1ra-1539/2014 — art. 264-1 al. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-1539/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 noiembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Gordilă Nicolae

judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Petrov Ion împotriva Deciziei Curții

de Apel Chișinău din 09 iulie 2014 în cauza penală privindu-l pe

Petrov Ion Haralampii, născută la 29

noiembrie1990, originar și domiciliat în or.

Strășeni;

termenul de examinare a cauzei fiind:

- în prima instanță din 01.04.2014 până la 21.05.2014;

- în instanța de apel din 19.06.2014 până la 09.07.2014;

- în instanța de recurs din 22.08.2014 până la 12.11.2014,

C O N S T A T Ă:

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Petrov Ion a fost

condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 6 luni închisoare.

Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Strășeni din 19 aprilie

2012, fiindu-i numită pedeapsa definitivă de 2 ani 6 luni închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

aproximativ pe la orele 22.20, neavând permis de conducere a urcat la volanul

automobilului de model „ Ford Tranzit" cu numerele de înmatriculare STAR 332 și

deplasându-se pe traseul Strășeni-Scoreni, în apropierea străzii 31 August din or.

Strășeni, a fost stopat de inspectorii Inspectoratului Național de Patrulare, deoarece

existau temeiuri de a presupune că inculpatul Petrov Ion se află în stare de

ebrietate, și fiind supus testării la alcotestul „Drager-8510" s-a stabilit că inculpatul

are o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat în cantitate de 0.95 mg/l, și

o concentrație de alcool în sânge în cantitate de 2,44 g/l, fapt determinat prin

procesul-verbal nr.27, din 28.02.2014, al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, precum și prin

Raportul de constatare medico-legală nr. 272 din 05 martie 2014. fapt care conform

art.13412 alin.(3) Cod penal se atribuie la starea de ebrietate alcoolică cu grad

avansata, acțiuni ilegale prin care inculpatul a încălcat prevederile pct. 14 lit. a) al

1

Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 375 din

13 mai 2009, în vigoare de la 15 iulie 2009, conform căruia conducătorului de

vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice,

droguri sau alte substanțe contraindicate conducerii, și pct. 10 al Regulamentului

circulației rutiere, care prevede că persoana care conduce un autovehicul trebuie să

posede permisul de conducere perfectat pe numele său valabil pentru categoria

(subcategoria) din care face parte autovehiculul condus.

inculpatului Petrov Ion, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii

pedepsei cu pronunțarea unei noi sentințe și aplicarea unei pedepse non privative de

libertate, iar în partea pedepsei ne ispășite prin sentința Judecătoriei Stăseni din 19

aprilie 2012 să-i fie aplicat inculpatului prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal.

În motivarea apelului apărătorul inculpatului a invocat, că instanța de judecată

nu a luat în considerație circumstanțele atenuante, precum că la faza de urmărire

penală inculpatul a dat dovadă de colaborare, de neîmpotrivire și a recunoscut fapta,

și-a cerut scuze în fața instanței de judecată dând dovadă că se căiește sincer. Astfel,

apărarea în temeiul circumstanțelor atenuante enumerate, solicitată aplicarea art. 90

alin. (11) Cod penal

fost respins ca nefondat cererea de apel declarată de către avocatul Hedea Daniela

în interesele inculpatului Petrov Ion cu menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni

din 21 mai 2014.

În motivarea soluției Colegiul constată că, instanța de fond, corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept just a tras concluzia că inculpatul Petrov Ion a

săvârșit infracțiunea imputată și anume: „conducerea mijlocului de transport de

către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și

care nu deține permis de conducere”. Examinând cauza la cererea inculpatului în

ordinea prevăzută la art.3641 Cod de procedură penală instanța a luat în

considerație prevederile alin. (8) din acesta, care prevede că inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să

se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă or,

cu aplicarea acestor prevederi limita maximală pentru instanță, în cazul aplicării

pedepsei cu închisoarea, constituie 6 luni.

