1ra-1545/2014 — art.145 alin.2 lit.a, j. k, 187 alin.2 lit.f și 197 alin.2 lit.a CP

1ra-1545/2014 — art.145 alin.2 lit.a, j. k, 187 alin.2 lit.f și 197 alin.2 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-1545/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 noiembrie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Nicolae Gordilă,

Judecători - Elena Covalenco, Ion Guzun,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva sentinței

Judecătoriei Edineț din 26 decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 04 iunie 2014 declarat de către inculpatul

Brînza Oleg Ion, născut la 14 martie 1968, originar

și domiciliat în s.Văratic, r-nul Rîșcani.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.f) Cod penal la 6 ani închisoare, fără amendă, în baza

art.145 alin.(2) lit.a), j), k) Cod penal la detențiune pe viață și în baza art.197 alin.(2) lit.a)

Cod penal la 6 ani închisoare, iar în temeiul art.84 alin.(1) și (5) Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, prin cumulul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa

detențiune pe viață.

În conformitate cu art.84 alin.(4) și (5) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul total al părții neexecutate din pedeapsa fixată prin decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă detențiune

pe viață, cu executarea ei în penitenciar de tip închis.

aproximativ la ora 22.00-23.00, în timpul unei certe cu cet.Brînza Gheorghe, cu care

împreună se aflau în automobilul de model „Toyota Prado”, cu n/î RȘ AN 818, care îi

aparținea acestuia din urmă, fiind parcat în livada de mere din extravilanul s.Cuconești, r-

nul Edineț, urmărind scopul de a se răzbuna pe cet.Brînza Gheorghe, care i-a luat în anii

2009-2010 din folosință 12 ari de pămînt pe care el îi prelucra în s.Văratic, r-nul Rîșcani și

cunoscînd faptul că Brînza Gheorghe deține pistol de model CZ-92, cu nr.A895224, calibru

6,35 mm., intenționat, cu scopul sustragerii deschise a bunurilor acestuia, i-a răsucit mîina

și 1-a deposedat pe acesta de pistol, cauzîndu-i astfel o pagubă materială considerabilă, în

sumă de 6000 lei.

Tot el, continuîndu-și acțiunile sale criminale, aflîndu-se în același automobil, în

rezultatul conflictului apărut între el și cet.Brînza Gheorghe, urmărind scopul omorului

intenționat al acestuia, conștientizînd că-i provoacă ultimului suferințe deosebite, i-a aplicat

multiple lovituri în regiunea capului și, convingîndu-se că acesta este fără cunoștință, în

scopul ascunderii infracțiunilor comise, a incendiat automobil și a părăsit locul infracțiunii.

Ulterior, la 16 septembrie 2011, în jurul orei 11.00, în livada de mere din apropierea

s.Cuconești, r-nul Edineț, la distanța de circa 1,5 km de la pichetul de grăniceri, direcția

spre s.Corpaci, r-nul Edineț, a fost depistat automobilul deteriorat complet prin ardere, iar în

automobil au fost depistate osemintele arse ale cadavrului care, conform raportului de

1

expertiză medico-legală nr.194/1735 din 19 septembrie 2011, s-a constatat că cadavrul

carbonizat depistat în salonul automobilului aparține cet.Brînza Gheorghe.

Tot el, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii, a incendiat automobilul de

model „Toyota Prado”, cu n/î RȘ AN 818, ce aparținea lui Brînza Gheorghe, automobilul

fiind distrus complet, astfel cauzîndu-i un prejudiciu material în proporții mari, în sumă de

500000 lei.

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă decît

detențiunea pe viață, invocînd că în cadrul urmăririi penale au fost admise un șir de încălcări

procesuale, materialele cauzei au fost inventate, deoarece a fost dus în eroare de către

colaboratorul de poliție A.Boz să depună declarații la urmărirea penală, asigurîndu-l că

acțiunile lui vor fi calificate ca săvîrșite din imprudență, care nu le recunoaște și nu le

susține, deoarece au fost fabricate, cum ar fi și declarațiile lui A.Brînza, D.Plohoi, care nu

corespund realității.

respins, ca nefondat, apelul inculpatului O.Brînza, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției instanța de apel a indicat că probele cercetate de prima instanță,

cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate și acțiunile lui corect au fost încadrate în

prevederile art.187 alin.(2) lit.f), art.145 alin.(2) lit.a), j), k) și art.197 alin.(2) lit.a) Cod

penal. Concluziile privind vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunilor menționate au

fost bazate pe declarațiile inculpatului, a succesorului părții vătămate, și actele cauzei -

raportul din unitatea de gardă din 16.09.2011, procesele-verbale de cercetare la fața locului

din 16.09.2011, de examinare a 5 coronițe stomatologice, a domiciliului cet.A.Brodari, unde

a fost depistat pistolul sustras de la Gh.Brînza, de verificare a declarațiilor inculpatului la

locul infracțiunii, încheierea tehnico-incendiară nr.37-11 din 20.09.2011, rapoartele de

expertiză nr.194/1735 din 11.10.2011 și nr.653 din 17.10.2011, actul nr.383a-2012 de

expertiză psihiatrică, de expertiză balistică nr.3644 din 16.10.2012 și nr.3645 din

