1ra-1669/2014 — art.188 alin.2 CP

1ra-1669/2014 — art.188 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra- 1669/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

22 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

Președinte – Ghenadie Nicolaev,

Judecători – Nadejda Toma, Petru Moraru,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Zmeu Alexandru în numele inculpatului Agadjanov Artur Djivanovici

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2014,

în cauza penală în privința lui

Agadjanov Artur Djivanovici, născut la

02.02.1983, originar și domiciliat mun.

Chișinău, str. A. Russo, 13/2, ap.2.

Datele referitoare la termenul de

examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

Artur a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(2) lit. e), f) Cod

penal la 6 (șase) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Măsura preventivă - arestul, s-a menținut pînă la intrarea în vigoare a

sentinței.

Termenul executării pedepsei s-a calculat din 26 septembrie 2013, cu

includerea termenului aflării sub arest, din 02 noiembrie 2012.

orele 21.30 , Agadjanov A., urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, a pătruns în casa nr. 5 din strada șoseaua Hîncești, mun. Chișinău, unde

i-a atacat pe Baștovoi M. și Tabaran D. și minorul Harabara V, folosind în calitate

de armă o daltă și un cuțit de vînătoare, amenințînd cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, și a sustras deschis de la cet.

Baștovoi M. bani în sumă de 40 lei, de la cet. Tabaran D. bani în sumă de 120 lei în

valoare de 500 lei și de la minorul Harabara V. un telefon mobil marca „HTC",

1

model „Desire S" în valoare de 8000 lei, cu cauzarea ultimului a unui daune

considerabile, părăsind locul comiterii infracțiunii.

sectorului Centru, Postovanu V. și de avocatul Barbacaru Z. În numele

inculpatului Agadjanov A..

3.1. În motivarea apelului procurorul a invocat că, instanța de fond corect a

încadrat acțiunile lui Agadjanov A. în baza art.188 alin.(2) lit. d), f) Cod penal, însă

contrar prevederilor art. 387 Cod de procedură penală nu s-a expus asupra

acțiunii civile a părților vătămate Tabaran D. și Baștovoi M., cărora le-a fost cauzat

un prejudiciu material prin acțiunile infracționale ale inculpatului.

A menționat că aceștia, în baza cererilor depuse în cadrul urmăririi penale

au fost recunoscuți în calitate de părți civile, iar fiind audiați în ședința de

judecată, Tabaran D. și Baștovoi M. și-au susținut acțiunea civilă înaintată,

solicitînd încasarea de la inculpatul Agadjanov A. valoarea prejudiciului material

cauzat, în sumă de 620 lei și respectiv 40 lei.

A solicitat casarea sentinței în partea, ce ține de latura civilă cu pronunțarea

unei hotărîri, prin care să fie admisă acțiunea civilă înaintată de către părțile

vătămate Tabaran D. și Baștovoi M. cu dispunerea încasării din contul

inculpatului Agadjanov Artur Djivan în beneficiul părții vătămate Tabaran Dan a

sumei de 620 lei, iar în beneficiul părții vătămate Baștovoi Mircea a sumei de 40

lei.

3.2. Avocatul Barbacaru Z. a solicitat recalificarea acțiunilor inculpatului

Agadjanov A. din art. 188 alin.(2) lit. e), f) Cod penal în art.187 alin.(2) lit. d), f)

Cod penal, și stabilirea unei pedepsei cu aplicarea prevederilor art.79, 90 Cod

penal.

În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond incorect a calificat

acțiunile inculpatului ca tîlhărie, care nu și-a găsit confirmare în ședința de

judecată, deoarece totalitatea de probe acumulate dovedesc cu certitudine că în

acțiunile acestuia sunt întrunite elementele infracțiunii de jaf, prevăzute în art.

187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, fapt dovedit prin declarațiile inculpatului, care a

recunoscut vina sa parțial, în ce privește sustragerea bunurilor indicate în

rechizitoriu, intenția a apărut cînd acesta deja se afla în apartamentul indicat,

fiind convins că martorul Semionov, cunoscutul său, se ascunde de el anume

acolo, nu-i răspunde la apelurile telefonice, deoarece nu dorește să-i întoarcă

datoria.

Apelantul a menționat că, declarațiile părților vătămate sunt contradictorii și

lipsite de consecutivitate, nu coincid cu depozițiile făcute la urmărirea penală, iar

instanța de judecată a lăsat fără atenție acest fapt. Totodată consideră că, nu s-a

stabilit în cadrul cercetării judecătorești faptul, că inculpatul a avut careva obiect

în mînă, deoarece el declară că ținea o lanternă, și doar din depozițiile părților

vătămate se constată că inculpatul a avut în mînă o daltă, deși părțile vătămate nu

au putut descrie acest obiect, cu toate că în odaie vizibilitatea sau iluminarea era

bună. Mai mult ca atît, acest obiect nici nu a fost anexat la materialele cauzei.

