1ra-1376/2014 — art.145 alin.2, 188 alin.3 CP

1ra-1376/2014 — art.145 alin.2, 188 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1376/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

02 decembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în componența:

președinte – Petru Ursache,

Judecători – Nadejda Toma, Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș,

Petru Moraru,

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocații

Suveică Tudor, în numele inculpatului Eșanu Ion și Belousov Andrei, în numele

inculpatului Roșca Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 februarie 2014, în cauza penală în privința lui

Eșanu Ion Petru, născut la 30 octombrie 1995,

originar și domiciliat în satul Crasnoarmeiscoe,

raionul Hîncești;

Roșca Ion Vasile, născut la 19 ianuarie 1994,

originar și domiciliat în satul Cioara, raionul

Hîncești.

Datele referitoare la termenul de examinare

a cauzei:

1) Prima instanță: 28.12.2012 - 23.09.2013

2) Instanța de apel: 21.10.2013 - 28.02.2014

3) Instanța de recurs:28.07.2014 – 02.12.2014.

C O N S T A T Ă :

fost recunoscut vinovat și condamnat, prin aplicarea prevederilor art. 70 alin.

(3), 79 Cod penal, în baza:

 art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare;

 art.197 alin.(2) lit. a) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare;

 art.145 alin.(2) lit. j) k) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar pentru minori.

În temeiul art. 84 alin. (l), 70 alin. (4) Cod penal lui Eșanu I. i-a fost stabilită

pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni 12 (doisprezece) ani 6 (șase)

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori.

1

Termenul executării pedepsei stabilită lui Eșanu I. s-a calculat din 23

septembrie 2013, fiind inclus în termenul de pedeapsă perioada aflării în stare

de arest preventiv, începînd cu 13.08.2012 pînă la 23.09.2013.

Măsura preventivă aplicată față de Eșanu I. arestarea preventivă, a fost

menținută pînă la definitivarea sentinței.

Acțiunea civilă a succesorului părții vătămate Colța S. în latura materială a

fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

pronunțe instanța în cadrul unui proces civil.

În latura morală acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se

încasarea din contul lui Eșanu I. în folosul succesorului părții vătămate Colța S. a

prejudiciului moral cauzat în sumă de 50 000 (cincizeci) mii lei.

Prin sentința menționată a fost recunoscut vinovat și condamnat Roșca I. în

baza:

 art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare;

 art. 42 alin.(3), 197 alin.(2) lit. a) Cod Penal la 4 (patru) ani închisoare;

 art. 208 alin. (1) Cod Penal la 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (l) Cod penal lui Roșca I. i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă pentru concurs de infracțiuni 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul ispășirii pedepsei stabilită lui Roșca I. s-a calculat din 23

septembrie 2013, fiind inclus în termenul de pedeapsă perioada aflării în stare

de arest preventiv, începînd cu 13.08.2012 pînă la 23.09.2013.

Măsura preventivă aplicată față de Roșca I. - arestarea preventivă a fost

menținută pînă la definitivarea sentinței.

Acțiunea civilă a succesorului părții vătămate Colța S. în latura materială a

fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

pronunțe instanța în cadrul unui proces civil.

În latura morală acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se

încasarea din contul lui Roșca I. în folosul succesorului părții vătămate Colța S.

prejudiciul moral cauzat în sumă de 30 000 (treizeci) mii lei.

la marginea pădurii între satele Cărpineni, Calmățui și Tălăiești

(Crasnoarmeiscoe), r-nul Hîncești, Eșanu I., fiind în stare de ebrietate alcoolică,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Roșca I., cu scopul sustragerii deschise

a bunurilor altei persoane, prin surprindere, l-au atacat pe Colța P., care dormea

în automobilul propriu de model „Citroen Berlingo" n/î HN AW 149, aplicându-i

lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i

vătămări corporale grave periculoase pentru viață. După care, în mod deschis

i-au sustras un telefon mobil de model „LGKG 110" la prețul de 500 lei, o

automagnitolă "Pioneer" la prețul de 700 lei, un lanț de aur cu cruce la prețul de

500 lei, astfel, cauzîndu-i părții vătămate Colța P. o daună în proporții

2

considerabile în sumă totală de 8700 lei, și cu bunurile sustrase au părăsit locul

comiterii infracțiunii.

