1ra-910/2014 — Art. 287, 190 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 02 decembrie 2011, Pînzari Oleg a fost achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Tot prin aceiași sentință, Pînzari Oleg a fost condamnat: - în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare; - în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în autoritățile publice pe un termen de 2 (doi) ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în autoritățile publice pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de Școlnic Alexei s-a admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordine civilă, iar acțiunea civilă înaintată de Fîrfa Tatiana s-a admis parțial și dispusă încasarea în beneficiul ei din contul inculpatului prejudiciul material în mărime de 7900 lei. 1

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Pînzari Oleg la 19 iunie 2010, aproximativ la ora 06.20, aflîndu-se pe teritoriul autogării mun. Bălți, situat pe adresa str. Ștefan cel Mare nr. 2, din intenții huliganice cu scopul de a dezorganiza lucrul taximetriștilor a încălcat grosolan ordinea publică, prin aplicarea violenței, față de Floreac Oleg, care activa în calitate de taximetrist pe ruta Bălți- Chișinău, în loc public i-a aplicat două lovituri cu pumnul în regiunea craniului, cauzîndu-i leziuni corporale, dar fiind observat de către Școlnic Alexei, care avînd intenția de a-i curma acțiunile huliganice, i-a făcut observație pentru a calma spiritele, dar a fost maltratat de către ultimul aplicîndu-i două lovituri cu pumnul în regiunea feței, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legale Nr.216 „D" din 14.07.2010 leziuni corporale ușoare sub formă de luxație a dintelui 7 a mandibulei și edem moderat a țesuturilor moi în regiunea unghiului mandibular după ce ia amenințat cu răfuială fizică și deteriorarea autobuselor prin explozie și de la fața locului a plecat. Tot el, într-o zi nestabilită de către organul de urmărire penală a lunii august a anului 2010, cu scopul primirii ilegale a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și făcînd abuz de încredere, sub pretextul acordării ajutorului lui Fîrfa Tatiana, să-și redobîndească suma de bani în mărime de 1200 euro, care i-a împrumutat-o lui Poleanschii Dumitru, l-a încredințat pe ultimul că acționează din numele acesteia și ilicit a dobîndit de la D. Poleanschii bani în sumă de 500 euro, ceea ce constituia 7900 lei, folosindu-i pentru necesități personale, cauzîndu-i lui Fîrfa T. o daună în proporții considerabile. Tot el, într-o zi nestabilită de către organul de urmărire penală a lunii iulie a anului 2010, cu scopul primirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și făcînd abuz de încredere, sub pretextul acordării ajutorului lui Fîrfa Tatiana, l-a încredințat pe Gherasimov Eugen că acționează din numele ei și este împuternicit să-i restituie bunurile care îi aparțin ei, după ce prin înșelăciune și abuz de încredere a dobîndit ilicit de la E. Gherasimov un calculator portativ de model „H/P" la prețul de 14 440 lei, o joacă electronică de model „Sony PlayStation N3" la prețul de 6240 lei, convingîndu-1 pe ultimul că acționează din numele lui T. Fîrfa, folosindu-l în scopuri personale, prin ce a cauzat o daună considerabilă în sumă de 20 680 lei. 2.1. Instanța de fond a mai reținut că, de către organul de urmărire penală, Pînzari Oleg a fost învinuit pentru faptul că, într-o zi a lunii iulie 2010, sub pretextul că o va ajuta pe Fîrfa T. să-și redobîndească dreptul asupra unității de transport, a motocicletei de model "Suzuki" cu numerele de înmatriculare CAE 597, care se afla în posesia lui Gherasimov Eugen, prin înșelăciune și abuz de încredere a primit de la ultimul dreptul de a se folosi de bunul dat prin procura №8129 din 22.07.2010, ulterior a vîndut motocicleta dată lui Megalnic S., primind de la ultimul bani în sumă de 4700 euro, ceia ce constituie 75200 lei, folosindu-i pentru necesități personale, cauzîndu-i lui Fîrfa T. o daună în sumă de 75200 lei, în total (cu celelalte două epizoade sus menționate) în perioada de timp din luna iulie pînă in luna august 2010, 2 inculpatului fiindu-i încriminat că a sustras bunurile altor persoane în sumă totală de 103 780 lei.

