1ra-1655/14 — Art. 264-1 alin. 1, 145 alin. 2 lit. e, j CP

Prin sentința Judecătoriei Călărași din 07 martie 2014, Eremia Vasile, a fost condamnat: - în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal, la detențiune pe viață; - în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 400 unități convenționale, în sumă de 8.000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani; - în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni i-a fost stabilită pedeapsa definitivă detențiune pe viață, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. A fost încasat de la inculpatul Eremia Vasile suma de 840 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în contul statului, pentru efectuarea expertizei psihiatrico- legală. A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind încasat de la inculpatul Eremia Vasile în beneficiul succesorului legal al părții vătămate Rotaru Ion, prejudiciu moral în sumă de 100.000 lei, iar în latura prejudiciului material, acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat în fapt că, inculpatul Eremia Vasile, la 08 septembrie 2013, aproximativ la ora 0550, deținând permisul de conducere cu nr.978603905 și conducînd automobilul de model ,,Vaz 2106” cu n/î CL AG 457, pe strada A. Mateevici, or. Călărași, încălcînd prevederile art.14 1 lit.(a) al Regulamentului circulației rutiere, în conformitate cu pct.6. 5. 5. al Regulamentului cu privire la serviciul de patrulare rutieră al poliției rutiere a Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin ordinul nr.45 din 19.02.2002, a fost supus alcotestului „Drager”, urmare la ce, i s-a constatat prezența cantității de 0.72 mg/1 alcool în aerul expirat, iar în rezultatul examinării medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, la Eremia Vasile s-a depistat prezența în sînge a cantității de 2,06 g/l de alcool, ceea ce constituie stare de ebrietate avansată. Tot el, în noaptea de 09 spre 10 octombrie 2013, aflîndu-se în casa gospodăriei sale, din or. Călărași, str. A. Mateevici nr.43, fiind sub influența alcoolului, în rezultatul unui conflict spontan apărut între el și Rotaru Zaharia, care se afla în ospeție la el, profitînd de starea evidentă de neputință a ultimului de a se apăra, manifestată prin aceea că, se afla într-o stare de ebrietate alcoolică avansată, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico - legală nr.106, intenționat, i-a aplicat ultimului lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar mai apoi a luat o sticlă de băutură alcoolică și i-a aplicat cu aceasta cîteva lovituri în regiunea capului. Ulterior, cu ciobul de la gura sticlei, i-a strivit o ureche, apoi continuîndu-și intențiile sale criminale și satisfacția sa de a aduce suferințe deosebit de chinuitoare victimei, cu o deosebită cruzime a continuat să-1 mai lovească cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și văzând că, acesta dă semne de viață, dîndu-și seama că, îi va provoca victimei suferințe și mai chinuitoare, 1-a tîrît pe ultimul din casă pînă la marginea unui pîrău care se mărginește cu gospodăria sa. Văzând că, acesta și în continuare este în viață, a adus din portbagajul automobilului său, o sticlă de masă plastică cu benzină, cu care 1-a stropit și apoi i-a dat foc. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.106 din 10 octombrie - 23 octombrie 2013, moartea lui Rotaru Zaharia a survenit de la traumă cranio- cerebrală și arsuri termice sub-totale a corpului (care au avut loc peste aproximativ 1-4 ore după traumă cranio-cerebrală). Pe cadavrul au fost depistate vătămări corporale, care se califică ca grave, periculoase pentru viață și care se află în legătură cauzală directă cu decesul lui Rotaru Zaharia.