Tot el, Eșanu I., la 12.08.2012, aproximativ la orele 05.00, la marginea

pădurii între satele Cărpineni, Calmațui și Tălăești (Crasnoarmeiscoe) r-nul

Hâncești, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în scopul ascunderii urmelor

atacului tîlhăresc, în momentul transportării corpului victimei Colța P. din

automobil în tufișuri, cu o deosebită cruzime, intenționat i-a aplicat acestuia

multiple lovituri cu cuțitul în regiunea feței, gîtului și a inimii, cauzându-i

vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care puteau aduce la deces

și au ascuns corpul victimei în tufari.

Continuându-și acțiunile infracționale, în scopul ascunderii urmelor

atacului tâlhăresc, la indicația lui Roșca I., aproximativ la orele 06.00, s-a întors

în pădurea dintre satele Cărpineni, Calmățui și Tălăiești, r-nul Hîncești, unde

intenționat a incendiat automobilul de model „Citroen Berlingo n/î HN AW 149,

ce aparținea lui Colța P., cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în mărime

de 60.000 lei.

Totodată, Roșca I., la 12.08.2012, aproximativ la orele 06.00, continuîndu-și

acțiunile sale infracționale, în scopul ascunderii urmelor atacului tâlhăresc

săvârșit în jurul orelor 04:00, a organizat distrugerea automobilului de model

„Citroen Berlingo" n/î HN AW 149, ce aparținea lui Colța P., contactîndu-l pe

minorul Eșanu I., care deja părăsise locul comiterii infracțiunii, și poruncindu-i

să se reîntoarcă la marginea pădurii între satele Cărpineni, Calmățui și Tălăiești

r-nul Hîncești și să incendieze automobilul de model „Citroen Berlingo" n/î HN

AW 149. Indicație executată întocmai de către Eșanu I.

Tot el, Roșca I., la 12.08.2012, știind cu certitudine de vîrsta minoră a lui

Eșanu I., a.n. 30.10.1995, săvîrșind împreună cu minorul atacul tâlhăresc asupra

lui Colța P. și organizând distrugerea automobilului "Citroen Berlingo" n/î HN

AW 149, ce aparținea victimei Colța P., prin acțiunile sale active l-a atras pe

minorul Eșanu I. la activitate criminală, și anume, la săvîrșirea infracțiunilor

prevăzute de art.188 alin. (3) lit. c) CP și art.197 alin. (2) lit. a) Cod Penal.

Suveică T. în numele acestuia și avocatul Belousov A., în numele inculpatului

Roșca I..

3.1. În apelul declarat, inculpatul Eșanu I., a solicitat aplicarea unei

pedepse mai blînde, deoarece instanța la adoptarea sentinței nu a ținut seama

de circumstanțele atenuante comunicate de el.

3.2. Avocatul Suveică T. în numele inculpatului minor Eșanu I., a solicitat

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatul Eșanu I. să fie achitat.

În argumentarea apelului avocatul a invocat că, sentința de condamnare

este bazată în exclusivitate pe presupuneri și doar pe declarațiile inculpatului

minor, care sunt contradictorii. Toate probele acumulate de organul de

3

urmărire penală și administrate în instanța de fond nu confirmă vinovăția

inculpatului Eșanu I. de săvîrșirea infracțiunilor imputate. Acțiunile procesuale

au fost efectuate de către organul de urmărire penală cu un șir de încălcări ale

legislației.

A menționat că, în cadrul urmăririi penale învinuitului minor Eșanu I. i-au

fost încălcate în mod flagrant dreptul la apărare, deoarece după încheierea

contractului de asistență juridică cu avocatul ales, ultimul nu a fost informat de

către organul de urmărire penală despre acțiunile procesuale petrecute cu

învinuitul, iar în perioada deținerii în instituția penitenciară minorul a fost

maltratat și amenințat cu aplicarea armei de foc de către un colaborator de

poliție a CPR Hîncești, fiind forțat să facă declarații întru autoincriminarea sa.

Despre acest fapt, minorul a declarat în cadrul examinării medico-legale, în

ședința de judecată din 10.12.2012, prezidată de judecătorul de instrucție, în

ședința instanței de fond, însă acestora nu li s-a dat nici o apreciere.

