1ra-1535/2014 — Art. 151 al. 4, 290 al. 1 CP

1ra-1535/2014 — Art. 151 al. 4, 290 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1535/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Liliana Catan și Iurie Diaconu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpat și avocații acestuia Veaceslav Vacari și Eduard Ceornea, împotriva

sentinței Judecătoriei Soroca din 30 decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 02 iulie 2014, în cauza penală în privința inculpatului

Scutari Ion Matvei, născută la 25.08.1968 originar

și locuitor al s. Căinarii Vechi, r-nul Soroca, moldovean.

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 22.04.2010-10.12.2010;

21.08.2013-30.12.2013;

- instanța de apel: 22.01.2013-14.08.2013;

20.01.2014-02.07.2014;

- instanța de recurs:22.08.2014-29.10.2014;

C O N S T A T Ă :

examinată în absența inculpatului Scutari Ion Matvei , ultimul a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza:

- art. 151 alin. (4) Cod penal – la 8 (opt) ani închisoare;

- art. 290 alin. (1) lit. d) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, definitiv spre executare, i-a fost stabilită pedeapsa

închisorii pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis

(f. d. 201-202 v. 1).

Scutari Ion Matvei, la 04.08.2009 în jurul orei 16.00, aflîndu-se în gospodăria sa

din s. Căinării Vechi, Soroca, împreună cu consătenii Iarmenco Piotr și Berzoi

Vladimir, fiind sub influența băuturilor alcoolice, în rezultatul cerții inițiată de

primul, a luat din casă o armă de foc cu țeava ghintuită, cerîndu-i lui Iarmenco

Piotr să iasă din curte. În procesul conflictului, avînd scopul de a-i cauza leziuni

1

corporale și conștient admițînd survenirea oricăror din ele, intenționat, 1-a lovit pe

Iarmenco Piotr cu arma în regiunea capului, adică în cea posterioară a gîtului pe

stînga, doborîndu-1 la pămînt. În rezultatul loviturii cu o putere deosebit de mare și

ca urmare a traumatismului cranio-cerebral închis sever, apreciat potrivit raportului

de expertiză medico-legală ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață,

Iarmenco Piotr în timp de nu mai mult de 30-40 minute de la cele întîmplate a

decedat.

Tot el, a fost condamnat și pentru, că într-o perioadă nestabilită de organul

de urmărire penală, pînă la 04.08.2009 a purtat și a păstrat ilegal la domiciliul său

din sat. Căinării Vechi, Soroca arma de model "CM-2 Vostok", care face parte din

categoria armelor de foc sportive și de vînătoare cu încărcătură unică, cu țeava

ghintuită calibrul 5,5 mm, fiind în stare de funcționare și utilă pentru efectuarea de

trageri.

2.1. După cum rezultă din materialele cauzei penale, Scutari Ion a fost

diferit justiției la 26.04.2010, față de el fiind aplicată măsura preventivă

obligațiunea de nepărăsire a localității. Ulterior, pe motivul eschivării inculpatului

de a se prezenta la ședințele de judecată, la demersul procurorului, instanța prin

încheierea din 22.11.2010 i-a înlocuit măsura preventivă în arest pe un termen de

30 zile de la data reținerii, (f. d. 176-188 v. 1)

ale Federației Ruse, fiind extrădat autorităților R. Moldova.

Scutari Ion Matvei și avocatul acestuia Sochircă Stela au contestat-o cu apel.

4.1. Inculpatul Scutari Ion a solicitat casarea acesteia și rejudecarea cauzei

din motiv că nu se consideră vinovat și judecarea cauzei a avut loc în lipsa sa,

neavînd posibilitatea de a se expune asupra învinuirii înaintate. Probele cercetate

de către instanță mărturisesc despre lipsa elementele constitutive ale infracțiunilor

încriminate. Probele puse la baza învinuirii sunt administrate cu încălcări de

procedură.

4.2. Avocatul Sochircă Stela în numele inculpatului a solicita casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii de achitare în privința

inculpatului pe art. 151 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de

inculpat. În baza art. 290 alin.(1) Cod penal, să fie aplicate prevederile art. 55

Cod penal cu stabilirea amenzii minime. În argumentarea apelului a invocat că

sentința de condamnare este baza pe analiza superficială, unilaterală și eronată a

suportului probator din dosar.

2013 apelurile inculpatului și al apărătorului acestuia, au fost admise, dispunîndu-

se casarea sentinței cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, într-un

2

alt complet de judecată, pe motivul examinării cauzei în lipsa unei citări legale a

inculpatului.

Scutari Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza :

- art. 151 alin. (4) Cod penal - la 8(opt )ani închisoare;

- pe art. 290 alin. (1) lit. d) Cod penal - la (3) trei luni închisoare.