Avocatul Maria Tetelea în numele inculpatului Eremia Vasile, a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat. În susținerea cerințelor sale, apelantul a invocat că, în materialele cauzei nu este arătat locul săvîrșirii infracțiunii, partea acuzării nu a verificat declarațiile inculpatului care a declarat că nu a urcat la volan iar prima instanță nu a ținut cont de faptul că declarațiile participanților la proces, depuse la faza urmăririi penale diferă de cele din cadrul ședinței de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 mai 2014, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Maria Tetelea în numele inculpatului, cu menținerea fără modificări a sentinței. 4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, instanța de fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate 2 în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la condamnarea inculpatului Eremia Vasile în baza art. art. 145 alin. (2) lit. lit. e), j), 2641 alin. (1) Cod penal și în baza acestor legi, fiindu-i corect stabilită pedeapsa definitivă în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, detențiune pe viață, cu executarea în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În acest sens, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Eremia V., întru-totul s-a confirmat prin:  Declarațiile martorului Gorcinschi M., din care rezultă că, la 08 septembrie 2013, aflîndu-se la serviciul de patrulare împreună cu Manea A., l-au stopat pe Eremia V. pentru verificare, de la care se simțea miros de alcool, iar după verificarea cu alcotestul, s-a constatat că inculpatul se afla în stare de ebrietate, pe bancheta din față se afla și fiul acestuia (f.d. 100, vol. II);  Declarațiile martorului Manea A., din care rezultă că, la 08 septembrie 2013, dimineața, pe str. A. Mateevici, or. Călărași, a fost stopat pentru verificare automobilul de model „VAZ”, la volanul căruia se afla Eremia V. și pe bancheta din față fiul acestuia. Inculpatul nu dispunea de acte și suspectat că ar fi în stare de ebrietate a fost efectuată proba cu alcotestul cu rezultatul pozitiv (f.d. 101, vol. II);  Procesul-verbal nr. 000179 din 08 septembrie 2013, potrivit căruia, în rezultatul examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, s-a constatat că, în sîngele lui Eremia Vasile a fost depistată concentrația de 2, 06 g/l alcool, ceea ce corespunde stării de ebrietate avansate (f. d. 9-10, vol. I );  Rezultatul testului alcoolscopic din 08 septembrie 2013, potrivit căruia, s-a constatat că, concentrația de alcool în aerul expirat de Eremia V. este de 0, 72 mg/l alcool, ceea ce corespunde stării de ebrietate avansate (f.d. 8, vol. I);  Procesul-verbal de înlăturare a lui Eremia V. de la conducerea vehiculului din 08 septembrie 2013 (f.d. 7, vol. I);  Declarațiile succesorului legal al părții vătămate Rotaru I., (f.d. 87, vol. II);  Declarațiile martorilor Rotaru D. (f.d. 89, Vol. II), Chistruga V. (f.d. 90, vol. II), Eremia Vl. (f.d. 91, vol. II), Rotaru S. (f. d. 92, vol. II), Bragoi T. (f.d. 102, vol. II);  Declarațiile martorului Susan E., din care rezultă că, la 09 octombrie 2013, se afla la serviciu la magazinul „Sîrbu Rodica” din or. Călărași, unde aproximativ la ora 1905, a intrat în magazin inculpatul împreună cu Rotaru Zaharia, ambii fiind în stare de ebrietate, Eremia Vasile l-a lovit cu pumnul în piept pe Rotaru Zaharia pentru că, ultimul nu i-a dat bani (f. d. 93-94, vol. II) 3  Declarațiile martorului Gușan C., din care rezultă că, Eremia V. i-a povestit cum el, cu Rotaru Z. au servit alcool la el acasă, după care Rotaru Z. l-a întrebat dacă poate să-i împrumute o sumă bănească, el a scos banii și i-a pus pe masă, după au început a se certa și inculpatul a luat banii înapoi, apoi inculpatul l-a lovit pe Rotaru Z. cu sticla de coniac în cap și i-a tăiat urechea. După aceasta i-a rupt un picior și cîteva coaste, l-a stropit cu apă și iar l-a bătut, după care l-a băgat într- un covor în verandă. Cînd Zaharia Rotaru și-a pierdut cunoștința, iar Eremia V. crezînd că a murit, l-a dus într-o rîpă la vecin, a rupt un stîlp și l-a dat la vecin în grădină, după care, s-a întors înapoi, a luat benzină, l-a stropit și i-a dat foc, persoana se zbătea dar inculpatul i-a pus piciorul pe gît pînă ultimul a încetat a se zbate (f. d. 103, vol. II);  Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10 octombrie 2013, potrivit căruia a fost ridicată o sticlă cu conținut asemănător cu combustibilul