afară de aceasta, vina inculpaților este confirmată și prin raportul de

expertiză medico-legală nr.106 din 22.05.2013, raportul de expertiză medico-legală

nr. 243 din 10.04.2013, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.04.2013,

procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii, procesul-

verbal de percheziție, corpurile delicte - bunurile sustrase din casa victimei.

Probele administrate combat argumentele inculpaților că ei nu au comis

omorul lui Ungurean V.

Multitudinea leziunilor corporale depistate la partea vătămată infirmă

declarațiile inculpatului Dascal S., că pătimitul nu putea să moară de la loviturile

sale. Declarațiile lui Fricațel I. date în calitate de bănuit la urmărirea penală în

prezența avocatului, confirmă că Dascal S. i-a aplicat o mulțime de lovituri

pătimitului.

Probele sus indicate combat argumentele inculpatului Dascal S. că acesta

doar a lovit de cîteva ori partea vătămată, iar cînd inculpații au plecat, partea

vătămată mai era în viață. De altfel, nici unul din inculpați nu neagă faptul că ei

ambii au fost prezenți în casa părții vătămate, Fricațel I. a șters urmele de sînge,

ceea ce confirmă că omorul părții vătămate a fost săvîrșit de ambii inculpați.

Din cumulul de probe prezente pe cauză reiese, că ambii inculpați au avut o

înțelegere prealabilă și au venit la partea vătămată pentru a se răzbuna pe acesta,

deoarece anterior a hărțuit-o sexual pe soția lui Dascal S. Ambii inculpați au

acționat cu o intenție unică, motivul comiterii omorului fiind cel de răzbunare, iar

intenția de sustragere a apărut ulterior, aflîndu-se deja în casa pătimitului.

Fiind pus sub învinuire, Dascal S. a susținut declarațiile date în calitate de

bănuit, în prezența avocatului, potrivit cărora: „în timp cînd eu l-am bătut pe

Victor, în acela timp de cîteva ori a lovit și Igor Proaspăt pe Victor în ce părți ale

corpului nu țin minte”, acestea confirmă cu certitudine că inculpatul Fricațel Igor i-

a aplicat lovituri părții vătămate și că a comis omorul. Acțiunile active a ambilor

6

inculpați, prin care i-au aplicat lovituri pătimitului, confirmă prezența în acțiunile

acestora a laturii obiective de omor cu deosebită cruzime.

Declarațiile inculpatului Dascal S., date la faza urmăririi penale se confirmă

și prin raportul de expertiză medico-legală sus indicat, prin care au fost descrise

multiplele leziuni corporale depistate la pătimit.

Declarațiile martorului Cetulean A. combat versiunea inculpatului Fricațel I.,

care a declarat că nu a comis omorul părții vătămate, ci doar a sustras unele lucruri

din casa lui, iar partea vătămată a fost bătută doar de Dascal S. Martorul dat a

indicat că ambii inculpați au confirmat, că i-au aplicat lovituri părții vătămate.

În acest sens sunt relevante declarațiile martorului Fricațel Iana, care a

declarat că în seara incidentului ea personal i-a telefonat lui Fricațel I., vorbind cu

el a înțeles că ei sunt în casa lui Ungurean V. Dascal S. i-a spus că l-a bătut pe

Victor din motiv că ultimul o hărțuia sexual. Peste o oră au venit ambii în stare de

ebrietate alcoolică, avînd cu ei cîteva pachete pline cu lucruri, ceea ce confirmă că

sustragerea bunurilor din casa lui Ungurean V. la fel a fost săvîrșită de ambii

inculpați de comun acord.

Audierea, reținerea inculpaților, precum și verificarea declarațiilor

inculpatului Fricațel I. la fața locului au fost petrecute în corespundere cu legislația

în vigoare. La petrecerea măsurilor procesuale date, inculpații au fost asistați de

apărători, ceea ce exclude aplicarea constrîngerii psihice asupra lor. Mai mult, în

materialele cauzei lipsesc probe în acest sens, inculpații nu s-au adresat la

procuratură cu plîngere pe marginea influențării lor de către organul de urmărire

penală.

Probele menționate combat argumentele expuse în apelurile declarate.

Instanța de fond corect a statuat că probele cercetate confirmă în afara oricărui

dubiu rezonabil, că inculpații au săvîrșit infracțiunile imputate.

La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de fond a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de gravitatea infracțiunilor comise, din care una este deosebit de gravă,

de personalitatea inculpaților, de consecințele survenite în urma săvîrșirii

infracțiunii, care s-a soldat cu decesul unei persoane,

hotărîrilor adoptate și rejudecarea cauzei.

Recurentul a invocat că au avut loc esențiale încălcări procesuale. Ce ține de

învinuirea pe art. 186 alin. (2) Cod penal, el nu are nicio legătură. Careva

înțelegere prealabilă nu a avut loc, fiind doar intenția de a vorbi cu victima.

Comportamentul victimei a provocat fapta comisă. Instanța nu a ținut cont de

declarațiile lui.

El recunoaște parțial vina, fiind vinovată și victima.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Fricațel Igor, în care solicită

casarea hotărîrilor menționate și rejudecarea cauzei.

Recurentul a indicat că nu a participat la comiterea omorului, nefiind probată

învinuirea pe art. 145 alin. (2) Cod penal.

Instanța nu a luat în considerație declarațiile lui Dascal S.

7

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii

atacate în acest sens.

Însă, în recursurile respective, în pofida prevederilor enunțate, nu este

indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și

argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5 și 5.1 din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursurile nominalizate nu întrunesc

condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursurile ordinare ale inculpaților cu circumstanțe în fapt și în drept, care

le-ar justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comisă de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și cu referire la argumentele de nevinovăție din

recursurile date, în care nici nu se conțin referiri la erori de drept concret definite,

se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrilor contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent

că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind vinovăția inculpatului, încadrarea juridică a acțiunilor lui și pedeapsa

aplicată acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, succesorului părții vătămate, Ungurean A.,

martorilor Moscalciuc I., Fricațel I. și Cetulean A., raportul de expertiză medico-

legală nr.106 din 22.05.2013, raportul de expertiză medico-legală nr. 243 din

10.04.2013, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.04.2013, procesul-

8

verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii, procesul-verbal de

percheziție, procesul-verbal de ridicare, corpurile delicte, fiecare probă fiind

apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Mai mult, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și menționate

la pct. 5 și 5.1 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care

instanțele au apreciat circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în

alt sens decît cel pe care îl propun inculpații, este o competență și prerogativă

legală a acestor instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în

recursul ordinar este lipsită de orice suport legal.

Pe lîngă aceasta, motivele menționate au constituit deja obiect de examinare

în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens

(pct. 2, 4, 5 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza

sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărîrea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că

hotărîrile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate, ele

urmează a fi declarate inadmisibile.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

9

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpații Dascal Serghei

Leonid și Fricațel Igor Constantin, împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 11

aprilie 2014 și deciziei Colegiului penal Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie

2014, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 iunie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Ion Guzun

10