În corespundere cu art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor numite, definitiv spre executare fiindu-i stabilită

pedeapsă închisorii pe termen de 8(opt) ani 1(una) lună, cu executarea în

penitenciar de tip închis.

S-a admis acțiunea civilă privind încasarea de la Scutari Ion în beneficiul

succesorului părții vătămate Iarmenco Lilia a daunei materiale în sumă de 30 000

lei.

Scutari Ion Matvei, în ziua de 04.08.2009 în jurul orei 16.00, aflîndu-se în

gospodăria sa din s. Căinării Vechi, Soroca, împreună cu consătenii Iarmenco Piotr

și Berzoi Vladimir, fiind sub influența băuturilor alcoolice, în rezultatul cerții

inițiată de primul, a luat din casă o armă de foc cu țeava ghintuită, cerîndu-i să iasă

din curte. În procesul conflictului, avînd scopul de a-i cauza leziuni corporale și

conștient admițînd survenirea oricăror din ele, intenționat, 1-a lovit pe Iarmenco

Piotr cu arma în regiunea capului, adică în cea posterioară a gîtului pe stînga,

doborîndu-1 la pămînt. În rezultatul loviturii cu o putere deosebit de mare și ca

urmare a traumatismului cranio-cerebral închis sever, apreciat potrivit raportului

de expertiză medico-legală ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață,

Iarmenco Piotr în timp de nu mai mult de 30-40 minute de la cele întîmplate a

decedat.

Respectivele acțiuni a inculpatului Scutari Ion, au fost încadrate pe art.

151 alin. (4) Cod penal cu calificativele "vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale, care a provocat decesul victimei".

Tot el, a fost condamnat și pentru că într-o perioadă nestabilită de organul

de urmărire penală, pînă la 04.08.2009 a purtat și a păstrat ilegal la domiciliul său

din sat. Căinării Vechi, Soroca arma de model "CM-2 Vostok", care face parte din

categoria armelor de foc sportive și de vînătoare cu încărcătură unică, cu țeava

ghintuită calibrul 5,5 mm, fiind în stare de funcționare și utilă pentru efectuarea de

trageri.

Respectivele acțiuni au fost încadrate pe art. 290 al. (1) Cod penal cu

calificativele "purtarea și păstrarea ilegală a armei de foc fără autorizația

corespunzătoare".

3

- procurorul Igor Pasat, prin care a solicitat casarea sentinței în latura

stabilirii pedepsei penale, cu înăsprirea ei, considerînd că cea aplicată de către

instanță de fond este mult prea blîndă în raport cu fapta prejudiciabilă comisă de

inculpat. In argumentarea cerințelor formulate a indicat nerecunoașterea de către

acesta a vinovăției în faptele imputate ca infracțiune, iar de rînd cu aceasta lipsa

unei căințe sincere în cele săvîrșite, prin orice metodă încercînd să ducă în eroare

instanța de judecată, pentru a evita răspunderea și respectiv pedeapsa penală, ne

întreprinzînd acțiuni concrete în vederea recuperării prejudiciului material;

- apărătorul Musteață Nicolae, care a solicitat casarea în tot a sentinței în

latura condamnării inculpatului Scutari Ion, cu adoptarea unei soluții noi privind

achitarea lui de sub învinuirea formulată pe art. art. 151 al. (4) și 290 al. (1) Cod

penal. În motivarea cerințelor formulate a invocat lipsa probelor ce incontestabil ar

confirma cauzarea victimei anume de către inculpat a leziunilor corporale grave, ce

i-au provocat decesul, precum și celora ce i-ar dovedi purtarea și păstrarea ilegală a

armei de foc;

- inculpatul Scutari Ion Matvei, care la fel a contestat legalitatea sentinței

atît în latura încadrării acțiunilor criminale, cît și în latura civilă privind

recuperarea prejudiciului pretins a fi cauzat de el prin infracțiune, solicitînd

casarea ei în tot, cu adoptarea unei soluții noi de achitare de sub învinuirea adusă,

pentru că nu a comis faptele lui imputate ca infracțiune. În motivarea acestor

cerințe indică la lipsa probelor ce i-ar demonstra incontestabil vinovăția în faptele

incriminate, instanța bazîndu-și hotărîrea de condamnare în exclusivitate pe

declarațiile depuse de el în cadrul urmării penale, pe care nu le recunoaște,

negîndu-le, or necunoscînd grafia latină, nu a putut lua cunoștință de conținutul

lor, fapt pentru care solicită efectuarea expertizei grafologice în vederea

constatării neconsemnării de către el a procesului verbal de interogare în calitate

de bănuit și învinuit. De rînd cu aceasta invocă nedepistarea a careva urme

biologice sau amprente degitale, ce i-ar demonstra participația la crimele imputate,

precum și faptul că nici una din declarațiile martorilor nu a dus la stabilirea

vinovăției sale;