Nefiind de acord cu sentința, procurorul a depus apel, solicitînd casarea acesteia în partea achitării inculpatului în temeiul art. 190 alin. (5) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîrii, ptin care Pînzari Oleg să fie condamnat în baza aceste norme la 10 ani închisoare, iar în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare și conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În motivarea apelului procurorul a invocat că, instanța de judecată greșit și unilateral a apreciat probele acumulate pe cauză, considerînd declarațiile părții vătămate T. Fîrfa și E. Gherasimov, precum și declarațiile martorului A. Fîrfa lipsite de relevanță, acestea de fapt indicînd asupra dreptului de proprietate de facto a cet. T. Fîrfa asupra motocicletei. 3.1. Sentința a fost atacată cu apeluri și de avocatul A. Gherasim și partea vătămată T. Fîrfa, prin care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare în baza art. 190 alin. (5) Cod penal în privința inculpatului. Ambii apelanți și-au motivat apelurile prin faptul că, instanța greșit a interpretat dispoziția art. 190 Cod penal, ceea ce a dus la o încadrare greșită a acțiunilor inculpatului. Consideră, că declarațiile lui T. Fîrfa, E. Gherasimov și A. Fîrfa conțin suficientă informație ce atestă că motocicleta în cauză a fost procurată din mijloacele bănești a lui T. Fîrfa, că aceasta a fost procurată pentru ea, lui O. Pînzari fiindu-i transmisă motocicleta pentru soluționarea întrebării privind reparația, acesta susținînd că acționează în interesele lui T. Fîrfa, pentru ca mai apoi, după reparație, fără știrea și acordul acesteia să înstrăineze motocicleta, iar banii din realizare să-i însușească. De asemenea, consideră că instanța nu a ținut cont că și celelalte lucruri, pe care ca pătimit este E. Gherasimov, de fapt sunt procurate din banii lui T. Fîrfa, astfel, că suma prejudiciului constituie 103 780 lei, ce se califică ca fiind proporție deosebit de mare și că nu a fost recuperat. 3.2. Împotriva sentinței a depus apel și inculpatul, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că dosarele în cauză i-au fost fabricate, deoarece T. Fîrfa a împrumutat de la el 6000 euro, obligîndu-se să-i restituie pînă la sfîrșitul verii anului 2010, ori să-i aducă un automobil. Apelantul a mai indicat că, pe cauză nu au fost verificate toate circumstanțele, nu au fost audiați toți martorii, iar el a fost lipsit de posibilitatea de a prezenta probe, astfel instanța nu a respectat principiul prezumției nevinovăției, nu a reținut încălcarea drepturile sale în cadrul efectuării urmăririi penale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2014, a fost respins apelul declarat de inculpat ca fiind nefondat, admise apelurile 3 procurorului, avocatului și a părții vătămate, casată sentința instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care: Pînzari Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal - la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții cu răspundere materială pe termen de 3 ani; - în baza art. 287 alin. (1) Cod penal - la 2 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i s-a numit pedeapsă definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții cu răspundere materială pe termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Școlnic Alexei și Fîrfa Tatiana, au fost admise în principiu, urmînd ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordine civilă. 