1ra-1277/2014 — art. 264 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 1 CP
- Temei legal
- nu s-a invocat nicio problemă de drept
1ra-1277/2014 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1277/14
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
17 septembrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
președinte – Ghenadie Nicolaev,
judecătorii – Vladimir Timofti și Nadejda Toma,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
reprezentantul părții vătămate, avocatul Albu Inga, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2014, în cauza penală în privința lui
Voloceai Vasile Ion, născut la 07 august 1948,
originar din s. Colibaș, r-nul Vulcănești și
domiciliat în or. Soroca, str. Ștefan cel Mare, nr.
106/5;
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
25.11.2013 – 24.12.2013 (prima instanță)
12.02.2014 – 24.03.2014 (instanța de apel)
26.06.2014 – 17.09.2014 (instanța de recurs
ordinar)
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Orhei din 24 decembrie 2013 Voloceai Vasile
Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin.
(1) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200
(două sute) unități convenționale, echivalentul a 4000 (patru mii) lei cu privarea de
dreptul de a conduce orice mijloc de transport pe un termen de 1 (un) an.
Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Pricop Ion a fost admisă
parțial și s-a dispus încasarea din contul lui Voloceai Vasile Ion în beneficiul lui
Pricop Ion suma de 19 397, 88 (nouăsprezece mii trei sute nouăzeci și șapte) lei și
(optzeci și opt) bani cu titlu de prejudiciu material și 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de
prejudiciu moral.
1
1.1. Cauza a fost examinată în baza procedurii simplificate cu respectarea
prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.
În fapt, pe baza probelor administrate instanța de fond a constatat că,
Voloceai Vasile Ion fiind bolnav pe o perioadă de aproximativ 7 ani cu diagnoza
hipertensiune arterială gr. II, risc înalt cu evoluție de crize, la 16 septembrie 2013,
în jurul orei 1330, s-a angajat la conducerea autoturismului de model „Opel
Monterey” cu n/î SR VV 010, acțiune prin care a neglijat cerințele pct. 10 alin. (1)
lit. a) și pct. 14 lit. a) ale Regulamentului circulației rutiere, care reglementează că
conducătorul de vehicul trebuie să fie apt din punct de vedere psihofiziologic și
medical și îi este interzis să conducă vehiculul fiind bolnav și, deplasîndu-se pe
traseul M2 „Chișinău- Soroca” în direcția – Soroca, cu o viteză de circa 75 km/h, la
km 57+650 m al traseului, în apropierea intersecției traseului cu drumul de acces în
direcția sat. Brăviceni, r-nul Orhei, nu a acomodat viteza și nu a ținut seama de
starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția și de dexteritatea în
conducere care i-ar permite să prevadă situații periculoase, încălcînd cerințele pct.
45 alin. (1) lit. a), b) al Regulamentului circulației rutiere, prin urmare, în timpul
deplasării, în urma unei crize hipertonice a pierdut controlul asupra conducerii
automobilului și a comis tamponare din spate în automobilul de model „Toyota
Camry” cu n/î DR IP 010, care staționa pe marginea dreaptă a părții carosabile și
aparține cet. Pricop Ion Ion, iar automobilul nominalizat, în urma impactului, a
tamponat la rîndul său, tangențial, automobilul de model „VW-Golf 2” cu n/î ED
BH 459, care de asemenea staționa pe marginea dreaptă a părții carosabile și
aparține cet. Iușan Alexandru Alexandru.
În rezultatul accidentului rutier, vehiculele au fost defectate tehnic,
conducătorului Pricop Ion Ion, care se afla împreună cu Iușan Alexandru
Alexandru și Lungu Petru Eugeniu în fața automobilului „Toyota Camry”, i-au fost
cauzate: fractură-luxație de cap humeral pe dreapta cu deplasare; traumatism
cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală; plăgi contuze și excoriații
pe cap și față ce se califică ca vătămare corporală medie, iar cet. Lungu Petru
Eugeniu i-au fost cauzate vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă
durată sub formă de fractură închisă de peroneu proximal cu deplasare minimă de
fragmente.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat
apeluri:
- partea vătămată Pricop Ion, care a solicitat casarea acesteia în latura civilă,
cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea civilă înaintată să fie admisă
integral;
- inculpatul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri
prin care să fie exclusă pedeapsa complementară și diminuat prejudiciul moral pînă
la 1 000 lei, pe motiv că cuantumul prejudiciului moral este unul exagerat de mare,
iar pedeapsa complementară nu este una echitabilă, reieșind din faptul că dînsul
conduce vehicule pe o perioadă mai mare de 35 ani. De asemenea, a mai indicat că
a dat consimțămîntul la examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură
penală, iar amenda a achitat-o pînă la declararea apelului în cauză.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie
2014 a fost respins ca nefondat apelul părții vătămate Pricop Ion și admisă în
2
principiu acțiunea civilă înaintată în ședința de judecată, urmînd ca asupra
cuantumului prejudiciului pretins să se pronunțe instanța contencioasă.