- avocatul Văcari Veaceslav a solicitat casarea în tot a sentinței în latura

condamnării inculpatului Scutari Ion, cu adoptarea unei soluții noi privind

achitarea lui de sub învinuirea formulată pe art.151 al. (4) și art. 290 al. (1) Cod

penal. In motivarea cerințelor formulate a invocat nerespectarea de către

procurorul ce a condus urmărirea penală și a reprezentat învinuirea în instanța de

fond a prevederilor art. 51 al. (3) Cod procedură penală, or retrăgînd cauza din

gestiunea unui ofițer de urmărire penală, el a transmis-o altui ofițer, deși în

corespundere cu art. 51 alin. (2) Cod procedură penală, urma personal să

4

efectueze urmărirea penală sau să transmită cauza șefului OUP pentru desemnarea

persoanei ce va instrumenta în continuare cauza. În opinia sa nerespectarea de

către procuror a acestor prevederi legale, determină în corespundere cu art. 251

Cod procedură penală nulitatea tuturor actelor procesuale întocmite în prezenta

cauză.

a fost respinse apelurile declarate, cu menținerea sentinței fără modificări.

9.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că,

legalitatea și temeinicia sentinței judiciare, ce a fost adoptată în strictă conformitate

cu normele de procedură penală, rezultată din cercetarea multilaterală a bazei

probante administrate pe caz, cu aprecierea obiectivă a împrejurărilor de fapt și

aspectelor de drept ce au importanță pentru justa ei soluționare.

Analizînd și verificînd probele pe caz din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de al coroborării lor,

instanța de apel a indicat incontestabil prezența vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunilor încriminate, iar nerecunoașterea de către ultimul a vinovăției nu este

altceva decît o tentativă de evitare a răspunderii și pedepsei penale.

Astfel, instanța de apel a pus la baza deciziei sale declarațiile:

- succesorului și reprezentantului legal al părții vătămate Iarmenco Lilia

(f.d.30-32 v.2);

- martorului Vasilean Svetlana (f.d.34-36 v.2);

- martorului Berzoi Vladimir, (f.d 75-77 v.2);

- martorului Terenti Veaceslav. (V-II f.d.85-86);

- martorului Pașa Andrei - (f.d.88 v.2);

și prin probele materiale nominalizate în continuare:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.08.2009 cu tabelul

fotografic anexat la el, din care rezultă, că cadavrul cet. Iarmenco Piotr se afla în

drum, la distanța de 2,5 m. în fața porții de la gospodăria lui Scutari Ion amplasată

în s.Căinarii Vechi r.Soroca, pe suprafața lui fiind urme de moarte violentă (f.d.

15-28 v.2);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.08.2009 cu tabelul

fotografic anexat la el, potrivit căruia în gospodăria părăsită a lui Puga Vasile, la

distanța de aproximativ 8 metri de la gardul deteriorat din plasă metalică, a fost

depistată si ridicată armă de foc cu țeava ghintuită de model "CM-2 VOSTOK

MADE ÎN URSS". (f d.30-31, 32-36 v.2);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.08.2009 și tabelul

fotografic, prin care se constată că, în anexa auxiliară a saraiului de locuit din s.

Căinarii Vechi r .Soroca, care este proprietatea lui Scutari Ion, în colțul din partea

dreaptă de lîngă masa, a fost depistată și ridicată o lunetă de culoare neagră și în

5

ograda din fața casei o căldare care era ciuruită cu găuri de diferite dimensiuni (37-

38, 40-44 v.2);

- raportul de expertiză complexă nr. 2306, 2307, 2308 din 11.08.2009,

potrivit căruia arma prezentată la examinare seria "P" și cu numărul înlăturat, este

o armă modificată din arma de model "CM-2", care face parte din categoria

armelor de foc sportive și de vînătoare, cu încărcătură unică, cu țeava ghintuită

calibrul 5,6 mm, cu lovitură circulară produsă industrial în URSS prin retezarea

țevii pînă la o lungime de 515 mm, care este în stare de funcționare și utilă pentru

efectuarea tragerilor (f.d.77-78 v.2);

- ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 13.08.2009, potrivit căreia arma de foc cu țeava ghintuită de model

"CM-2VOSTOK MADE ÎN URSS" ridicată de la fața locului la 04.08.2009, luneta

de culoare neagră cu inscripția TS4xLOWA și o căldare de culoare surie, ridicate

din gospodăria lui Scutari Ion au fost recunoscute drept corpuri delicte si anexate

la cauza penală, fiind păstrare în IP Soroca (f.d.32, 39, 75,81 v.2);