4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond nu a ținut cont de faptul, că pe cauză au fost administrate probe relevante ce demonstrează vinovăția lui O. Pînzari în deplină măsură, adică inclusiv și pe epizodul legat de motocicleta „Suzuky". Deducînd acestea, instanța de apel a reținut, că atît în cadrul urmăririi penale, cît și în instanțele de fond și de apel, s-au acumulat probe ce demonstrează vinovăția deplină a lui O. Pînzari pe toate capetele de învinuire, în acțiunile inculpatului fiind prezente elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și 287 alin. (l) Cod penal. Astfel, atît în cadrul urmăririi penale, cît și în ședințele instanței de judecată, T. Fîrfa a menționat, că motocicleta „Suzuky" a fost procurată din contul banilor ce-i aparțineau, aceasta fiind oformată /prin procură/ doar pe o perioadă pe numele lui E. Gherasimov, dînsa fiind în imposibilitate de a oforma actele după ea, în legătutră cu faptul că nu se afla pe teritoriul țării. Instanța de apel a menționat că, declarațiile lui T. Fîrfa se afirmă prin declarațiile lui E. Gherasimov, după cum și prin declarațiile martorului A. Fîrfa. Prin urmare, în prezența declarațiilor, care coroborează între ele, concluzia instanței de fond, precum că T. Fîrfa nu poate fi considerată pătimita pe cauză, nu au fost reținute de către instanța de apel. Or, din declarațiile respective, rezultă că motocicleta în cauză a fost procurată anume din mijloacele bănești ce aparțineau lui T. Fîrfa. Concluziile instanței privind statutul T. Fîrfa în raport cu motocicleta în cauză au fost respinse chiar prin explicațiile inculpatului O. Pînzari, care în toate explicațiile în cadrul urmăririi penale,cît și în ședința de judecată a prezentat situația, că ar fi luat motocicleta în contul datoriei de 6000 euro, pe care T. Fîrfa ar fi avut-o față de el or prin atare explicații, însăși inculpatul a recunoscut că acțiunile sale le-a întreprins în raport cu motocicleta ce aparținea lui T. Fîrfa cu drept de proprietate. 4 Prin urmare, probele administrate atît de către instanța de fond, cît și de către cea de apel, duc la concluzia, că lui O. Pînzari neîntemeiat i-a fost exclus de sub învinuire acest episod. Instanța de apel concluzionînd că pe cauză sunt prezente probe relevante ce demonstrează vinovăția lui O. Pînzari, s-a reținut în fapta inculpatului următoarele: Inculpatul O. Pînzari, într-o zi nestabilită a lunii iulie 2010, sub pretextul, că o va ajuta pe Tatiana Fîrfa în vederea redobîndirii dreptului asupra motocicletei de model „Suzuky" cu nr/î CAE 597, care se afla în posesia lui E. Gherasimov, prin înșelăciune și abuz de încredere a primit de la ultimul dreptul de folosință a motocicletei nominalizate prin procura nr. 8129 din 22.07.2010, ulterior a vîndut motocicleta lui S. Magalinic, primind de la ultimul bani în sumă de 4700 euro, echivalent 75 200 lei, banii primiți i-a însușit, utilizîndu-i în scopuri personale, cauzîndu-i părții vătămate daună în proporții mari. Colegiul penal a relatat că, vina inculpatului se confirmă prin: procesul - verbal de examinare a motocicletei; ordonanța privind recunoașterea ca соrp delict a motocicletei; procura nr. 4230 din 04.05.2010 prin care s-a transmis motocicleta în posesia lui E. Gherasimov și procura nr. 8129 din 22.07.2010, prin care E. Gherasimov a transmis în posesia lui O. Pînzari motocicleta „Suzuky". Instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond argumentat a reținut în sarcina lui O. Pînzari și celelalte epizoade de învinuire formulate, adică a celor de însușire a calculatorului portativ de model „H/P” la preț de 14 440 lei, a unui joc electronic de model „Sony Play Station N3" la preț de 6240 lei, iar în total în sumă de de 20 680 lei, după cum faptul primirii prin escrocherie a 500 euro, echivalentul a 7900 lei. În aceiași ordine de idei, Colegiul a precizat că, nerecunoașterea vinei de către inculpat nu echivalează cu achitarea, odată ce pe cauză s-au acumulat probe suficiente ce-i demonstrează vinovăția. Argumentele inculpatului precum că dosarele în cauză i-au fost fabricate, că a fost admisă o abordare tendențioasă din partea organelor procuraturii, că apariția dosarelor este ca urmare al răzbunării organelor de urmărire penală pentru faptul, că anterior el a fost achitat pe unele cazuri, nu au fost reținute. În cadrul examinării cauzei nu au fost stabilit nici un temei pentru a deduce, că urmărirea penală ar fi fost efectuată tendențios, cointeresat. Mai mult, în cadrul urmării penale, acesta nu a depus careva plîngeri împotriva acțiunilor organelor de urmărire penală în aspectul respectiv, nu a solicitat verificări pe marginea acestor presupuneri. La etapa luării de cunoștință cu materialele cauzei nu a procedat conform prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, deși permanent a fost asistat de apărător. Totodată, probele ce au fost prezentate de către organele acuzării au fost verificate în cadrul judecării cauzei, acestea primind aprecierile respective în conformitate cu prevederile legii. Abateri ce ar putea influența probele acumulate, încălcări ale drepturilor nu au fost stabilite. 5 Mai mult ca atît, afirmația inculpatului, precum că T. Fîrfa i-ar fi fost datoare cu 6000 euro, nu poate fi reținută ca veridică și din alte considerente, or în ședința de judecată nu au fost acumulate probe ce ar atesta faptul datoriei (recipisă sau alt act notarial). Argumentele inculpatului precum că, pe cauză nu au fost verificate toate circumstanțele cauzei, nu au fost audiați toți martorii, că a fost lipsit de posibilitatea de a prezenta probele sale,prin ce instanța nu a respectat principiul prezumției nevinovăției, că a fost indicat la încălcările drepturilor sale în cadrul efectuării urmăririi penale, de-asemenea nu au fost reținute de către instanța de apel. Astfel, Colegiul penal concluzionează că, probele acumulate pe cauză, demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului în baza art. 190 alin. (5) Cod penal - adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere - escrocherie, săvîrșită în proporții deosebit de mari. Referitor la învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal a menționat că, instanța de fond just a reținut ca fiind veridice și utile declarațiile lui A. Școlinic și cele date de O. Floreac în cadrul urmăririi penale, din care rezultă, că O. Pînzari intenționat a încălcat grosolan ordinea publică, prin aplicarea violenței fată de O. Floreac si A. Școlinic, acțiuni ce au demarat în loc public, în prezența altor persoane, ca rezultat al violenței aplicate față de O. Floreac și A. Școlinic, or la cei din urmă s-au determinat vătămări corporale. Instanța a argumentat pentru care motive a reținut unele probe și le-a respins pe altele, iar concluziile rezultă din materialele cauzei. La stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social sporit al infracțiunilor săvîrșite de inculpat, de persoana acestuia care nu este la prima abatere, anterior ispășind și pedepse cu închisoare, fapt ce-l caracterizează ca personalitate, de faptul că dauna pe cauză nu este recuperată, astfel încît pedeapsa privativă de libertate fiind unica cere în speță î-și v-a putea atinge scopul.

