1ra-1336/2013 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-1336/2013 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul 1ra-155/14

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

15 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte –Petru Ursache,

judecători – Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Dorina Dilion împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 martie 2013 în cauza penală în privința lui

Luca Vasile Ilie, născut la 13 ianuarie

1958, originar și domiciliat în s. Vînători, r-nul

Nisporeni;

Datele referitoare la termenul de examinare

al cauzei:

ordinar);

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 4 (patru) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 3 (trei) ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

Acțiunea civilă a părții vătămate Dobroviceanu Chiril a fost admisă parțial,

cu încasarea de la inculpatul Luca Vasile a prejudiciului material în mărime de 2

850 (două mii opt sute cincizeci) lei și a celui moral în mărime de 30 000 (treizeci

mii) lei.

1

Luca Vasile, la data de 21 septembrie 2011, în jurul orelor 14:30, conducînd pe un

drum din pădurea s. Căbăiești, r-nul Călărași, camionul de model „GAZ-53”, cu n/î

NSAD 969, care-i aparține cu drept de proprietate și care avea construcția

modificată prin înlocuirea motorului de la „GAZ-53” cu motorul de modelul

„MMZ” de la tractorul de model „MTZ”, cu modificarea sistemului de frînare din

care a fost exclus amplificatorul de vacuum, încălcînd cerințele pct. 122 alin. (1)

lit. b) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 357 din 13 mai 2009, care stipulează că „este interzisă

exploatarea vehiculelor în cazurile în care sunt depistate devieri de la normativele

tehnice și anume este modificată construcția sistemului de frînare”, manifestînd

imprudență, exprimată prin încrederea exagerată în sine, dîndu-și seama că

acțiunile sale ar putea provoca consecințe sociale periculoase, dar fiind predominat

de ideea nechibzuită că ele vor putea fi evitate, încălcînd grav cerințele pct. 10 și

pct. 45 subpct. 1), lit. a), b) ale Regulamentului menționat mai sus, care-l obligau

„să conducă vehiculul cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de

starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de dexteritatea în

conducere, care i-ar fi permis să prevadă situațiile periculoase, de starea tehnică a

vehiculului, condițiile rutiere și de situația rutieră”, nefiind atent la trafic și

neținînd cont de starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii, a

încercat să pornească motorul camionului prin deplasarea acestuia în pantă, în

direcție inversă, fapt care a dus la fractura arborelui planetar al punții din spate a

camionului ca rezultat a acțiunii „momentului motor excesiv”, nu s-a isprăvit cu

conducerea și a răsturnat camionul într-un șanț alături de drum. Ca urmare a

accidentului provocat, părții vătămate Dobroviceanu Chiril, care se afla în

caroseria camionului i-au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru

viață.

2.1. În motivarea sentinței, prima instanță a menționat faptul că, reieșind din

declarațiile inculpatului și totalitatea probelor prezentate în ședințele de judecată,

instanța a concluzionat că vina inculpatului a fost pe deplin dovedită, iar acțiunile

lui urmau a fi încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal - încălcarea

regulilor de circulație sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din

imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată a ținut

cont de gravitatea infracțiuni săvîrșite, care este una gravă, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, care la locul de trai se caracterizează pozitiv, este

persoană cu dezabilitate severă, nu a fost atras la răspundere penală, de

circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de faptul că

infracțiunea comisă este considerată drept una din imprudență și a concluzionat că

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de

societate.

2

- procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri

prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip deschis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani și cu admiterea

integrală a acțiunii civile a părții vătămate și încasarea în folosul ultimului a

pagubei materiale și morale în mărime de 80 000 lei.

Apelantul a menționat faptul că prima instanță, la aplicarea măsurii de

pedeapsă inculpatului, incorect nu a apreciat ca circumstanță agravantă faptul că

partea vătămată, în rezultatul infracțiunii săvîrșite de acesta, a devenit persoană cu

dezabilitate severă, la fel, incorect nu a admis integral acțiunea civilă a părții

vătămate, micșorînd suma cheltuielilor pentru tratament a părții vătămate, care a

suferit mai multe intervenții chirurgicale, achitate din contul său personal;

- partea vătămată Dobroviceanu Chiril, care, la fel, a solicitat casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatului să-i fie stabilită o

pedeapsă reală cu închisoare și să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată, cu

încasarea prejudiciului material în mărime de 26 000 lei și a celui moral în mărime

de 54 000 lei;

- avocatul Nogai Boris, în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința inculpatului din

motiv că, fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal.