Totodată, pe parcursul deținerii în izolatorul de detenție, în scopul

menținerii acestor declarații, învinuitul minor a fost supus maltratărilor,

acțiunilor violente cu caracter sexual, fiindu-i cauzate traume fizice, psihologice

și morale, leziuni corporale. Pe acest fapt, Procuratura sect. Centru, mun.

Chișinău a pornit urmărirea penală în baza art. 172 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Mai mult ca atît, la 09 decembrie 2012, după expirarea termenului

arestului preventiv, stabilit conform prevederilor alin. (4) art. 186 Cod de

procedură penală, organul de urmărire penală era obligat să-l elibereze pe

învinuitul minor de sub strajă, aplicându-i după caz, o altă măsură preventivă

non-privativă de libertate, deoarece potrivit prevederilor art. 186 alin. (4) Cod

de procedură penală, învinuiților minori durata ținerii în stare de arest

preventiv poate fi prelungită numai până la 4 luni, însă contrar acestor

prevederi, după expirarea termenului de deținere în stare de arest a învinuitului

minor Eșanu I., organul de urmărire penală, în scopul deținerii în continuare a

acestuia în stare de arest, fără a avea temei legitim pentru a-l prelungi, la

06.12.2012 a pornit ilegal încă două cauze penale, pe faptele incriminate

anterior prin ordonanța din 12 august 2012, conform indicilor infracțiunilor

prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) și art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal, și fără a-

l pune real în libertate, l-a reținut din nou.

Apărarea a menționat că, recunoașterea minorului Eșanu I. în calitate de

bănuit și audierea lui a fost efectuată abia a doua zi după reținere, adică la

13.08.2012 între orele 10.30 și 11.15 minute. Conform procesului - verbal de

reținere minorul a fost reținut la ora 9.55 min. pe motiv că a comis omorul lui

Colța P. cu o deosebită cruzime, iar la locul de muncă a acestuia au fost depistate

bunuri sustrase de la victimă. Astfel, a concluzionat că din seara zilei de

12.08.2012 până la ora 9 și 55 min. a zilei următoare minorul a fost ilegal privat

de libertate.

4

Totodată, a considerat că a avut loc falsificarea procesului - verbal de

ridicare de la Roșca V. a panelei de magnitolă, deoarece conform procesului

verbal aceasta a fost ridicată la 12.08.2012 la orele 18.00-18.20, ultimul fiind

audiat în ședința de judecată a declarat că la data 12.08.2012 aproximativ la ora

23.00 pe când familia sa dormea, la el a sosit un grup de polițiști cu un

automobil, în care se afla și minorul Eșanu I. Colaboratorii de poliție i-au cerut

să-i cheme pe toți membrii familiei sale afară, iar unul dintre aceștia i-a

prezentat o placă de magnitofon și un cuțit, întrebîndu-i dacă le recunosc.

Avocatul a mai menționat faptul că, între declarațiile inculpaților date în

cadrul urmăririi penale, în instanța de judecată, a martorilor, precum și

materialele dosarului sunt divergențe esențiale, care pun la îndoială

veridicitatea lor.

Astfel, faptul că schimbarea declarațiilor făcute de către învinuitul minor

Eșanu I. a avut loc după audierea martorilor prin declarațiile cărora, depozițiile

făcute de către acesta în calitate de bănuit au fost combătute. Acest fapt

demonstrează, că declarațiile lui Eșanu I. erau dirijate în mod direct de către

colaboratorii operativi, reprezentanții organului de urmărire penală, reieșind

din probele acumulate după 13.08.2012.

Avocatul mai consideră că nu a fost verificat dacă minorul, reieșind din

vîrsta, starea sa fizică, putea să ridice de unul singur partea vătămată și să-l

pună în portbagajul automobilului, sau dacă ambii învinuiți, l-ar fi putut urca în

salonul automobilului la volan, deoarece conform declarațiilor martorilor,

partea vătămată avea o greutate mult mai mare decât cea a învinuitului

(aproximativ 110 kg), iar în cadrul urmăririi penale nu s-a atras nici o atenție

faptului că, conform declarațiilor învinuitului minor el i-a aplicat părții vătămate

patru lovituri cu cuțitul în regiunea gâtului și două lovituri în regiunea inimii,

