ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.09.2014

1ra-1277/2014 — art. 264 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
24.09.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 1 CP
Temei legal
nu s-a invocat nicio problemă de drept
Citează această cauză
1ra-1277/2014 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1277/14

17 septembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

președinte – Ghenadie Nicolaev,

judecătorii – Vladimir Timofti și Nadejda Toma,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

reprezentantul părții vătămate, avocatul Albu Inga, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2014, în cauza penală în privința lui

Voloceai Vasile Ion, născut la 07 august 1948,

originar din s. Colibaș, r-nul Vulcănești și

domiciliat în or. Soroca, str. Ștefan cel Mare, nr.

106/5;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

ordinar)

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin.

(1) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200

(două sute) unități convenționale, echivalentul a 4000 (patru mii) lei cu privarea de

dreptul de a conduce orice mijloc de transport pe un termen de 1 (un) an.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Pricop Ion a fost admisă

parțial și s-a dispus încasarea din contul lui Voloceai Vasile Ion în beneficiul lui

Pricop Ion suma de 19 397, 88 (nouăsprezece mii trei sute nouăzeci și șapte) lei și

(optzeci și opt) bani cu titlu de prejudiciu material și 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de

prejudiciu moral.

1

1.1. Cauza a fost examinată în baza procedurii simplificate cu respectarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.

Voloceai Vasile Ion fiind bolnav pe o perioadă de aproximativ 7 ani cu diagnoza

hipertensiune arterială gr. II, risc înalt cu evoluție de crize, la 16 septembrie 2013,

în jurul orei 1330, s-a angajat la conducerea autoturismului de model „Opel

Monterey” cu n/î SR VV 010, acțiune prin care a neglijat cerințele pct. 10 alin. (1)

lit. a) și pct. 14 lit. a) ale Regulamentului circulației rutiere, care reglementează că

conducătorul de vehicul trebuie să fie apt din punct de vedere psihofiziologic și

medical și îi este interzis să conducă vehiculul fiind bolnav și, deplasîndu-se pe

traseul M2 „Chișinău- Soroca” în direcția – Soroca, cu o viteză de circa 75 km/h, la

km 57+650 m al traseului, în apropierea intersecției traseului cu drumul de acces în

direcția sat. Brăviceni, r-nul Orhei, nu a acomodat viteza și nu a ținut seama de

starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția și de dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situații periculoase, încălcînd cerințele pct.

45 alin. (1) lit. a), b) al Regulamentului circulației rutiere, prin urmare, în timpul

deplasării, în urma unei crize hipertonice a pierdut controlul asupra conducerii

automobilului și a comis tamponare din spate în automobilul de model „Toyota

Camry” cu n/î DR IP 010, care staționa pe marginea dreaptă a părții carosabile și

aparține cet. Pricop Ion Ion, iar automobilul nominalizat, în urma impactului, a

tamponat la rîndul său, tangențial, automobilul de model „VW-Golf 2” cu n/î ED

BH 459, care de asemenea staționa pe marginea dreaptă a părții carosabile și

aparține cet. Iușan Alexandru Alexandru.

În rezultatul accidentului rutier, vehiculele au fost defectate tehnic,

conducătorului Pricop Ion Ion, care se afla împreună cu Iușan Alexandru

Alexandru și Lungu Petru Eugeniu în fața automobilului „Toyota Camry”, i-au fost

cauzate: fractură-luxație de cap humeral pe dreapta cu deplasare; traumatism

cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală; plăgi contuze și excoriații

pe cap și față ce se califică ca vătămare corporală medie, iar cet. Lungu Petru

Eugeniu i-au fost cauzate vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă

durată sub formă de fractură închisă de peroneu proximal cu deplasare minimă de

fragmente.

apeluri:

- partea vătămată Pricop Ion, care a solicitat casarea acesteia în latura civilă,

cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea civilă înaintată să fie admisă

integral;

- inculpatul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri

prin care să fie exclusă pedeapsa complementară și diminuat prejudiciul moral pînă

la 1 000 lei, pe motiv că cuantumul prejudiciului moral este unul exagerat de mare,

iar pedeapsa complementară nu este una echitabilă, reieșind din faptul că dînsul

conduce vehicule pe o perioadă mai mare de 35 ani. De asemenea, a mai indicat că

a dat consimțămîntul la examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură

penală, iar amenda a achitat-o pînă la declararea apelului în cauză.

2014 a fost respins ca nefondat apelul părții vătămate Pricop Ion și admisă în

2

principiu acțiunea civilă înaintată în ședința de judecată, urmînd ca asupra

cuantumului prejudiciului pretins să se pronunțe instanța contencioasă.