În motivarea apelului a fost invocat faptul că inculpatul, cînd a început

deplasarea în urmă cu automobilul care-i aparține, a luat toate măsurile de

precauție ca nimeni să nu fie în spatele automobilului și pe caroserie, cauza

accidentului fiind defectarea arborelui planetar (a axei), fapt ce nu a putut fi

prevăzut de inculpat.

2013, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Nogai Boris, declarat în numele

inculpatului.

Au fost admise apelurile procurorului și al părții vătămate Dobroviceanu

Chiril, casată parțial sentința, în latura civilă și a fost încasat de la Luca Vasile în

folosul părții vătămate prejudiciul material în mărime de 2 929 (două mii nouă sute

douăzeci și nouă), 66 lei - cheltuieli suportate la procurarea medicamentelor pentru

tratament și echivalentul sumei de 1 400 (una mie patru sute) euro în lei

moldovenești la momentul executării hotărîrii - cheltuielile suportate pentru fixarea

sistemului coloanei vertebrale de către SC „Agronmed” SRL Bucureși, România.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

inculpatului, fiind invocat ca temei de declarare a recursului pct. 8) alin. (1) al art.

427 Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal din motiv că,

reieșind din probele prezentate și cercetate atît în cadrul judecării cauzei în prima

instanță cît și în cea de apel, vina inculpatului nu a fost dovedită, acesta a luat toate

3

măsurile de precauție posibile la acel moment ca nimeni să nu fie pe caroserie, el

nu putea să prevadă urmările prejudiciabile produse.

Recurentul menționează că consecințele accidentului sunt în legătură cauzală

directă cu acțiunile părții vătămate, concomitent lipsind legătura cauzală dintre

acțiunile inculpatului și urmările survenite.

Astfel, în cazul dat persistă un caz fortuit reglementat de art. 20 Cod penal,

fapt ce denotă pronunțarea unei soluții de achitare în privința inculpatului.

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele prescrise de art. 427 Cod de procedură

penală, din care se întrevede încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza

prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

Potrivit dispoziției art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs

trebuie să conțină motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate

și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală invocate în recurs și explicarea problemei de drept de importanță

generală adoptată în cauza dată.

Drept temei pentru declararea recursului ordinar, avocatul invocă prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, din care rezultă că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, în cazul

cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Însă, instanța de recurs constată că, argumentele din recursul avocatului în

numele inculpatului sunt neîntemeiate, iar decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca

concluzia despre vinovăția lui Luca Vasile Ilie în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, cu suspendarea executării pedepsei, în baza

art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 3 ani, să fie justă și întemeiată.

În susținerea acesteia, instanța de apel corect a respins argumentul avocatului

despre nevinovăția inculpatului, el fiind combătut prin materialele cauzei și

anume, prin declarațiile părții vătămate Dobroviceanu Chiril, ale martorilor

Starciuc Gheorghe, Rotari Alexandru și Fomin Nichifor, al expertului Țurcan

Valeriu, acestea fiind consecutive, corelează între ele și sunt în coraborare cu

procesul- verbal de cercetare la fața locului din 06 ianuarie 2012 (vol. 1, f.d. 66-67,

68-70); procesul- verbal de confruntare între Luca Vasile și partea vătămată

Dobroviceanu Chiril (vol. 1, f.d. 130-131); procesul- verbal de examinare a

obiectului din 23 decembrie 2011 (vol. 1, f.d. 57, 58-64); ordonanța de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte (vol. 1, f.d. 65); procesul- verbal de

4

verificare a declarațiilor inculpatului Luca Vasile la locul infracțiunii (vol. 1, f.d.

77-78); raportul de expertiză medico-legală nr. 189 din 23 decembrie 2011 (vol. 1

f.d. 29-30); raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1173 din 01 iunie 2012 (vol. 1,

f.d. 119-122).

Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanța corect a concluzionat

că vina inculpatului de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a)

Cod penal pe semnele: încălcarea regulilor de circulație sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a provocat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale

sau a sănătății - este dovedită pe deplin, just apreciind critic depozițiile

inculpatului Luca Vasile, considerîndu-le ca o metodă aleasă de ultimul pentru a

evita răspunderea penală, deoarece ele sînt combătute în totalmente de ansamblul

de probe administrate.

Din aceste considerente, nu pot fi reținute ca fiind întemeiate afirmațiile

recurentului înaintate în favoarea inculpatului, mai mult ca atît, argumentele

invocate referitor la procedura de apreciere a probelor țin de starea de fapt a cauzei,

iar stabilirea acesteia este de competența instanțelor de fond.

Sunt întemeiate constatările instanței de apel precum că argumentele

recurentului se combat prin însăși declarațiile inculpatului date în cadrul cercetării

judecătorești, unde ultimul a confirmat faptul că, înainte de a porni mașina prin

viteza din spate, nu a controlat și nu s-a convins el singur, personal că în caroserie

nu era nici un om. Vreo doi oameni coborîseră din caroserie, iar cîțiva rămăsese,

cărora el singur le-a spus să rămînă în caroserie pînă a porni motorul în viteza din

spate.

Afirmațiile recurentului, precum că inculpatul le-ar fi spus persoanelor aflate

în caroseria camionului să coboare înainte de deplasare, instanța de apel corect le-a

apreciat ca o poziție de apărare luată cu scopul de a evita răspunderea penală,

deoarece în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine faptul că, Luca

Vasile a exploatat un mijloc de transport care avea construcția modificată prin

înlocuirea motorului de la „GAZ-53” cu motorul de model „MMZ” de la tractorul

de model „MTZ”, cu modificarea sistemului de frînare din care a fost exclus

amplificatorul de vacuum.

Prin urmare, afirmațiile recurentului, precum că inculpatul nu este vinovat

de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, sunt neîntemeiate și

contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu

echivalează cu achitarea, de vreme ce există probe pertinente și concludente care,

în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine

vinovăția ultimului în săvîrșirea infracțiunii imputate.

În acest context, Colegiul penal consideră că la aplicarea pedepsei lui Luca

Vasile pentru infracțiunea comisă, instanța de apel a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal și astfel, corect a ajuns la concluzia despre

menținerea sentinței în latura penală.

La fel, sunt juste concluziile instanței de apel în partea admiterii parțiale a

acțiunii civile, cu încasarea de la inculpat în folosul părții vătămate a pagubei

5

materiale în mărime de 2 929,66 lei și echivalentul sumei de 1 400 euro, care au

fost confirmate prin bonurile de plată și prin factura profarma.

Totodată, instanța de apel întemeiat a menționat că mărimea compensației

pentru cauzarea prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea suferințelor fizice sau psihice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii și de măsura în care această compensare aduce satisfacție

părții vătămate.

Astfel, conform art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală,

judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate, fapt ce corect l-a determinat să

ajungă la concluzia, că suma de 30 000 lei este echitabilă și reală. Mai mult ca atît,

instanța de recurs, reține, că prima instanță, la stabilirea cuantumului prejudiciului

moral, a ținut cont atît de gravitatea suferințelor psihice și fizice, provocate în urma

încălcării regulilor de circulație sau de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, în speță Luca Vasile, astfel,

instanța de apel corect a menținut dispozițiile sentinței în partea încasării

prejudiciului moral.

Mai mult ca atît, argumentele reținute de recurent au fost obiectul judecării

în instanța de apel, iar aceasta, respectînd prevederile art. 414 alin. (3) Cod de

procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, just

respingîndu-le.

În asemenea condiții recursul avocatului urmează a fi declarat inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat.

Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dorina Dilion

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2013

în cauza penală în privința lui Luca Vasile Ilie, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 februarie 2014.

Președinte Judecător Judecător

(semnătura) (semnătura) (semnătura)

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș

Copia corespunde originalului

Judecător: Ghenadie Nicolaev

6

7