- raportul de expertiză medico-legală Nr.122 din 30.08.2009, potrivit căruia

pe cadavrul cet. Iarmenco Piotr au fost depistate următoarele leziuni corporale: a)

la nivelul capului și gîtului:plagă contuză pe față pe dreapta, echimoze și excoriații

pe gît, frunte, pleoapa ochiului drept, revărsate sanguine masive în țesuturile

creierului și polului lobului temporal drept cu inundare masivă a ventriculelor,

hemoragii punctiforme în trunchiul cerebral; b) la nivelul spatelui: echimoze de

formă alungită pe spate cu formare de buzunare umplute cu sînge în țesuturile moi;

c) la nivelul membrelor excoriații pe antebrațul drept și gambe, plagă tăiată la

nivelul tălpii. Leziunile de la nivelul gîtului cu hemoragii subarahnoidiene la bază

și lobul temporal drept cu inundarea ventriculelor, precum și cele de la nivelul

trunchiului cerebral, sunt rezultatul acțiunii cu un obiect dur contondent, cu

suprafața de impact limitată, de formă alungită, cu o putere deosebit de mare și s-

au produs cu nu mai mult de 30-40 min. pînă la deces și se califică ca vătămări

corporale GRAVE, care au pus în primejdie viața. Intre leziunile corporale și cauza

medicală a morții este o legătură cauzală direct (f.d. 85-87 v.2);

- raportul de expertiză medico-legală în comisie Nr. 370 din 14.01.2010,

din care rezultă, că decesul lui Iarmenco Piotr a survenit în rezultatul

traumatismului cranio-cerebral închis manifestat prin: plagă contuză pe față pe

dreapta, echimoze și excoreații pe gît, frunte, pleoapa ochiului drept, revărsate

sanguine masive în țesuturile moi ale gîtului în toată grosimea lor, hemoragii

massive în spațiul subarahnoidian, țesuturile cerebrale și ventricolele creerului.

Leziunile corporale menționate au fost cauzate cu nu mai mult de 30-40 minute

pînă la deces, în ziua de 04.08.2009. Toate leziunile corporale au fost cauzate de

acțiunea unor factori mecanici externi, care exprimă proprietățile de corp dur-

6

contondent. Leziunile corporale în ansamblu se califică ca vătămări corporale

GRAVE periculoase pentru viață. Decisiv în survenirea decesului lui Iarmenco

Piotr fiind traumatismul închis cranio-cerebral. Forța și puterea cu care au fost

aplicate loviturile, a fost suficientă pentru a învinge rezistența țesuturilor moi, a

masivului muscular si țesutului cerebral, (f.d. 94-98 v.2).

Instanța de apel a menționat, că:

- fiind audiat în calitate de bănuit în prezența apărătorului, inculpatul fără a

denunța careva influență fizică sau psihică din partea OUP, a recunoscut aplicarea

loviturii lui Iarmenco Piotr cu pumnul după cap, precum și păstrarea timp

îndelungat a armei, pe care în ziua cu pricina a folosit-o în scop de a-i speria pe

Iarmenco Piotr si Berzoi Vladimir, determinîndu-i să-i părăsească gospodăria (f. d.

105-106 v.l);

- instanța de fond corect a exclus versiunea căderii victimei cu lovirea de

pragul casei, ea fiind respinsă prin raportul de expertiză medico-legală și

împrejurările faptice a cauzei penale;

- instanța de fond corect a reținut, că infracțiunea prevăzută de art. 151 alin.

(4) Cod penal este săvîrșită cu două forme de vinovăție: directă, față de cauzarea

gravă a vătămărilor corporale și din imprudență față de urmările prejudiciabile

survenite, în final ea fiind considerată a fi una intenționată, or făptuitorul prin

acțiunile comise prevede urmările prejudiciabile ce pot surveni, fără a le dori, s-au

a admite în mod conștient survenirea lor;

- atît instanța de fond, cît și cea de apel a acordat credibilitate declarațiilor

făcute de martorul Berzoi Victor, or el a fost unicul ocular al evenimentului

produs, faptele relatate de el găsindu-și confirmare prin probele expuse mai sus;

- instanța de fond corect a reținut, că caracterul provocator și agresiv al

victimei, nu poate îndreptăți acțiunile inculpatului, care în situația creată, putea

liber evita conflictul prin diferite modalități, inclusiv părăsirea locului faptei.

Respectiv, Colegiul a concluzionat legalitatea încadrării juridice a acțiunilor

criminale a inculpatului Scutari Ion Matvei la art. 151 alin. (4) Cod penal cu

calificativele "vătămarea intenționat gravă a integrității corporale, ce a cauzat

decesul persoanei".