însă potrivit raportului de expertiză medico-legală, la examinarea cadavrului

victimei, au fost depistate o plagă în regiunea ochiului, 21 plăgi în regiunea

inimii, 5 plăgi în regiunea posterioară a gâtului, iar în total 27 plăgi. Reieșind din

numărul și localizarea plăgilor, la momentul producerii acestora trebuia să aibă

loc o scurgere masivă de sânge, inclusiv împroșcături în același timp pe corpul

inculpaților, pe hainele lor, cu toate acestea urme de sânge n-au fost depistate în

cadrul cercetării la fața locului, precum și n-au fost depistate nici alte urme care

ar fi fost lăsate.

Lipsa urmelor masive de sânge la locul depistării cadavrului, în opinia

apărătorului, demonstrează faptul, că omorul a fost săvîrșit în alt loc și ulterior,

cadavrul a fost adus la locul depistării, însă acestor circumstanțe importante nu

li s-a atras nici o atenție, această versiune nefiind verificată.

Mai mult ca atît, avocatul insistă, că necătînd la faptul că medicul-legist este

prezent în raion, acesta nici n-a fost invitat la fața locului, așa cum prevede

legislația procesual-penală.

5

A mai atenționat asupra faptului că declarațiile primare făcute în calitate

de bănuit de către Eșanu I. nu au nici o legătură cauzală cu cele constatate

ulterior, iar acestui fapt nu i s-a dat nici o apreciere de către instanța de fond.

Probarea învinuirii înaintate minorului Eșanu I. este bazată în exclusivitate

pe declarațiile lui, care mai sunt și contradictorii, fapt care contravine cerințelor

Codului de procedură penală.

A fost atrasă atenția de către apărător și la aceea, că din ultima învinuire

din 13.08.2012 a dispărut suma de 200 lei incriminați anterior și a apărut

suplimentar lănțișorul din aur, însă nu este clar în ce bază a fost exclusă suma

de 200 lei din învinuire, dar este absolut clar procesul verbal de cercetare la fața

locului du 12.08.2012, potrivit căruia „.. la o distanță de 45 cm spre automobil,

pe iarbă se observa un lanț de culoare galben-auriu cu lungimea de 58 cm,

lățimea de 5 mm, împletitură de inele în serie, lacătul lanțului este deteriorat,

lanțul a fost ridicat". Acest obiect este anexat la materialele cauzei în calitate de

corp delict, a fost examinat în ședința instanței de fond, iar reieșind din aceste

circumstanțe, în opinia apărării, el nu putea fi incriminat inculpaților ca fiind

sustras.

Apărarea a conchis în apelul său că, în cazul dat organul de urmărire

penală, inclusiv procurorul care a efectuat urmărirea penală, colaboratorii

serviciilor operative nu și-au atins scopul, iar instanța de judecată a acceptat

concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului și a

început judecata de la ideea preconcepută că inculpații Eșanu I. și Roșca I. au

săvîrșit infracțiunile ce constituie obiectul învinuirii.

3.3. În motivarea apelului avocatul Belousov A., în numele inculpatului

Roșca I., a invocat că, sentința de condamnare se bazează pe declarațiile date de

către inculpatul minor Eșanu I. la faza de urmărire penală, care au fost obținute

prin constrângere și amenințări din partea reprezentanților organului de

urmărire penală și sunt invocate un șir de circumstanțe camuflate și false care

ar indica asupra vinovăției inculpaților Roșca I. și Eșanu I..

De asemenea, a menționat faptul falsificării procesului - verbal de ridicare

de la Roșca V. a panelei de magnitolă, care însă, în realitate, a fost adusă de către

colaboratorii de poliție, fiind prezentat totodată și un cuțit, întrebîndu-i pe

membrii familiei Roșca, dacă îl recunosc. Nu este clar cum a putut fi recunoscut

ca corp delict acest cuțit, care nu avea pe el nici o urmă a infracțiunii, fapt

confirmat prin raportul de expertiză nr. 52 din 14.08.2012.