Împotriva hotărîrii menționate inculpatul a declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel pripit a ajuns la concluzia privind condamnarea lui pentru sustragerea prin înșelăciune și abuz de încredere a motocicletei, pe motiv că această motocicletă aparținea lui E. Gherasimov, deoarece actele au fost perfectate pe numele acestuia. Recurentul mai menționează că, la fel nu au fost prezentate careva probe care ar dovedi vinovăția sa privind dobîndirea ilicită prin înșelăciune și abuz de încredere de la E. Gherasimov a unui calculator portativ la prețul de 14 440 lei, o joacă electronică la prețul de 6240 lei. 6 Recurentul nu recunoaște vina nici în sustragerea prin înșelăciune și abuz de încredere a sumei de 500 euro pe care a primit-o ilegal de la D. Poleanschi în contul datoriei pe care o avea T. Fîrfa, deoarece Poleanschi i-a declarat că îi va restitui suma de 1200 euro pînă la sfîrșitul verii 2010 în contul stingerii datoriei pe care o avea T. Fîrfa față de el. Inculpatul a mai menționat, că nu-și recunoaște vina nici pentru învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, deoarece instanțele nu au apreciat declarațiile lui Floreac Oleg, care a declarat că O. Pînzari nu a aplicat careva lovituri lui Școlnic A. 5.1. Recurs ordinar a depus și avocatul T. Kovaliov în numele inculpatului, fiind un recurs nemotivat.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 ) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia, deoarece argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, iar instanța de apel a dat o apreciere corectă probelor administrate pe cauză.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 7.1. Din conținutul recursului inculpatului rezultă că invocă ca temei de recurs pct. 6) și 12) al art. 427 Cod de procedură penală, dar de fapt referindu-se la dezacordul său cu aprecierea probelor și la încadrarea juridică incorectă a acțiunilor sale. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs, reține că nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului înaintat și nu a fost stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent, mai mult ca atît, recurentul în motivarea recursului nu specifică care anume eroare prevăzută la pct. 6) alin. 1) al art. 427 Cod de procedură penală a fost comisă de către instanța de apel. Colegiul constată, că temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de 7 implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, or, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță conform materialelor din dosar, cît și prin audierea repetată pe viu a inculpatului și părților vătămate, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, astfel, argumentele expuse în recurs sunt neîntemeiat și se resping, deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, dînduli-se aprecierea cuvenită. La soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza sub toate aspectele, probele prezentate de părți verificîndu-le și apreciindu-le just, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punctul de vedere al coroborării lor. Astfel, Colegiul penal menține argumentarea instanței de apel asupra argumentului invocat în recurs de către inculpat precum că motocicleta „Suzuky" aparținea lui E. Gherasimov, pentru că actele au fost perfectate pe numele acestuia, deoarece, atît în cadrul urmăririi penale, cît și în ședințele instanței de judecată, T. Fîrfa a menționat, că motocicleta a fost procurată din contul banilor ce-i aparțineau, aceasta fiind legalizată prin procură doar pe o perioadă de timp pe numele lui E. Gherasimov, dînsa fiind în imposibilitate de a întocmi actele pe numele său, deoarece nu se afla pe teritoriul țării, această situație fiind confirmată și prin declarațiile lui E. Gherasimov și prin declarațiile martorului A. Fîrfa. Totodată, instanța de apel corect a reținut concluzia instanței de fond ca fiind corectă în ceea ce privește confirmarea prin probele administrate la materialele cauzei a vinovăției inculpatului pentru însușirea calculatorului portativ la preț de 14 440 lei, a jocului electronic la preț de 6240 lei, precum și faptul că Pînzari O. a primit prin escrocherie suma de 500 euro. Referitor la argumentul recurentului privind dezacordul cu învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, Colegiul consideră ca fiind neîntemeiat și îl respinge, deoarece instanțele de fond just au reținut ca fiind veridice și utile declarațiile lui A. Școlinic și cele date de O. Floreac în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată, din care rezultă, că O. Pînzari intenționat a încălcat grosolan ordinea publică, prin aplicarea violenței fată de O. Floreac si A. Școlinic, acțiuni ce au demarat în loc public, în prezența altor persoane, ca rezultat al violenței aplicate către aceștia, la cei din urmă s-au determinat vătămări corporale, fapt confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 216 D din 14.07.2010, conform căruia la A. Școlnic au fost depistate leziuni corporale ușoare (f.d.53, Vol. I). Astfel, în urma celor expuse, instanța de recurs menționează că motivele invocate de inculpat sunt declarative, cu atît mai mult, aceste motive au fost obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea hotărîrilor 8 judecătorești, iar o nouă reapreciere a probelor în modul propus de recurent nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică doar chestiunile de drept. 7.2. Referitor la recursul avocatului, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și absolut nemotivat, or ultimul în general nu cuprinde nici un motiv de casare a deciziei recurate potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile invocate de inculpat și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, nu persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, astfel impunîndu- se soluția inadmisibilității ambelor recursuri, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Pînzari Oleg și avocatul acestuia Timur Covaliov, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2014, pe cauza penală în privința lui Pînzari Oleg, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 09 iulie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu 9