Prin aceeași decizie a fost admis apelul inculpatului Voloceai Vasile, casată

sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în acea parte o nouă hotărîre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Voloceai Vasile în baza

art. 264 alin. (1) Cod penal i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de 200 (două sute)

unități convenționale fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

4.1. Pentru a se pronunța asupra hotărîrii adoptate instanța de apel a conchis

că instanța de fond neîntemeiat i-a aplicat lui Voloceai Vasile pedeapsa

complementară - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, deoarece

nu a motivat aplicarea acesteia și nici nu a indicat o altă normă de trimitere din

Codul penal care ar reglementa aplicarea pedepsei complementare.

Mai mult, din dispoziția normei penale prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod

penal, privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport constituie o pedeapsă

complementară care poate fi aplicată doar la numirea pedepsei închisorii, iar

celelalte categorii de pedeapsă (amenda, munca neremunerată în folosul

comunității) sunt pedepse principale independente, cărora nu li se poate atribui

pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

De asemenea, instanța de apel a considerat că perceperea prejudiciului moral

în mărime de 5 000 lei constituie o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată

Pricop Ion, avînd în vedere situația materială a inculpatului și starea sănătății

acestuia.

reprezentantul părții vătămate, avocatul Albu Inga, care fără a invoca vreun temei

din cele 16 prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei,

cu indicarea ulterioară a motivelor casării într-un recurs suplimentar.

5.1. Inculpatul Voloceai Vasile și avocatul Mazniuc V. în numele

inculpatului au prezentat referință pe marginea recursului, prin care au exprimat

îndoieli în privința temeiniciei recursului declarat.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Articolul 430 Cod de procedură penală stipulează cerințele cărora trebuie să

corespundă cererea de recurs ordinar, inclusiv obligația recurentului de a indica

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală (unul sau mai

multe din acestea) și în ce constă problema de drept de importanță generală

abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea

hotărîrii.

Din textul recursului declarat în cauză rezultă că, recurenta nu a respectat

aceste cerințe, inclusiv prevederile art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cerință

esențială față de recurs, prin care autorul trebuie să invoce concret unul din

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care este

conținutul acestuia, argumentarea nu din punct de vedere al stării de fapt, ci a

problemei de drept și prin ce cauza dată are importanță deosebită pentru

jurisprudență.

3

În recursul ordinar declarat nu este specificat în ce constă problema de drept

de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea concretă comisă de

instanța de apel, ce ar motiva casarea hotărîrii.

Rezultă că, recursul nominalizat nu întrunește condițiile legale de conținut,

iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar

al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Or, potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

Referitor la cele menționate de recurentă privind prezentarea motivelor

pentru recurs într-un alt recurs suplimentar, Colegiul susține că, depunerea tuturor

cererilor de recurs pe marginea unei cauze penale, în mod obligatoriu trebuie să se

încadreze în interiorul termenului legal de 30 de zile rezervat pentru declararea

oricărui recurs ordinar, conform art. 422 Cod de procedură penală.

Mai mult de atît, reieșind din datele cronologice la care a fost declarat

recursul pus în discuție, Colegiul constată că acesta a fost declarat la împlinirea

ultimei zile a termenului de declarare a recursului ordinar, circumstanță ce face

imposibilă depunerea unui alt recurs suplimentar, în termenul legal stabilit de lege.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429

și 430 Cod de procedură penală.

Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

constată că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece nu îndeplinește

cerințele de conținut.

penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de reprezentantul părții

vătămate, avocatul Albu Inga, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 24 martie 2014, în cauza penală în privința lui Voloceai Vasile Ion,

deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 septembrie 2014.

Președinte Judecător Judecător

Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2013-11-20
0,94
1ra-939/2013 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-939/13 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 30 octombrie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte –Petru Ursache, judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti, examinînd admisi
CSJ 2014-12-17
0,94
1ra-1771/2014 — art. 217, 264 CP
Dosarul nr. 1ra-1771/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 17 decembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători –Liliana Catan și Iurie Diaconu, examinî
CSJ 2014-02-19
0,94
1re-62/14 — art. 264.1 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1re-62/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Ursache Petru, Judecători – Timofti Vladimir și Gordilă Nicolae, examin
CSJ 2014-05-06
0,94
1ra-563/14 — art.264 al.1 CP
componență: Președinte Elena Covalenco, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, Iurie Bejenaru, cu participarea: procurorului Dumitru Graur, avocatului Victor Panțîru, a judecat în ședință publică recursurile ordinare împotriva
CSJ 2014-04-15
0,94
1ra-307/2014 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-307/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 04 martie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componență: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Vladimir
Sursă