2

Avocatul a mai subliniat că, inculpatul nu a întreprins careva acțiuni cu

caracter agresiv față de părțile vătămate, care ar fi fost considerate periculoase

pentru viața și sănătatea lor, în caz contrar aceștia ar fi opus rezistență, fapt ce nu

s-a întîmplat, părțile vătămate reacționînd calm la acțiunile inculpatului. În

ședințele instanței de fond părțile vătămate nu au insistat ca inculpatul să fie

pedepsit și careva pretenții materiale sau morale nu au avut.

De asemenea a solicitat stabilirea unei pedepse cu închisoarea în baza art.

187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal mai blînde decît cea prevăzută de lege, fără

amendă, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, ținînd cont de scopul

și motivele infracțiunii, comportamentul inculpatului după consumarea

infracțiunii, recunoașterea vinovăției, căința sinceră, aflarea în stare de arest 12

luni, timp în care i-a decedat tatăl și el a rămas unicul întreținător al familiei.

au fost respinse apelurile, ca fiind nefondate, cu menținerea hotărîrii atacate.

În termenul executării pedepsei aplicate inculpatului Agadjanov A. s-a inclus

timpul reținerii și arestării preventive: din 02 noiembrie 2012 pînă la ziua

pronunțării deciziei.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art.101 CPP, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind

vinovăția inculpatului Agadjanov A. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin.(2) lit. e), f) Cod penal - „tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea unui obiect

folosit în calitate de armă, cu cauzarea de daune considerabile”.

Instanța de apel a conchis că nu există temei pentru a da o nouă apreciere

probelor, fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor

puse la baza sentinței de condamnare, cum ar fi:

 declarațiile părților vătămate Baștovoi M, Tabaran D., Harabara V.; a

martorilor Colesnicov D., Semioniov C., Harabara I.

 procesele - verbale de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru

săvîrșirea infracțiunii din 01.11.2012, din numele cet. cet. Baștovoi M.,

Tabaran D. și Harabara V., care au solicitat atragerea la răspunderea penală

a persoanei necunoscute, care la 31.10.2012 prin amenințare le-a sustras

bunurile personale (f.d.7-9);

 procesul - verbal de cercetare la fața locului din 31.10.2012 cu tabel

fotografic, conform căruia a fost supus cercetării încăperile casei nr. 5 din

strada șoseaua Hîncești, mun. Chișinău, unde a fost comisă infracțiunea

(f.d. 13-22);

 procesul - verbal de ridicare din 01.11.2012, conform căruia de la cet.

Agadjanov A. a fost ridicat telefonul mobil ce aparține minorului Harabara

V. (f.d.24);

3

 procesele - verbale de recunoaștere a persoanelor cu tabele fotografice,

conform cărora Agadjanov A. a fost recunoscut de către Baștovoi M. și

Tabaran D., ca acea persoană care i-a amenințat (f.d.38-41);

 procesul - verbal de examinare a obiectului cu fototabel (f. d. 56-57);

 cererea și ordonanța de restituire a bunurilor materiale, din care rezultă că

partea vătămată Harabara I. și-a primit la păstrare telefonul mobil, ridicat

de la Agadjanov A. (f.d.71,72)

 procesul - verbal de confruntare, efectuat între partea vătămată Baștovoi M.

și învinuitul Agadjanov A. (f.d.86).

Referitor la argumentele avocatului Barbacaru Z. privind recalificarea faptei

săvîrșite de către inculpatul Agadjanov A., instanța de apel le-a apreciat ca

neîntemeiate, deoarece s-a constatat cu certitudine că inculpatul, urmărind

scopul de cupiditate, folosind o daltă, în calitate de armă, amenințînd părțile

vătămate cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea acestora

prin acțiuni cu caracter agresiv, exteriorizate într-o formă a cărei semnificație

este absolut evidentă și univocă pentru victime, atacîndu-le, le-a sustras bunurile,

cauzîndu-le daune în proporții considerabile.

Amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea

victimelor rezidă în faptul, că prin obiectul folosit - dalta, apt să provoace

consecințe periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, precum și prin

acțiunile agresive și surprinzătoare asupra victimelor, inculpatul a creat o situație

de natură să inspire temerea ca ultimele să creadă, în mod real și imediat, că sînt

supuse violenței periculoase pentru viața și sănătatea lor, totodată, neavînd

resursele psihice necesare pentru a rezista constrîngerii, astfel fiind deposedate

de bunurile materiale ce le aparțineau.

Versiunea inculpatului, precum că n-a aplicat dalta față de victime nu are

acoperire probatore și se combate prin probele administrate, în special, prin

declarațiile victimelor, care sînt constante si credibile.

Instanța de apel de asemenea a constatat că la stabilirea pedepsei

inculpatului, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61 și

75 Cod penal, ținut cont de circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de personalitatea inculpatului, corect concluzionînd că atingerea

scopului pedepsei se va asigura prin aplicarea închisorii.