Referitor la acțiunile inculpatului Scutari Ion Matvei la art. 209 al. (1) Cod

penal, instanța de apel a reiterat că în susținerea acestei concluzii vin declarațiile

martorului Stratan Eugen, care fiind interogat în ziua următoare celor întîmplate, a

declarant, că inculpatul veniseră în ajun la el, avînd asupra sa o armă, rugîndu-1 să

o ascundă, pentru că nu deținea documente de păstrarea a ei, intuind, că va avea

conflicte cu poliția (f. d. 63 v. l). Chiar dacă ulterior la ședința de judecată

respectivul martor și-a schimbat parțial mărturiile, instanța corect a reținut în

calitate de probă, primele lui declarații, depuse la faza incipientă a cauzei penale.

7

Instanța de apel a conchis, că nu și-a găsit confirmare argumentul

inculpatului referitor la nedepunerea în cadrul urmăririi penale a declarațiilor

consemnate în procesul verbal de audiere în calitate de bănuit și cel de verificare a

declarațiilor la fața locului, pe motiv, că nu posedă grafia latină,din considerentele

că la efectuarea respectivelor acțiuni de urmărire penală, inculpatul a fost asistat de

apărător ce i-a asigurat dreptul la apărare, acesta prin semnătura depusă confirmînd

corectitudinea declarațiilor consemnate în conținutul actelor procesuale. De aceea,

solicitarea inculpatului privind efectuarea expertizei scrisului, în vederea

constatări, că semnătura de pe procesele verbale de audiere în calitate de bănuit și

cea de pe procesul verbal de verificare a declarațiilor la fața locului, a fost

respinsă ca fiind absolut neîntemeiată, declarațiile depuse în acest sens fiind în

contradicție cu restul probelor administrate pe caz.

Referitor la pedeapsa penală stabilită inculpatului, instanța de apel a reținut

că la aplicarea ei, instanța de fond a dat deplină eficiență dispozițiilor legale ce

determină scopul și criteriile generale de individualizare a ei, ținînd cont de

caracterul prejudiciabil a faptei comise, personalitatea inculpatului, lipsa căinței

față de rezultatul survenit, nerecuperarea daunei cauzată prin infracțiune, atragerea

pentru prima dată la răspunderea penală, caracteristica pozitivă de la locul de trai,

prezența la întreținere a unui copil minor.

Astfel, constatînd că, pedeapsa numită inculpatului de către instanța de

fond, fiind una legală, utilă și eficientă pentru executare, în vederea corectării lui.

Instanța de apel, făcînd referire la Decizia Plenului Colegiului penal al CSJ

din 07.05.2013 adoptată pe marginea recursul în interesul legii formulat de

Procurorul General al RM în sensul aplicării neuniforme de către instanțele

judiciare a prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală, a respins

argumentele apărării V. Vacari, ca fiind vădit nefondate, referitor la nerespectarea

de către procuror a competenței după materie, prin exercitarea arbitrară a

atribuțiilor de serviciu privind transmiterea cauzei penale din gestiunea unui ofițer,

către alt ofițer al urmăririi penale, această împrejurare chiar dacă și contravine

prevederilor art. 51 alin. (3) Cod procedură penală, nu poate determina în sensul

art. 251 Cod procedură penală, nulitatea actelor procesuale.

acestuia Vacari Veaceslav și Ciornea Eduard au declarat recursuri ordinare, prin

care solicită:

10.1. Inculpatul Scutari Ion și avocatul acestuia Vacari Veaceslav,

recursurile fiind identice, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod

de procedură penală, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărîri de achitare.

În motivarea recursului au indicat că:

8

- dosarul penal este fabricat, fapt evident din procesul verbal de audiere a

bănuitului Scutari Ion, efectuat la 05.08.2009, prin care el recunoaște faptele puse

la baza pornirii cauzei penale, or este evident că semnăturile din procesul verbal

nu-i aparțin lui, ci altei persoane (f. d. 105-106). De asemenea, în ordonanța de

punere sub învinuire și procesul verbal de audiere a învinuitului Scutari Ion,

semnăturile lui de asemenea sunt efectuate de o altă persoană ( f. d. 145). Numai

depozițiile date de Scutari Ion în instanța de judecată sunt semnate de inculpat.