Prin aceeași decizie a fost admis apelul inculpatului Voloceai Vasile, casată
sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în acea parte o nouă hotărîre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Voloceai Vasile în baza
art. 264 alin. (1) Cod penal i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de 200 (două sute)
unități convenționale fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.
4.1. Pentru a se pronunța asupra hotărîrii adoptate instanța de apel a conchis
că instanța de fond neîntemeiat i-a aplicat lui Voloceai Vasile pedeapsa
complementară - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, deoarece
nu a motivat aplicarea acesteia și nici nu a indicat o altă normă de trimitere din
Codul penal care ar reglementa aplicarea pedepsei complementare.
Mai mult, din dispoziția normei penale prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod
penal, privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport constituie o pedeapsă
complementară care poate fi aplicată doar la numirea pedepsei închisorii, iar
celelalte categorii de pedeapsă (amenda, munca neremunerată în folosul
comunității) sunt pedepse principale independente, cărora nu li se poate atribui
pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.
De asemenea, instanța de apel a considerat că perceperea prejudiciului moral
în mărime de 5 000 lei constituie o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată
Pricop Ion, avînd în vedere situația materială a inculpatului și starea sănătății
acestuia.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar
reprezentantul părții vătămate, avocatul Albu Inga, care fără a invoca vreun temei
din cele 16 prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei,
cu indicarea ulterioară a motivelor casării într-un recurs suplimentar.
5.1. Inculpatul Voloceai Vasile și avocatul Mazniuc V. în numele
inculpatului au prezentat referință pe marginea recursului, prin care au exprimat
îndoieli în privința temeiniciei recursului declarat.
Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
Articolul 430 Cod de procedură penală stipulează cerințele cărora trebuie să
corespundă cererea de recurs ordinar, inclusiv obligația recurentului de a indica
temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală (unul sau mai
multe din acestea) și în ce constă problema de drept de importanță generală
abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea
hotărîrii.
Din textul recursului declarat în cauză rezultă că, recurenta nu a respectat
aceste cerințe, inclusiv prevederile art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cerință
esențială față de recurs, prin care autorul trebuie să invoce concret unul din
temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care este
conținutul acestuia, argumentarea nu din punct de vedere al stării de fapt, ci a
problemei de drept și prin ce cauza dată are importanță deosebită pentru
jurisprudență.
3
În recursul ordinar declarat nu este specificat în ce constă problema de drept
de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea concretă comisă de
instanța de apel, ce ar motiva casarea hotărîrii.
Rezultă că, recursul nominalizat nu întrunește condițiile legale de conținut,
iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar
al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.
Or, potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală instanța
judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea
acuzării sau apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.
Referitor la cele menționate de recurentă privind prezentarea motivelor
pentru recurs într-un alt recurs suplimentar, Colegiul susține că, depunerea tuturor
cererilor de recurs pe marginea unei cauze penale, în mod obligatoriu trebuie să se
încadreze în interiorul termenului legal de 30 de zile rezervat pentru declararea
oricărui recurs ordinar, conform art. 422 Cod de procedură penală.
Mai mult de atît, reieșind din datele cronologice la care a fost declarat
recursul pus în discuție, Colegiul constată că acesta a fost declarat la împlinirea
ultimei zile a termenului de declarare a recursului ordinar, circumstanță ce face
imposibilă depunerea unui alt recurs suplimentar, în termenul legal stabilit de lege.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429
și 430 Cod de procedură penală.
Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
constată că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece nu îndeplinește
cerințele de conținut.
Pentru aceste motive, conform pct. 1) alin. (2) art. 432 Cod de procedură
penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de reprezentantul părții
vătămate, avocatul Albu Inga, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 24 martie 2014, în cauza penală în privința lui Voloceai Vasile Ion,
deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 septembrie 2014.
Președinte Judecător Judecător
Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma
4