22.10.2012, copia permisului de port armă pe numele lui Gh.Brînza din 08.09.2011, cartela

transportului, certificatul din 20.11.2012, descifrările convorbirilor telefonice din

15.09.2011.

Instanța a conchis că declarațiile inculpatului depuse în instanța de apel, precum că a

fost dus în eroare de către polițiști pentru a recunoaște vinovăția la faza urmăririi penale care

i-au promis că acțiunile lui vor fi calificate ca omor din imprudență, nu pot fi reținute,

deoarece aceste afirmații sînt nesincere, inventate, depuse cu scopul eschivării de la

răspunderea penală.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele inculpatului de nevinovăție date în

ședința de judecată or, declarațiile respective vin în contradicție cu declarațiile sale din

cadrul urmăririi penale, date citirii și vizionate video în cadrul cercetărilor judecătorești, din

conținutul cărora rezultă că au fost depuse benevol, fără aplicarea influenței din partea

colaboratorilor de poliție, dînsul recunoscînd vina în cele incriminate.

De asemenea, instanța a concluzionat că procesele-verbale de verificare a

declarațiilor lui O.Brînza la locul infracțiunii, cu certitudine confirmă vinovăția lui și exclud

versiunea sa, precum că a fost dus în eroare de către colaboratorii poliției, deoarece aceste

acțiuni au fost petrecute în prezența avocatului, cu înregistrarea video, procesele-verbale au

fost contrasemnate de către inculpat și apărător, care nu au avut obiecții asupra

corectitudinii lor, la locul infracțiunii inculpatul a descris circumstanțele cauzei care puteau

fi cunoscute doar de persoana care a comis infracțiunea.

2

Instanța a conchis că măsura de pedeapsă stabilită inculpatului, este una echitabilă și

corespunde scopului educativ și preventiv al pedepsei, la care s-a ținut seama de toate

circumstanțele atenuante și agravante prezente în cauză, precum și de prevederile art.61, 75-

76, 77 Cod penal, fiind stabilită în limita sancțiunilor normelor penale în baza cărora a fost

recunoscut vinovat, deoarece corectarea și reeducarea acestuia este posibilă numai în

condițiile izolării lui pe viață de societate.

În ce privește încasarea prejudiciului moral și material pretins de succesorul părții

vătămate în sumă de 215000 euro, susținut în cadrul ședințelor de judecată, instanța de apel a

concluzionat că nu s-au prezentat în acest sens toate actele confirmative ce ar justifica aceste

pretenții și în aceste circumstanțe, instanța a considerat oportun de a admite în principiu

acțiunea civilă, lăsînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

recursuri ordinare inculpatul O.Brînza, ce se vor examina ca un recurs unic care, invocînd

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri, invocînd că vinovăția sa în săvîrșirea infracțiunilor imputate nu a fost dovedită,

astfel în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunilor incriminate, care nu au fost comise de

dînsul; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, deoarece nu a fost dovedită

intenția directă și scopul lui de a omorî partea vătămată, la stabilirea pedepsei instanțele nu

au ținut cont de prevederile art.7, 75 Cod penal și nu au reținut circumstanțele atenuante

prezente în cauză, precum și condițiile de viață a familiei sale, stabilindu-i o pedeapsă

individualizată contrar prevederilor legale, în rest invocînd repetat aceleași motive cum au

fost invocate în apel și descrise la pct.3 al prezentei hotărîri.

ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, care a solicitat respingerea recursului

ca inadmisibil, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii, ori s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că nici unul din ele nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat,

lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Instanțele de fond au cercetat toate probele prezentate de părți, au audiat inculpatul,

succesorul parții vătămate, martorii, au cercetat actele cauzei și le-a dat o apreciere obiectivă

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității probelor adunate în

cauză, și care în ansamblu, au confirmat vinovăția lui O.Brînza în săvîrșirea infracțiunilor

imputate. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textele sentinței și

deciziei instanței de apel, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-

au stabilit.