Totodată, apelantul a menționat că în procesul - verbal de cercetare la fața

locului nu este indicată participarea medicului legist la examinarea exterioară a

cadavrului, la locul unde a fost descoperit, iar potrivit art. 120 Cod de procedură

penală participarea medicului legist este obligatorie la astfel de acțiuni, iar

expertul urma să dea apreciere la fața locului ce ține de temperatura cadavrului,

dacă acesta a fost transportat din altă parte, precum și despre timpul decesului,

deoarece din materialele cauzei se constată lipsa urmelor masive de sânge la

6

locul depistării cadavrului, care trebuiau neapărat să fie, ținînd cont de faptul, că

în total au fost depistate 27 de lovituri cu cuțitul pe corpul victimei. Acest fapt

nu exclude că, omorul a fost săvârșit în alt loc și ulterior cadavrul a fost adus la

locul depistării, însă această versiune nu a fost verificată.

Astfel, reiese că colaboratorii de poliție erau cointeresați ca medicul legist

să nu participe la examinarea exterioară a cadavrului la fața locului și prin

acțiunile sale ilegale să ascundă adevărații făptași ai crimei imputate

inculpaților, fiindcă din declarațiile martorilor reiese că a fost văzută la fața

locului o terță persoană cu păr roșcat care a fugit.

Apărarea a considerat că instanța de fond a încălcat prevederile art. 101

Cod de procedură penală, care stipulează că instanța de judecată apreciind

fiecare probă din punct de vedere al coroborării lor, deduce existența intenției

în comiterea acțiunilor infracționale și vinovăția inculpatului în faptele

imputate, însă instanța de fond a acceptat concluziile date de către organul de

urmărire penală fără a cerceta minuțios circumstanțele cauzei.

A solicitat, casarea totală a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

prin care inculpatul Roșca I. sa fie achitat.

2014 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Eșanu I.,

avocatul Suveică T. în numele acestuia și de avocatul Belousov A. în numele

inculpatului Roșca I., cu menținerea sentinței fără modificări.

Termenul de executare a pedepsei stabilite lui Eșanu I. și Roșca I. s-a

calculat din 28 februarie 2014, fiind inclusă durata deținerii sub arest lui Eșanu

I. din 13.08.2012 pînă la 28.02.2014 și lui Roșca I. din 13.08.2012 până la

28.02.2014.

de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

ajungînd la concluzia despre vinovăția inculpatului Eșanu I. în săvîrșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c), art.197 alin.(2) lit. a), art. 145

alin. (2) lit. j) k) Cod penal și a inculpatului Roșca I. în săvîrșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c), art. 42 alin.(3), 197 alin.(2) lit. a), art. 208

alin. (1) Cod Penal.

Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților în săvîrșirea faptelor

incriminate este dovedită prin probele administrate în cauză, și anume:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.08.2012 cu anexă

fototabel, prin care a fost cercetat un drum de țară care duce spre direcțiile

Cărpineni - Tălăiești și se intersectează cu un drum asemănător, care duce spre

s. Dancu, unde pe partea dreaptă se observă o pădurice și un automobil

incendiat de model „Citroen Berlingo". La fața locului au fost ridicate: plăcuță de

7

înmatriculare, fire de iarbă cu pete, un lanț, un fragment de curea cu cârlig,

grăunțe de porumb, un cuțit (f. d 11-20, Vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 173 din 12.08.2012, prin care se

concluzionează că lui Colța P. i s-au cauzat vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață, care puteau duce la deces, și aceste vătămări corporale

depistate nu sînt caracteristice căderii și nici cauzării cu mâna proprie ( f. d. 53-

60, Vol. I);

- raportul de constatare medico-legală nr. 2518 din 31.08.2012, conform

căruia revărsatele sanguine și arsurile de pe tegumente au fost produse într-o

perioadă scurtă unele față de altele, cu circa 30 minute - 1 oră până la deces

( f. d. 65, Vol. I);

- raportul de constatare medico-legală nr. 177 din 27.08.2012, conform

căruia plăgile din stânga preparatului de piele prelevat de la cadavrul lui Colța

P., sunt contuzie, au fost produse cu un obiect dur contondent cu suprafața de

impact limitată, plaga din dreapta este înțepată-tăiată și a fost produsă cu un

corp înțepător - tăietor de formă plată ( f. d. 69, Vol. I);