Procesul-verbal de comunicare a raportului de expertiză din 09.04.2010 este

falsificat de către procurorul Igor Pasat, și semnătura nu-i aparține inculpatului,

deoarece în acel timp se afla în Federația Rusă. (f. d. 117 v. 2); pe ofițerul de

urmărire penală Zabulica D. nu l-a văzut niciodată și procesul-verbal din

02.10.2009 nu-i semnat de inculpat, ceia ce demonstrează faptul că el de asemenea

este falsificat;

- instanța de apel n-a tratat corect concluziile raportului de expertiză medico-

legale nr. 370 din 14.01.2010 p. 4.4, conform căruia: Cauzarea leziunilor corporale

nu contravine datei stabilite de ancheta penală (04.08.2009) și au o vechime nu

mai mult de 30-40 min. pînă la deces. Concomitent remarcă, că în unele fragmente

de țesut muscular fără indicarea locului de unde a fost prelevat, leziunile au fost

produse circa 1-2 ore pană la deces ( f.d. 94-98 v.2);

- instanța de apel nu a dat posibilitatea de a prezenta probe noi, nu s-a dat

apreciere declarațiilor succesorului părții vătămate, a martorilor, a depozițiile

inculpatului care confirmă că el n-a avut nici o armă, deoarece arma în dosar a

apărut mai tîrziu și a fost depistată la o distanță de 2 km de la casa;

- în Federația Rusă inculpatul a fost reținut la 28.09.2011, fapt care se confirmă

prin înștiințarea secției de poliție din raionul Uzlovaia, regiunea Tula, iar acest

termen n-a fost inclus în termenul de arest. ( f. d. 220 )

- nu s-a acordat ultimul cuvînt inculpatului și a fost lipsit de asistența

avocatului;

- în instanța de fond inculpatul a solicitat audierea în calitate de martori a cet.

Dropca Olga Beșleagă Vera, Gavaziuc Ana, Straton Eugen, însă demersul a fost

respins deoarece procurorul Igor Pasat a spus că martorii audiați sunt suficienți

pentru adoptarea sentinței.

10.2. Avocatul Eduard Ceornea în numele inculpatului, prin recursul

declarat, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) 10) și 12) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, invocînd aceleași motive ca și în recursurile declarate de către

inculpat și avocatul Vacari Veaceslav și anume:

- organul de urmărire penală a admis abuzuri în cadrul urmăririi penale prin

prezentarea unor înscrisuri probatorii (procese-verbale) în care se pretinde că a

9

fost falsificată semnătura inculpatului, instanța d de fond și cea de apel, nu a

întreprins nici o măsură în vederea verificării afirmațiilor inculpatului, prin care

fapt a încălcat dreptul inculpatului la o cercetare efectivă pe marginea plîngerii

vis - a- vis de aceste presupuneri;

- instanța de apel nu a dat o apreciere clară declarațiilor martorului Stratan

Eugen Constantin, care prin declarațiile sale, în cadrul audierii în instanța de

fond (vol. II f. d 90), a confirmat versiunea circumstanțelor cauzei prezentată

instanței de către inculpat;

- în situația în care arma indicată în rechizitoriu nu a fost ridicată de la

Scutari și nici din gospodăria acestuia, în lipsa unor probe concludente privind

existența acesteia la Scutari I. , probe privind păstrarea și folosirea acesteia de

către Scutari I. instanța condamnă inculpatul doar în baza unor declarații

indirecte ale martorului Berzoi Vladimir, care declară că nemijlocit conflictul

din drum, între defunctul Iarmenco și Scutari I. nu l-a văzut;

- la individualizarea pedepsei instanța de apel a admis aplicarea pedepsei

contrar prevederilor Legii, din motiv că la deducerea duratei de detenție a

inculpatului nu a inclus în pedeapsă întreagă, perioadă de detenție a inculpatului

în stare de arest în Federația Rusă, unde a fost reținut la 19.12.2011.

pronunțîndu-se pentru respingerea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece

instanța de apel s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apeluri .

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În recursurile ordinare declarate, hotărîrile recurate sunt criticate, prin

prisma temeiului de casare prevăzut la pct. 6), 10) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul său cu aprecierea probelor și

la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului.

Colegiul analizînd cazul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală constată, că o hotărîre judecătorească este supusă casării, în

temeiul acestui punct cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

10

În speță, instanța de apel respectînd prevederile art. 414 alin. (5) Cod de

procedură penală s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat.

De asemenea, lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a

oferit răspunsuri detaliate la toate motivele apelului declarat și decizia adoptată

cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția, decizia corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu

ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Instanța de fond și de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, cît ale apărării atît

și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Scutari Ion în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 151 al. (4) și art. 290 al. (1) Cod penal, să

fie una justă și întemeiată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și

minuțios în textul hotărîrii instanței de fond și a deciziei instanței de apel menționat

în pct. 9.1 al prezentei decizii, care în coroborare demonstrează complet vina

inculpatului în cele încriminate, astfel, Colegiul consideră justă concluzia instanței

de apel referitor la corectitudinea stabilirii stării de fapt și calificării acțiunilor

inculpatului de către instanța de fond.