3

Astfel, din conținutul hotărîrilor judecătorești rezultă că concluzia de vinovăție a

inculpatului în săvîrșirea infracțiunilor imputate s-a tras avînd în vedere declarațiile:

- succesorului părții vătămate A.Brînza, care a declarat că a aflat de la colaboratorii de

poliție că în livadă a fost depistat automobilul ars, medicamentele și coronițele stomatologice

ce aparțineau soțului, dar lipsea pistolul acestuia și gentuța cu bani, ulterior a aflat că

infracțiunea a fost comisă de O.Brînza, deoarece pistolul soțului a fost găsit în gospodăria

nașului acestuia în s.Domașcani, r-nul Edineț;

- martorilor A.Boz și D.Plohoi, care au declarat că la urmărirea penală inculpatul, în

prezența avocatului său, a doi colaboratori de poliție, care îl escortau și a colaboratorului

care înregistra cu camera-video a declarațiilor inculpatului la locul infracțiunii, benevol a

explicat circumstanțele săvîrșirii de către el a infracțiunilor, a arătat gospodăria nașei sale în

care la sărbătorile de iarnă a aruncat pistolul pe care l-a luat de Gh.Brînza, unde venise mai

multe persoane din sat, care priveau cum a fost depistat și ridicat pistolul;

și actele cauzei:

- raportul din unitatea de gardă a CRP Edineț privind autosesizarea din 16.09.2011

despre informația privind depistarea în livada din s.Corpaci, r-nul Edineț a automobilului de

model ”Toyota-Prado” incendiat;

- procesele-verbale: - de cercetare la fața locului din 16.09.2011 privind depistarea

automobilului incendiat ce aparține lui Gh.Brînza, în salonul căruia au fost depistate

oseminte omenești parțial nimicite prin ardere și alte obiecte, care au fost anexate la

materialele dosarului în calitate de corpuri delicte;

- de examinare a 5 coronițe stomatologice ridicate de la fața locului;

- de percheziție a domiciliului lui Gh.Brînza din 21.09.2011 în urma căreia au fost

ridicate o armă cu țeavă lisă, un pistol și cartușe la ele;

- de verificare a declarațiilor inculpatului la locul infracțiunii din 15.08.2012 și

04.09.2012, potrivit cărora O.Brînza a indicat locul unde l-a întîlnit pe Gh.Brînza, care l-a

amenințat cu un pistol și i-a spus să urce în automobil, iar deplasîndu-se în direcția

pichetului de grăniceri, au continuat deplasarea pe traseul spre s.Corpaci, apoi prin livadă,

unde s-au oprit și unde Gh.Brînza din nou l-a amenințat cu răfuiala fizică, iar el l-a lovit pe

acesta cu pumnul în cap și răsucindu-i mîina i-a luat pistolul, apoi i-a mai aplicat vreo 3-5

lovituri cu pumnul în regiunea tîmplei, după care a ieșit din automobil, iar Gh.Brînza a

rămas în automobil fiind probabil în cunoștință, însă se afla în stare de ebrietate avansată,

apoi a telefonat fiului, care a venit și l-a luat acasă cu automobilul. Ulterior, aflînd că

automobilul lui Gh.Brînza a fost depistat în livadă, a șters numărul de pe pistol și l-a aruncat

în veceul cet.A.Brodari din s.Dămașcani, r-nul Rîșcani, arătînd locul unde a aruncat pistolul

și menționînd că regretă de cele întîmplate;

- de ridicare a pistolului cu două încărcătoare din gospodăria lui A.Brodari, pe care erau

urme de ștergere a numărului și modelului acestuia;

- suporturile electronice DVD, pe care au fost imprimate acțiunile de reconstituire de

către O.Brînza a declarațiilor la fața locului;

- încheierea tehnico-incendiară nr.37-11 din 20.09.2011 cu tăblița fotografică, din care

rezultă că focarul incendiului automobilului se afla în partea dreaptă-față, în regiunea roții;

- rapoartele de expertiză medico-legală nr.194/1735 din 10.11.2011 și nr.653 din

17.10.2011, din care rezultă că cadavrul carbonizat depistat în automobilul deteriorat

complet prin ardere, aparține unui singur schelet de proveniență umană, coronițele din

ceramică și din metal galben ridicate din automobil aparțin lui Gh.Brînza; - de expertiză

balistică nr.3644, 3645 din 16.10.2012 și 22.10.2012 a munițiilor depistate și ridicate de la

domiciliul lui Gh.Brînza, și a pistolului de model ”CZ-92” ridicat din gospodăria

cet.A.Brodari, pe care sînt urme de ștergere a numărului și modelului acestuia; - copia

4

permisului de port armă pe numele lui Gh.Brînză din 08.09.2011 și actele de procurare și de

identitate a pistolului de model ”CZ-92”; - cartela transportului; - descifrările convorbirilor

telefonice din 15.09.2011 din care rezultă că numerele telefoanelor mobile aflate în posesia

inculpatului în noaptea de 14 spre 15.09.2011 au fost pelingate în regiunea Costești 763, r-

nul Rîșcani și Brînzeni 7041, r-nul Edineț, probe care, luate în ansamblu, dovedesc vinovăția

lui O.Brînza în săvîrșirea infracțiunilor imputate.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunilor imputate inculpatului, inclusiv vinovăția lui, după cum rezultă din hotărîrile

instanțelor de fond, care s-au pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-au motivat

concluziile prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul

judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală, în mod obiectiv.

Lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a motivat soluția

adoptată, oferind răspunsuri la motivele apelului declarat de inculpat. De fapt, reieșind din

conținutul recursului, recurentul nu este de acord cu aprecierea dată de către instanțele de

fond probelor administrate și cercetate în cadrul cercetării judecătorești, considerînd că

acestea nu dovedesc vinovăția lui în comiterea infracțiunilor imputate, inclusiv și cu

pedeapsa stabilită, considerînd că aceasta a fost individualizată contrar prevederilor legale.

La acest capitol, Colegiul penal atestă că, conform art.27 și 414 alin.(2) Cod de

procedură penală, aprecierea probelor și circumstanțelor de fapt ale cauzei ține de

competența instanțelor de fond și de apel.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o

caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de

fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie

survine din prevederile art.427 Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în

pct.1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept, iar aprecierea

probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată.

Reieșind din conținutul recursului, Colegiul remarcă că acesta repetă textul apelului

declarat de același autor privind aprecierea eronată a probelor de către instanțele de fond și

nevinovăția sa de comiterea faptelor incriminate, astfel argumentele expuse de recurent au

fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel, după cum s-a menționat mai sus, le-a

examinat detaliat și minuțios, apreciind toate probele din dosar, examinîndu-le în ansamblu,

în mod obiectiv, conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, pronunțîndu-se

argumentat și detaliat asupra lor.

Astfel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, iar

concluziile privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate rezultă din

circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care

au dus la respingerea apelului inculpatului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Argumentele recurenului, precum că în acțiunile sale lipsesc elementele infracțiunilor

imputate, urmează a fi respinse ca neîntemeiate, deoarece instanțele cert au constatat că

acesta a acționat cu intenție directă, cu scopul însușirii bunurilor părții vătămate și omorul

intenționat al acestuia cu o deosebită cruzime, incendiind automobilul în care se afla partea

vătămată pentru a ascunde faptele săvîrșite.

Prin urmare, motivele invocate ce țin de starea de fapt, de afirmațiile precum că

incorect au fost apreciate declarațiile sale și a martorilor, Colegiul penal le respinge ca fiind

inadmisibile, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea lui,

de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu

5

certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate.

Ca temei de recurs este invocat și pct.12) art.427 Cod de procedură penală - faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal conchide că motivul la care se referă inculpatul nu este aplicabil din

punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs

în sensul casării hotărîrilor judecătorești, deoarece instanțele de judecată nu au făcut o altă

încadrare juridică a faptei comise de către O.Brînza decît cea în baza căreia acesta a fost pus

sub învinuire, astfel că faptelor inculpatului le-a fost dată o apreciere și încadrare juridică

corectă.

Nu poate fi reținut nici temeiul invocat de recurent, precum că instanțele de judecată

au aplicat în privința lui pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

La acest capitol, Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei instanțele de

judecată, în conformitate cu prevederile art.61, 75-76, 77 Cod penal, au ținut seama de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunilor săvîrșite printre

care una este exepțional de gravă, de motivul acestora, și de persoana inculpatului, care

anterior a fost judecat de nenumărate ori și nu a stat pe calea corijării, se caracterizează

negativ, se află la evidența medicului narcolog, de lipsa circumstanțelor atenuante, astfel că

măsura de pedeapsă stabilită acestuia este în limita sancțiunilor normelor penale în baza

cărora a fost declarat vinovat. Instanțele, ținînd cont de influența pedepsei penale asupra

corectării și reeducării inculpatului, de atitudinea lui față de cele comise, luînd în

considerație circumstanțele deosebite în cauză și, reieșind din gradul de pericol excepțional

al inculpatului pentru cetățeni și societate, just au concluzionat că circumstanțele stabilite în

cauză condiționează aplicarea în privința lui a pedepsei cu detențiune pe viață, care îl va

corecta și va asigura scopurile pedepsei penale, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea lui, cît și a altor persoane.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar declarat de inculpat și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui, fiind

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Brînza Oleg, împotriva

sentinței Judecătoriei Edineț din 26 decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 04 iunie 2014, în propria lui cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 17 decembrie 2014.

Președintele Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Ion Guzun

6