- procesul - verbal de reconstituire a faptei din 17.08.2012, în cadrul căreia

s-a efectuat reconstituirea faptei cu scopul verificării și precizării declarațiilor

bănuitului Eșanu I. despre evenimentele infracțiunilor săvârșite de el și Roșca

Ion (f. d. 104-106 Vol. I);

- procesul - verbal de ridicare din 12.08.2012, prin care din vagonul pe roți,

amplasat pe teritoriul s. Cărpineni, r-nul Hîncești, la hotar cu s. Dancu, unde sunt

cote de pământ, ce aparține lui Roșca V. a fost ridicată o panelă de la casetofon

de model „Pioneer” (f. d. 108, Vol. I);

- procesul - verbal de examinare a obiectului din 13.08.2012 cu anexa foto

tabel, prin care a fost examinată panela de la casetofon de model „Pioneer” ( f.

d. 109-110, Vol. I);

- procesul - verbal de recunoaștere a obiectului din 13.08.2012 cu anexa

foto tabel, prin care succesorul părții vătămate Colța S. a recunoscut obiectul

(f. d. 112-114, Vol. I);

- procesul - verbal de ridicare din 01.10.2012, potrivit căreia de la Grosu M.

a fost ridicat telefonul mobil de model "Nokia 1280" ( f. d. 121, Vol. I);

- procesul - verbal de examinare a obiectului din 01.10.2012 cu anexa foto

tabel, prin care a fost examinat telefonul mobil de model „Nokia 1280”( f. d. 122-

123, Vol. I);

- procesele - verbale de recunoaștere a obiectului din 02.10.2012 cu anexa

foto tabel, prin care succesorul martorul Colța L. a recunoscut obiectul sub nr. 3

(f. d. 125-126, 127-128, 129-130, Vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 291 D din 06.12.2012, prin care se

concluzionează că în baza raportului de expertiză medico-legală nr. 173

întocmit în privința lui Colța P., ultimului i s-au cauzat vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață care au dus la deces (f. d. 112, Vol. II);

8

- raportul nr. 96s din 15.11.2012 de expertiză psihiatrică legală staționară

în privința lui Eșanu I., potrivit căruia a fost recunoscut responsabil de faptele ce

i se impută ( f. d. 90-91 vol. I);

- raportul nr. 84s din 15.11.2012 de expertiză psihiatrică legală staționară

în privința lui Roșca I., potrivit căruia a fost recunoscut responsabil de faptele ce

i se impută ( f. d. 95-96 vol. I).

Totodată, instanța de apel a menționat, că la locul infracțiunii, reieșind din

procesul - verbal de cercetare la fața locului cu anexă foto-tabelul, au fost

depistate semințe de porumb, anexate în calitate de corpuri delicte la

materialele cauzei, aceasta în condițiile că locul infracțiunii este înconjurat de

pădure și de lanurile semănate cu grâu, iar plantații de porumb lipsesc ( f. d. 14-

20 vol. I), astfel că instanța de fond întemeiat a concluzionat că semințele de

porumb la locul infracțiunii au ajuns prin intermediul inculpatului Roșca I. după

ce acesta a încercat să „baloteze porumbul” de pe lanurile ce-i aparțin familiei

sale.

Analizând declarațiile inculpaților Eșanu I. și Roșca I. pe parcursul

cercetării judecătorești, prin care ultimii neagă săvârșirea faptelor infracționale

imputate, instanța de apel a reținut, că acestea urmăresc scopul eschivării de la

răspunderea penală și sunt pe deplin combătute cu probatoriul prezentat de

partea acuzării în cadrul urmăririi penale și pe parcursul cercetării

judecătorești.

Instanța de apel a menționat și faptul, că potrivit ordonanței din

07.09.2012 a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în privința lui Cojocaru

I., deoarece faptul influențării fizice și psihice în vederea depunerii depozițiilor

„favorabile urmăririi penale", maltratării și torturării lui Eșanu I. de către

colaboratorul de poliție Cojocaru I. nu s-a confirmat ( f.d.90-91). Circumstanțele

de fapt comunicate de către inculpatul Eșanu I. au fost stabilite reieșind din

toate elementele de fapt prezentate în instanță.