Referitor la argumentele recurenților precum că, în cadrul urmăririi penale

prin înscrisurile probatorii (procese-verbale) în care se pretinde că a fost falsificată

semnătura inculpatului, Colegiul reține, că instanța de apel s-a expus asupra

acestor argumente și corect le-a respins deoarece, inculpatulfiind audiat în calitate

de bănuit in prezența apărătorului, fără a denunța careva influență fizică sau

psihică din partea OUP a recunoscut că 1-a lovit pe Iarmenco Piotr cu pumnul

după cap, iar referitor la armă, a recunoscut păstrarea de mai mult timp la el acasă

a armei, pe care în ziua cu pricina a scos-o din casă pentru a-i speria pe Iarmenco

Piotr și Bereoi Vladimir, determinîndu-l să-i părăsească gospodăria (f.d. 105-106

v.l).

Negarea în continuare de către inculpat a faptelor comise, nu este altceva

decît o modalitate aleasă de apărare, or, versiunea formulată de el nu și-a găsit

confirmare prin probele administrate pe caz ,dimpotrivă a fost respinsă ca fiind una

inventată în scopul eschivării de la răspunderea penală.

De asemenea, recurenții au făcut trimitere la declarațiile inculpatului, ale

reprezentantului părții vătămate, ale martorilor și alte probe din dosar.

În virtutea celor menționate, Colegiul penal constată, că instanța de apel în

decizia sa, expres s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, le-a

11

verificat, făcînd o analiză amplă și minuțioasă, a apreciat probele la justa valoare,

legal și întemeiat menținînd sentința de condamnare.

Astfel, Colegiul consideră că, instanța de apel întemeiat a reținut că, instanța de

fond a pus la baza sentinței de condamnare probe la care au avut acces părțile, iar

motivele invocate de inculpat și apărătorii acestuia cît privește nevinovăția în

comiterea infracțiunilor imputate, au fost obiect de studiu la cercetarea

judecătorească în instanța de fond, care s-a petrecut sub toate aspectele, complet și

obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii.

Instanța de apel just a constatat că, declarațiile inculpatului privind

nevinovăția lor în cele incriminate, nu coroborează și nu se completează cu

materialele cauzei, ba mai mult, vin în contradicție cu declarațiile succesorului

părții vătămate, martorilor Vasilean Svetlana, Berzoi Vladimir, Terenti Veceslav,

Pașa Andrei și Stratan Eugen. Astfel, instanța de apel corect a concluzionat că, nu

are motive de a pune la îndoială cele declarate de succesorul părții vătămată și

martori, în situația în care declarațiile lor sunt consecutive, au o succesiune logică

și coroborează cu probele materiale nominalizate la p. 9.1 a prezentei decizii.

Instanța de recurs consideră că, instanțele de fond corect au pus la baza

condamnării inculpatului concluziile raportului de expertiză medico-legale nr. 370

din 14.01.2010 (f. d. 94-98 v.1), care confirmă indubitabil „că între leziunile

corporale și cauza medicală a morții este o legătură cauzală directă. Vătămările

de la nivelul feței, spatelui și membrelor sunt rezultatele acțiunilor repetate cu

obiecte dure contondente, prin mecanismul de lovire și frecțiune…”, iar referitor

la stabilirea de către experți că, „ …în unele fragmente de țesut muscular fără

indicarea locului de unde a fost prelevat, leziunile au fost produse circa 1-2 ore

pană la deces…”, invocate în p. 4.4 a raportului de expertiză și la care fac referire

recurenții, Colegiul remarcă, că aceasta nu ameliorează situația inculpatului,

deoarece aceste leziuni nu sunt în legătura cauzală directă cu decesul victimei.

Referitor la argumentul inculpatului, potrivit căreia ultimul afirmă că, nu

putea fi audiat de către organul de urmărire penală din Soroca în luna aprilie 2011

deoarece se afla în Federația Rusă, Colegiul reține, că careva acțiuni de procedură

în luna aprilie a anului 2011, în privința inculpatului, nu au fost efectuate.

Colegiul remarcă că, nu suportă criticii nici argumentele recurenților

referitor la faptul că, instanța de apel nu a dat posibilitatea inculpatului cît și

apărării de a prezenta probe noi, deoarece conform procesului - verbal al ședinței

de judecată din 28.05.2014 (f. d. 163 v.2) careva cereri sau demersuri din partea

participanților nu au parvenit, iar după verificarea probelor avocatul Veaceslav

Vacari a menționat că „ la moment nu avem probe de prezentat”.