Totodată, au fost apreciate nefondate și motivele invocate de procuror, în ce

privește latura civilă, deoarece analizînd conținutul sentinței rezultă, că prima

instanță nu s-a expus asupra acestei chestiuni și a considerat că, instanța de fond

corect a procedat, întrucît din actele dosarului, precum și din declarațiile părților

vătămate rezultă, că în cursul procesului penal, pînă la terminarea cercetării

judecătorești, acțiunea civilă n-a fost înaintată în conformitate cu prevederile

art.221 alin.(l)-(3) Cod de procedură penală. Astfel, s-a menționat că potrivit

art.221 alin(5) Cod de procedură penală, părțile vătămate au dreptul de a înainta

acțiunea civilă în ordinea procedurii civile.

4

Zmeu Al. în numele inculpatului Agadjanov A., solicitînd casarea acesteia,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei hotărîri, prin care inculpatul Agadjanov A.

să fie recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2)

lit.f) Cod penal și stabilită o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare cu suspendarea

condiționată a executării acesteia pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

În motivarea recursului invocă necesitatea de a recalifica acțiunile

inculpatului din art.188 alin.(2) lit. e), f) în art. 187 alin.(2) lit.f) Cod penal,

deoarece lipsesc elementele componenței infracțiunii de tîlhărie, fiindcă

inculpatul n-a avut niciodată în mîină o daltă, dar o lanternă cu care nicidecum nu

este posibil de a săvîrși tîlhăria sub formă de amenințarea cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate.

Consideră că, la stabilirea pedepsei pe art.187 alin.(2) Cod penal, instanța de

judecată trebuie să țină cont de prevederile art. 61,75,90 Cod penal și să atragă

atenția la faptul că, inculpatul a recunoscut vina în săvîrșirea infracțiunii de jaf, se

căiește sincer de cele comise, are antecedente penale stinse, la întreținere un

copil minor și părinte pensionar, dorește să se încadreze în societate ca o

persoană pozitivă. Deci, sunt întrunite toate condițiile pentru dispunerea

suspendării condiționate a executării pedepsei.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece temeiurile invocate nu se

încadrează în cele prevăzute de art.427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Recurentul invocă drept temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, iar potrivit acestei norme, hotărîrea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci

cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Potrivit art. 113 alin. (1) CP, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

5

prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

În scopul aplicării corecte a prevederilor legale enunțate vine practica

judiciră stabilită potrivit căreia erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru

verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 al.1 p. (12) instanța de recurs

trebuie să țină seama de fapta săvîrșită, așa cum aceasta a fost stabilită de către

instanța de apel, dar va supune unui control riguros încadrarea juridică a faptelor

stabilite, verificînd dacă acestea au fost încadrate corect potrivit normei penale.

În speța dată, inculpatul Agadjanov A. a fost pus sub învinuire de către

organul de urmărire penală și condamnat de către instanțele ierarhic inferioare în

baza art. 188 alin.(2) lit. e), f) Cod penal - „tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra

unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea

violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea

unui obiect folosit în calitate de armă, cu cauzarea de daune considerabile”.

Colegiul penal menționează că, pentru existența infracțiunii de tîlhărie este

important ca apariția scopului de sustragere la făptuitor să preceadă acțiunea de

atac însoțită de aplicarea violenței sau amenințării cu violența. Prin sintagma

amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate se înțelege efectuarea de către făptuitor a unui atac de natură

să inspire victimei temerea de va fi supusă violenței periculoase pentru viața sau

sănătatea ei, act care o pune în situația de a nu mai avea resursele psihice

necesare pentru a rezista constrîngerii.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că este elocventă motivarea

instanței de apel, care indică asupra faptului că „ ..prin obiectul folosit - dalta, apt

să provoace consecințe periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, precum și

prin acțiunile agresive și surprinzătoare asupra victimelor, inculpatul a creat o

situație de natură să inspire temerea ca ultimele să creadă, în mod real și imediat,

că sînt supuse violenței periculoase pentru viața și sănătatea lor, totodată, neavînd

resursele psihice necesare pentru a rezista constrîngerii, astfel fiind deposedate de

bunurile materiale ce le aparțineau”.

Colegiul penal reține și faptul că, criticile formulate de recurent în recursul

declarat, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în privința

inculpatului, în instanța de fond și instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că instanța de fond și cea de apel,

corect au apreciat probele în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la

concluzia corectă privind condamnarea inculpatului Agadjanov A., deoarece în

acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2)

6

lit. e), f) Cod penal, iar la motivarea soluției de către instanța de apel privind

aplicarea pedepsei individualizate în privința inculpatului, fiind respectate

prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală,

inculpatului fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea săvîrșită.

În consecință, Colegiul reține că, temeiul invocat de recurent prevăzut la art.

427 alin. (1) pct.12) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a comis,

prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi

declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Zmeu Alexandru în

numele inculpatului Agadjanov Artur Djivanovici împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2014, în cauza penală în privința lui

Agadjanov Artur Djivanovici, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia integrală publicată la 03 decembrie 2014.

Președinte Ghenadie Nicolaev

Judecători Nadejda Toma

Petru Moraru

7