Mai mult ca atât, față de circumstanțele și argumentele apelantului ce preced,

Colegiul penal a conchis că, pedeapsa stabilită inculpatului, astfel cum a fost

individualizată de către prima instanță, răspunde atât principiului proporționalității

cât și scopului prevăzut la art. 61 Cod penal, instanța de apel apreciind ca fiind

dozată corespunzător atât ca cuantum cât și ca modalitate de executare or, Petrov

Ion, a mai comis anterior, o infracțiune similară, fiindu-i acordată o șansă în a-și

ajusta comportamentul și atitudinea față de valorile sociale și comportamentul față

de membrii societății, prin suspendarea executării pedepsei cu acordarea unui

termen de probă de 2 (doi) ani, credibilitate ce nu a fost îndreptățită, întrucât, el din

2

nou săvârșește o infracțiune și din nou în stare de ebrietate, motive pentru care se

ajunge la concluzia că, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu

este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Canțer Serghei în numele inculpatului Petrov Ion, în temeiul art. 427 alin. (1) pct.

10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia, cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o

pedeapsă non privativă de libertate, cum este munca neremunerată în folosul

comunității, iar pedeapsa neispășită prin sentința Judecătoriei Strășeni din 19 aprilie

2012 să-i fie aplicate prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal.

În motivarea recursului apărătorul inculpatului a indicat că:

- instanțele de judecată incorect au ajuns la concluzia aplicării față de inculpat

a pedepsei privative de libertate și nu a ținut cont de toate circumstanțele atenuante,

precum și de criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute se art. 75 Cod penal

- instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că corectarea inculpatului este

posibilă numai cu stabilirea pedepsei sub formă de pedeapsă reală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

În recursul declarat de către avocatul Canțer Serghei se invocă ca temei

pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Colegiul penal reține că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și

critică decizia instanței de apel numai cu referire la aplicarea pedepsei cu închisoare

reală în penitenciar de tip semiînchis.

Analizând temeiurile pentru recurs invocate, în raport cu circumstanțele și

materialele cauzei, Colegiului consideră, că în prezenta speța ele nu și-au găsit

confirmarea, deoarece instanța de apel a respectat prevederile art. 414-417 Cod de

procedură penală la judecarea apelului.

Conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod.

Deci, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei instanța de judecată

trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față

de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate.

Neglijarea unora din aceste criterii, la stabilirea pedepsei, constituie temei pentru

casarea hotărârii de către instanța ierarhic superioară în procedura prevăzută de

legea procesual penală pentru căile de atac.

Conform dispoziției art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se

3

aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât

și din partea altor persoane.

Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Reieșind din materialele cauzei, prin sentința Judecătoriei Strășeni din 21 mai

2014, inculpatul Petrov Ion a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la

6 luni închisoare. Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată

parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Strășeni din

19 aprilie 2012, fiindu-i numită pedeapsa definitivă de 2 ani 6 luni închisoare, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Colegiul penal reține că, instanța de apel, în baza probelor administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în

sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

vinovăția condamnatului în comiterea infracțiunii incriminate în baza art.2641 alin.

(4) Cod penal, iar pedeapsa i-a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 7, 61,

75 Cod penal.

În ce privesc criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 4 al prezentei

decizii, prin care susține că instanța de apel la aplicarea pedepsei nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61,75 Cod penal, acestea au format obiect de

discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizie, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere

și faptul că verificând decizia atacată în raport și cu prevederile art.424 alin.(2) CPP,

în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să

ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de acesta este vădit

neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat

o decizie legală, întemeiată și motivată, stabilind o pedeapsă aptă să conducă la

realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea inculpatului, la formarea

unei atitudini pozitive a acesteia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire

socială și principiile morale. Astfel, argumentul invocat de recurent privind

neaplicarea prevederilor prevăzute de art. 90 alin. (11), Colegiul îl apreciază

neîntemeiat.

Astfel, Colegiul analizând cazul de casare invocat de recurent și prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și anume cu referire la aplicarea

pedepsei individualizate contrar prevederilor legale, consideră că nu este incident în

cauză, deoarece pedeapsa s-a aplicat în limitele legii, argument expus detaliat în

prezenta decizie.

În asemenea condiții Colegiul, consideră că, temeiurile la care se referă autorul

recursului, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, fapt

4

ce determină incontestabil concluzia inadmisibilității recursului ordinar declarat de

avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Petrov Ion, deoarece acesta este

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Canțer Serghei

în numele inculpatului Petrov Ion împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău din 09

iulie 2014 în cauza penală privindu-l pe Petrov Ion Haralampii, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă,

Pronunțată integral la 10 decembrie 2014.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Guzun Ion

Covalenco Elena

5