Din cele menționate, instanța de apel a considerat că sunt neîntemeiate și

nu pot fi reținute argumentele declarate de avocatul Belousov A. în numele

inculpatului Roșca I. și nici argumentele avocatului Suveică T. în numele

inculpatului minor Eșanu I. cu privire la aceea că inculpații nu au comis faptele

infracționale imputate, precum și ale inculpatului minor Eșanu I., care a solicitat

aplicarea unei pedepse mai blânde non privativă de libertate în privința lui și că

instanța la pronunțarea sentinței nu a ținut seama de circumstanțele

comunicate de el, deoarece toate aceste argumente sunt combătute prin

totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect

apreciate de către instanța de fond, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor.

9

La stabilirea pedepsei instanța de apel a concluzionat că instanța de fond

a ținut cont și de gravitatea infracțiunii, motivul săvîrșirii acesteia, de persoana

celor vinovați, pornind de la realizarea sarcinii de a aplica o pedeapsă echitabilă,

în vederea atingerii scopului pedepsei, și astfel corect a ajuns la concluzia că

reeducarea și corectarea inculpaților este posibilă doar în condițiile izolării

acestora de societate, prin stabilirea unei pedepse cu închisoarea. În privința

inculpatului minor Eșanu I. s-a stabilit o pedeapsă în conformitate cu art. 70, 79

Cod penal, adică o pedeapsă minimă prevăzută de Legea penală pentru

infracțiunea respectivă.

Curtea de apel de asemenea a subliniat că la stabilirea pedepsei a ținut

cont și de faptul că până la sfârșitul cercetării judiciare a cazului, nici unul din

inculpați nu au manifestat conștientizarea acțiunilor sale, nu au dat dovadă în

nici un mod de regret, căință sinceră.

Referitor la acțiunea civilă înaintată în cadrul urmării penale de

succesorul părții vătămate privind încasarea de la inculpați a prejudiciului

material în sumă de 98 700 lei și a prejudiciului moral - 1 000 000 lei, instanța

de apel a reținut, că instanța de fond întemeiat a admis parțial acțiunea civilă, și

anume, dispunindu-se încasarea prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei de la

inculpați, ținând cont de faptul că familiei succesorului părții vătămate i-au fost

cauzate grave suferințe morale, prin prisma prevederilor art. 1398 Cod Civil, iar

în privința încasării prejudiciului material, a fost admisă în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în cadrul unui

proces civil, deoarece succesorul părții vătămate nu a prezentat probe care ar

confirma cheltuielile suportate.

avocații Suveică T. în numele inculpatului Eșanu I. și Belousov A. în numele

inculpatului Roșca Ion, care au invocat temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală - „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței” și pct.8) – „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” Cod de

procedură penală, indicînd aceleași motive expuse anterior și în cererile de apel,

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

de achitarea a inculpaților.

invocate, Colegiul lărgit consideră că recursurile urmează a fi admise din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 al. (1) p. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

10

Conform art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate în ședința instanței de apel sau se poate proceda

la cercetarea suplimentară a probelor administrate de prima instanță.

Potrivit prevederilor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care,

prin apel, se transmit instanței de apel sînt următoarele: dacă fapta reținută ori

numai imputată a fost săvîrșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și,

dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția

materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și

agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost

apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în

conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de

apel, acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă

infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au

fost corect aplicate.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor

invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia

urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de

procedură penală, deoarece o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în

instanța de recurs.

Verificând argumentele invocate în recursurile depuse în raport cu

materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de apel la examinarea cauzei a

comis erori de drept ce nu pot fi corectate în instanța de recurs, pronunțînd

soluția sa fără respectarea prevederilor legale, a jurisprudenței CtEDO, precum

și a practicii judiciare stabilite.

Colegiul lărgit menționează că aprecierea probelor este unul din cele mai

importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă

depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile

din proces, se concretizează în soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile

legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și

după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o

corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care o

11

probează această dată. Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din

punctul de vedere al coroborării lor.

Al. (5) art. 414 Cod de procedură penală stabilește că instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar al. (6) al aceluiași articol

stabilește că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul verbal.

Colegiul cu referire la decizia supusă recursului, constată că Curtea de Apel,

contrar prevederilor legale n-a verificat în ședința de judecată probele, pe care

le-a pus la baza deciziei de condamnare, nu a dat apreciere cuvenită probelor.