Tot la acest capitol, Colegiul reține, că nu și-a găsit confirmare nici

argumentele recurenților precum că nu s-a oferit ultimul cuvînt inculpatului și a

12

fost lipsit de asistența avocatului, deoarece conform procesului - verbal al ședinței

de judecată din 02.07.2014 (f. d. 167 v.2), inculpatului i s-a oferit ultimul cuvînt,

ca de altfel, acesta a fost asistat de către avocat pe tot parcursul procesului,

exprimîndu-și dezacordul cu serviciile avocatului doar după încheierea dezbaterilor

judiciare la etapa ultimului cuvînt.

Potrivit legislației procesuale, temeiurile de recurs pot fi invocate în recurs

doar în cazul în care au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în apel,

prin urmare, motivele recurenților referitor la faptul că, în instanța de fond

inculpatul a solicitat audierea în calitate de martori a cet. Dropca Olga Beșleagă

Vera, Gavaziuc Ana, Straton Eugen, însă demersul a fost respins, nu și-a găsit

reflectare în cererile de apel cît și ca solicitări în cadrul procesului verbal al

ședinței de judecată în cadrul apelului.

În același context, Colegiul menționează că deși art. 6 § 1 al Convenției

obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărîrile, însă Curtea a specificat că

acest lucru nu impune un răspuns detaliat la fiecare argument în parte (Van de

Hurk v. the Netherlands). Modul în care se aplică obligația de a motiva hotărîrile

judecătorești poate varia în funcție de natura acestora și trebuie apreciat în lumina

circumstanțelor cauzei (Hiro Balani v. Spain).

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale;

Referitor la motivul invocat de recurenți, precum că instanța de apel la

individualizarea pedepsei contrar prevederilor art. 88 Cod penal, nu a inclus

durata de detenție a inculpatului în stare de arest în Federația Rusă și anume, că

din termenul pedepsei urma să fie dedus nu numai termenul arestului la domiciliu

din 05.08.2009 - 04.09.2009, dar și a arestului preventiv începînd cu reținerea lui

Scutari Ion la 19.12.2011 (termen indicat de către avocatul Eduard Ceornea ) și

28.09.2011 (termen indicat de către avocatul Vacari Veceslav) pe teritoriul

Federației Ruse și pînă la 02.07.2014, dar nu din 09.04.2012 cum a calculat

instanța de apel, Colegiul reține că acest motiv, de asemenea nu și-a găsit

confirmare. Instanța de apel corect a inclus durata arestului la domiciliu

05.08.2009 - 04 09 2009 și cea a arestului preventiv pe perioada 09.04.2012 -

02.07.2014, deoarece inculpatul Scutari Ion, conform procesului verbal de

reținere (f.d.12 V.2), a fost reținut în Federația Rusă în regiunea Tula la

09.04.2012.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

13

comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Acest temei pentru declararea recursurilor ordinare de asemenea nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilită presupusa eroare de

drept invocată de recurent.

Colegiul penal reține, că în urma analizei de către instanțele de fond a

întregului ansamblu probator administrat și cercetat în ședințele de judecată,

încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde situației de fapt reținute, în

mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la răspundere

penală a inculpatului sub aspectul infracțiunilor ce i se impută.

Astfel, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 10-10.2. au fost obiect

de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 9.1,

soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al

cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept,

care au adus la pronunțarea hotărîrilor recurate.

Potrivit Jurisprudenței CEDO (Garcia Ruis v. Spania, Helle v. Finlanda),

argumentele invocate în apel au constituit deja obiectul de examinare în instanța de

fond, care s-a pronunțat asupra acestora, adoptînd o hotărîre legală, întemeiată și

motivată, de aceea, instanța de apel întemeiat și-a însușit argumentele instanței de

fond, argumente fundamentate în fapt și în drept, amplu prezentate în hotărîrea

atacată, nefiind necesară reluarea acestora, constatîndu-se că la administrarea

probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale

participanților la proces și probele puse la baza hotărîrilor nu conțin erori

procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor.

În situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată arătînd în mod

concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de

apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă

instanță. (Garcia Ruis contra Spaniei, Hei le contra Finlandei).

De asemenea, Colegiul reține că în recursurile declarate este criticată

aprecierea incorectă și unilaterală de către instanțele de judecată a probelor

administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei

pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de

fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd

instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor

prevederi ale legii procesuale penale, cea ce a condiționat comiterea unor erori

grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu

14

echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau

de achitare.

Astfel, Colegiul conchide că temeiurile indicate de recurenți nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor adoptate pe caz și

potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și avocații

acestuia Veaceslav Vacari și Eduard Ceornea, împotriva sentinței Judecătoriei

Soroca din 30 decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 02 iulie 2014, în cauza penală în privința inculpatului Scutari Ion Matvei, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 26 noiembrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

15