din preajma cadavrullui; s-a stabilit că, din casa lui Eremia Vasile și pînă la locul unde a fost depistat cadavrul parțial carbonizat, se observă șîrîituri de sînge pe podeaua din casă spre ușa de la ieșire și o urmă pe pămînt pînă la rîpă; se observă și urme de încălțăminte a unei singure persoane, urme de încălțăminte care sunt identice cu mărimea galoșilor care au fost depistați lîngă ușa de la intrare și care au urme pe ei asemănătoare cu sânge; sau mai depistat urme de substanță brună cenușie asemănătoare cu sîngele, pe ușa de la intrarea în casa inculpatului, pe podeaua de la prima cameră de la intrare în casă, care conform raportului de expertiză pot aparținea și victimei; din prima odaie, s-a ridicat fragmentul de țesut a unei urechi de proveniență umană, care conform raportului de expertiză tot poate fi a victimei; s-a mai ridicat un ciob de sticlă asemănător cu gura unei sticle cu urme de sînge; din a doua odaie, din cuier, s-a ridicat o scurtă din piele de culoare roșie, care ulterior s-a dovedit a fi a victimei; s-au ridicat pantalonii în care a fost îmbrăcat inculpatul și pe care se observau urme asemănătoare cu sîngele și poate să aparțină victimei conform raportului de expertiză biologică; din fața ușii de la intrare, a fost ridicată o pereche de încălțăminte galoși, care au urme asemănătoare cu sîngele și care conform raportului de expertiză pot aparține victimei; de lîngă pat, au fost ridicați ciorapii în care a fost încălțat inculpatul pe care se observă urme asemănătoare cu sîngele care tot pot aparține victimei fapt indicat în raportul de expertiză biologică; de la fața locului, a mai fost ridicat un pulover a inculpatului, care se afla într-o damigeană cu apă (f. d. 33-36, 37-94, vol. I);  Raportul de expertiză medico-legală nr. 413 din 10 octombrie 2013, prin care s-a constatat că, la inculpatul Eremia Vasile au fost depistate echimoze cu excoriații pe frunte, excoriații pe mîina dreaptă și echimoză pe piept, ce datează de la cîteva ore pînă la 1-2 zile înainte de examinare leziuni ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate (f. d. 168-169, vol. I); 4  Raportul de expertiză medico-legală nr. 106 din 10 octombrie 2013-23 noiembrie 2013 prin care s-a constatat că, moartea lui Rotaru Zaharia a survenit de la traumă cranio-cerebrală (cu fractura osului occipital, hematomul epidural, contuzie cerebrală) și arsuri termice sub-totale a corpului, cauzate aproximativ la 1-4 ore după trauma cranio-cerebrală, ce se confirmă prin datele examinării cadavrullui, examenului histopatologic și depistarea în sîngele cadavrullui a 40 procente de carboxihemoglobină, la examenul chimic. S-a mai depistat hemoragie în țesuturile moi ale capului pe dreapta și hemoragii în țesuturile moi ale pieptului. Trauma cranio-cerebrală și hemoragiile în țesuturile moi ale capului și pieptului au fost produse cu obiect dur contondent, arsurile puternice au fost produse în urma acțiunii temperaturii înalte (flacăra focului) – vătămări ce se califică ca grave și periculoase pentru viață și care se află în legătură cauzală directă cu decesul, se exclude formarea leziunilor corporale în urma căderii de la propria înălțime a corpului. La examenul chimic, în sîngele cadavrullui s-a depistat 4,17 procente alcool etilic, ce în viață corespunde stării de ebrietate alcoolică avansată (f. d. 213-220, vol. I);  Raportul de expertiză nr. 7652 din 24 octombrie 2013 prin care s-a constatat că, eticheta depistată și ridicată din port-bagajul automobilului de model „VAZ-2106” cu n/î CL AG 457, parcat în gospodăria inculpatului, a aparținut (a fost lipită) sticlei de masă plastică ridicată în cadrul cercetării la fața locului la 10.10.2013, de lîngă cadavrull ars de pe str. A. Mateevici nr.43 din or. Călărași, ce se confirmă prin faptul că, trei fragmente de vopsea depistate pe sticla din masă plastică (regiunea lipirii etichetelor) au constituit un tot întreg și provin dintr-un element și anume stratul de vopsea de pe suprafața reversă a etichetei prezentate la expertiză (f. d. 224-226, vol. I);  Raportul de expertiză nr. 7653 din 15 noiembrie 2013 prin care s-a constatat că, lichidul de culoarea galbenă cu miros specific de 1,5 litre din butelia din polimer, ridicată la 10 octombrie 2013 în cadrul cercetării la fața locului, reprezintă benzină, care face parte din categoria substanțelor ușor inflamabile și pe fragmentele de haine parțial carbonizate, ridicate din același loc, sau depistat urme de benzină (f. d. 229-233, vol. I);  Raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 758 A - 2013 din 05 noiembrie 2013 prin care s-a constatat că, inculpatul Eremia V., de maladii psihice nu suferă, este fără dereglări psihice, în perioada comiterii infracțiunii, ce i se impută, el tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, avea păstrată capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ (f. d. 179- 180, vol. I); Astfel, referitor la infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reținut că, latura obiectivă a infracțiunii enunțate, se exprimă anume în fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad 5 avansat, ultima semnificând starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,8 g/l și mai mult și concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,4 mg/l și mai mult, iar după cum rezultă din procesul-verbal nr.000179 din 08.09.2013, în sângele lui Eremia Vasile a fost depistată concentrația de 2,06 g/1 alcool iar potrivit testului alcoolscopic din 08.09.2013, concentrația de alcool în aerul expirat de inculpat era de 0,72 mg/1 alcool. La fel, instanța de apel a considerat că, just a stabilit instanța de fond și prezența în acțiunile inculpatului a agravantelor incriminate acestuia întrucât, prin starea de neputință, se înțelege incapacitatea victimei de se apăra din cauza ne funcționalității totale sau parțiale a conștiinței ori a stării sale fizice sau psihice precare iar, după cum s-a stabilit din declarațiile martorului Gușan Constantin, Eremia Vasile l-a lovit pe Rotaru Zaharia cu o sticlă de coniac în cap și i-a tăiat urechea. Mai apoi i-a rupt un picior și cîteva coaste, apoi l-a stropit cu apă și iar 1-a bătut, după care, 1-a băgat într-un covor în verandă, unde victima și-a pierdut cunoștința, iar inculpatul crezînd că, acesta a murit, 1-a dus în rîpă la vecin, după care, s-a întors înapoi, a luat benzină, 1-a stropit și i-a dat foc, Rotaru Zaharia se zbătea, dar inculpatul i-a pus piciorul pe gît pînă ultimul a încetat a se zbate, deosebita cruzime manifestându-se prin faptul că, inculpatul nu s-a mulțumit prin faptul că, îi curma viața lui Rotaru Zaharia, dar își prelungea agonia, torturându-l, maltratându-l și molestându-l, relevant în acest context fiind și metoda aleasă de către inculpat - arderea persoanei de vie. În final, instanța de apel, a conchis că argumentele apărării, prin care s-a invocat că inculpatul nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunilor incriminate, sunt nefondate, or, declarațiile inculpatului au fost date cu scopul de a induce instanța în eroare și de a se eschiva de la răspunderea penală. 4.2. La individualizarea pedepsei, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță a ținut cont de toate circumstanțele personale și reale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunilor – una fiind ușoară iar alta, excepțional de gravă, de personalitatea inculpatului – care fiind la o vârstă în virtutea căreia înțelegi natura și consecințele acțiunilor comise, aceasta având în vedere și faptul că, potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr.758 A-2013 din 05.11.2013, Eremia Vasile, de maladii sau dereglări psihice nu suferă, iar în perioada comiterii infracțiunilor, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, respectiv, avea păstrată capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ - a comis totuși astfel de fapte prejudiciabile dând dovadă și de o deosebită cruzime, de faptul că, anterior a mai comis infracțiuni, deși are antecedente penale stinse, de comportamentul acestuia de pînă la și după comiterea infracțiunilor – nerecunoscându-și vinovăția, precum și influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducări lui, din toate acestea concluzionând că, scopul pedepsei penale prevăzut la prevederile art. 61 Cod penal, va putea fi atins doar prin izolarea inculpatului de societate, pe viață. Instanța de apel a mai reținut că, instanța de fond corect și cu respectarea prevederilor art. 225 Cod de procedură penală, a decis admiterea în principiu a acțiunii civile înaintate de către succesorul legal al părții vătămate Rotaru Ion, dispunând totodată just și echitabil încasarea de la inculpat în beneficiul 6 succesorului legal al părții vătămate, în calitate de prejudiciu moral a sumei de 100.000 lei, cuantum, care în opinia instanței de apel este pe măsură să-i compenseze succesorului legal al părții vătămate, prejudiciul ce i-a fost cauzat.