Mai mult decît atît, instanța de apel, pronunțînd decizia recurată, a decis în

mod arbitrar care dintre probele acuzării vor fi verificate, încălcînd principiul

contradictorialității procesului penal, deoarece în cadrul ședinței de judecată

procurorul n-a înaintat careva cereri în acest sens.

Astfel, în decizia adoptată sunt redate detaliat conținutul declarațiilor

succesorului părții vătămate Colța S., martorilor Roșca V., Colța L., Frunze M.,

Izvoreanu P., Roșca E., Roșca I., Șincu I., Iacob V., deși nici una dintre persoanele

indicate n-au fost interogate, iar declarațiile acestora n-au fost verificate în

cadrul ședinței instanței de apel (f. d. 97-98 Vol. IV), cu toate acestea ele au fost

puse la baza deciziei de condamnare.

Colegiul mai menționează că în ședința instanței de apel inculpații Eșanu

I. și Roșca I. au declarat că susțin depozițiile făcute în cadrul cercetării

judecătorești din instanța de fond (f.d. 83-84 Vol. IV), răspunzînd doar la

întrebările puse.

Cu toate acestea declarațiile lor din cadrul urmăririi penale și instanței de

fond n-au fost verificate în cadrul ședinței instanței de apel, deși decizia supusă

recursului conține o expunere detaliată și a declarațiilor inculpaților de la

urmărirea penală și cercetarea judecătorească, care au fost puse la baza

sentinței de condamnare a inculpaților și care a fost menținută de către instanța

de apel.

Încălcările comise la acest capitol de către instanța de apel au fost invocate

în recursurile depuse de către apărători în interesele inculpaților, fiind

considerate drept o violare gravă a art.6 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului.

Colegiul de asemenea constată și faptul că, instanța de apel n-a făcut o

analiză amplă a probelor acumulate pe cauză, nu a indicat pentru care motive

s-au admis unele probe și s-au respins altele, nu a argumentat detaliat, cu

trimitere la prevederile legale respective, de ce s-au respins probele ce au fost

aduse în confirmarea nevinovăției inculpaților, astfel nemotivîndu-și decizia.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel,

judecînd apelurile declarate de avocați în numele inculpaților, nu a verificat

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

12

instanță, conform materialelor din cauza penală, și nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apeluri, indicate în pct. 3.2 și 3.3 al prezentei

decizii, constatînd, fără a-și motiva decizia, că inculpații au săvîrșit infracțiunile

imputate, fără a fi dată o analiză amplă tuturor probelor administrate în cauza

dată, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că argumentele recurenților cu

privire la faptul că instanța de apel nu a dat apreciere cuvenită probelor

administrate pe caz, și-a găsit confirmare, de aceea rezultatele activității

organului de urmărire penală și baza probatorie propusă de partea acuzării și

partea apărării în cadrul acestei cauze penale, urmează a fi verificată de către

instanța de apel la rejudecarea cauzei, în ședințele de judecată publice, cu

respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor implicate pe caz,

respectîndu-se principiul contradictorialității procesului penal și legalității

armelor în proces, stipulat la art. 24 Cod de procedură penală, ceea ce nu a fost

efectuat.

Erorile procesuale admise de către Curtea de apel Chișinău, în opinia

Colegiului, cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, și nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit constată, că totalitatea

circumstanțelor menționate în prezenta decizie confirmă necesitatea casării

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în

alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate la modul cuvenit

de către instanța de apel fiecare probă în parte și toate probele în cumul în

scopul adoptării unei soluții corecte.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel de

către apărător, asupra celor indicate în prezenta decizie, precum și să dea

răspuns la toate argumentele invocate atît în apel cît și în recursurile invocate.

Instanța de apel urmează să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță, să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate,

ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de prevederile practicii judiciare

stabilite, de practica relevantă a CtEDO, să înlăture omisiunile admise și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul lărgit,

13

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de avocații Suveică Tudor, în numele

inculpatului Eșanu Ion și Belousov Andrei, în numele inculpatului Roșca Ion,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie

2014, în cauza penală în privința lui Eșanu Ion Petru și Roșca Ion Vasile, și

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Publicată integral la 06 ianuarie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Ghenadie Nicolaev

Constantin Alerguș

Petru Moraru

14