Inculpatul Eremia Vasile, fără a invoca vreun temei din cele 16 prevăzute la alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia și adoptarea unei hotărîri de achitare. 5.1. În susținerea recursului, inculpatul a invocat dezacordul său cu modalitatea de apreciere a probelor, menționînd că toate probele prezentate de către acuzare sunt indirecte, prima instanță l-a condamnat fără ca să dispună în cauză efectuarea expertizelor dactiloscopice și genetice, organul de urmărire penală a efectuat percheziția la domiciliul inculpatului cu grave încălcări de procedură, la fel, instanța de fond nu a luat în considerație că el are la întreținere 4 copii, dintre care 2 minori. Totodată, recurentul a mai menționat că în cadrul urmăririi penale, el a fost maltratat și torturat de către colaboratorii de poliție și lipsit de dreptul la întrevederi cu rudele.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către inculpat, considerîndu-l declarativ.

Examinînd argumentele recursului ordinar declarat de inculpatul Eremia Vasile în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, reieșind din următoarele considerente. 7.1. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit articolului 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat, iar potrivit art. 430 Cod de procedură penală, trebuie să conțină elemente obligatorii stipulate expres, cu motivarea temeiurilor prevăzute în articolul 427 Cod de procedură penală. Prin urmare, reglementarea dreptului de a declara recursul ordinar împotriva hotărârii instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept procesual de dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cît și o obligație de a formula cererea respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în articolele 427, 429 și 430 Cod de procedură penală. Una din aceste cerințe este ca cererea respectivă să conțină motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate, adică recursul să fie motivat. Odată ce temeiul, aplicarea căruia ar conduce la soluția privind casarea hotărârii atacate, nu este argumentat, instanța de recurs nu are dreptul ca, din oficiu, să-l argumenteze, dat fiind faptul că se încalcă dreptul la un proces echitabil, instanța devenind, astfel, părtinitoare. De vreme ce temeiurile pentru care se poate declara recursul împotriva hotărârilor instanțelor de apel sunt expuse și limitativ enunțate de art.427 Cod de procedură penală, rezultă că motivarea acestuia trebuie să se refere numai la acele temeiuri cu indicarea expresă a textelor de lege pe care se întemeiază. 7 În sensul explicațiilor date la pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.9 din 30.X.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, instanța de recurs controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau procesual. Sub acest aspect Colegiul penal, atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept. 7.2. În recursul ordinar declarat de inculpatul Eremia Vasile, nu se indică nici un temei din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din conținutul recursului se semnalează temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs, menționează că temeiul invocat de recurent - „nu sînt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, cînd instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărîrea judecătorească s-a făcut referire la săvîrșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării hotărîrii pronunțate de către instanța de apel în cauza lui Eremia Vasile. Or, temeiul invocat include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Însă, din conținutul hotărîrii recurate rezultă că instanța de apel corect a constatat fapta și circumstanțele săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatului, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivîndu-se concluzia de vinovăție a acestuia. 7.3. În acest context, Colegiul penal, reține că, instanțele de judecată, verificînd probele administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședințele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Eremia Vasile de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 145 alin. (2) lit. lit. e), j), 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i corect stabilită pedeapsa definitivă în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, detențiune pe viață, cu executarea în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În ce privesc criticele formulate de recurent, enunțate la pct. pct. 5.-5.1. ale prezentei decizii, prin care susține că Eremia V. nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor incriminate, acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție pe care instanța de recurs 8 și-o însușește pe deplin și, a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd decizia atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de acesta este vădit neîntemeiat. La fel, Colegiul penal, menționează că din textul recursului, se evidențiază că recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind ilegală. 7.4. Argumentele recurentului referitor la maltratarea și torturarea sa de către colaboratorii de poliție la etapa urmăririi penale, Colegiul penal le apreciază critic, deoarece Eremia Vasile, audiat în calitate de învinuit cu participarea apărătorului (f.d.184-185, vol. I) precum și la terminarea urmăririi penale, nu a contestat nici o acțiune a procurorului. Mai mult, din procesul-verbal al ședinței instanței de apel și textul deciziei atacate, se relevă că nici inculpatul, nici apărătorul său nu au invocat despre faptul maltratării lui Eremia V. în cadrul urmăririi penale, inculpatul în declarațiile sale s-a limitat doar la o simplă frază „nu recunosc vina nici pe una din capetele învinuirii”, or, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel. 7.5. Astfel, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii adoptate în cauză în privința inculpatului Eremia Vasile și prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de acesta, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Eremia Vasile Ilie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 mai 2014, în propria cauză penală, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată la 03 decembrie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Petru Moraru Nadejda Toma 9