1ra-1535/2014 — Art. 151 al. 4, 290 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 30 decembrie 2010, cauza fiind examinată în absența inculpatului Scutari Ion Matvei , ultimul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 151 alin. (4) Cod penal – la 8 (opt) ani închisoare; - art. 290 alin. (1) lit. d) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv spre executare, i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis (f. d. 201-202 v. 1).

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Scutari Ion Matvei, la 04.08.2009 în jurul orei 16.00, aflîndu-se în gospodăria sa din s. Căinării Vechi, Soroca, împreună cu consătenii Iarmenco Piotr și Berzoi Vladimir, fiind sub influența băuturilor alcoolice, în rezultatul cerții inițiată de primul, a luat din casă o armă de foc cu țeava ghintuită, cerîndu-i lui Iarmenco Piotr să iasă din curte. În procesul conflictului, avînd scopul de a-i cauza leziuni 1 corporale și conștient admițînd survenirea oricăror din ele, intenționat, 1-a lovit pe Iarmenco Piotr cu arma în regiunea capului, adică în cea posterioară a gîtului pe stînga, doborîndu-1 la pămînt. În rezultatul loviturii cu o putere deosebit de mare și ca urmare a traumatismului cranio-cerebral închis sever, apreciat potrivit raportului de expertiză medico-legală ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață, Iarmenco Piotr în timp de nu mai mult de 30-40 minute de la cele întîmplate a decedat. Tot el, a fost condamnat și pentru, că într-o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală, pînă la 04.08.2009 a purtat și a păstrat ilegal la domiciliul său din sat. Căinării Vechi, Soroca arma de model "CM-2 Vostok", care face parte din categoria armelor de foc sportive și de vînătoare cu încărcătură unică, cu țeava ghintuită calibrul 5,5 mm, fiind în stare de funcționare și utilă pentru efectuarea de trageri. 2.1. După cum rezultă din materialele cauzei penale, Scutari Ion a fost diferit justiției la 26.04.2010, față de el fiind aplicată măsura preventivă obligațiunea de nepărăsire a localității. Ulterior, pe motivul eschivării inculpatului de a se prezenta la ședințele de judecată, la demersul procurorului, instanța prin încheierea din 22.11.2010 i-a înlocuit măsura preventivă în arest pe un termen de 30 zile de la data reținerii, (f. d. 176-188 v. 1)

La 09.04.2012 Scutari Ion Matvei a fost reținut de organele de drept ale Federației Ruse, fiind extrădat autorităților R. Moldova.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată în privința sa, inculpatul Scutari Ion Matvei și avocatul acestuia Sochircă Stela au contestat-o cu apel. 4.1. Inculpatul Scutari Ion a solicitat casarea acesteia și rejudecarea cauzei din motiv că nu se consideră vinovat și judecarea cauzei a avut loc în lipsa sa, neavînd posibilitatea de a se expune asupra învinuirii înaintate. Probele cercetate de către instanță mărturisesc despre lipsa elementele constitutive ale infracțiunilor încriminate. Probele puse la baza învinuirii sunt administrate cu încălcări de procedură. 4.2. Avocatul Sochircă Stela în numele inculpatului a solicita casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii de achitare în privința inculpatului pe art. 151 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. În baza art. 290 alin.(1) Cod penal, să fie aplicate prevederile art. 55 Cod penal cu stabilirea amenzii minime. În argumentarea apelului a invocat că sentința de condamnare este baza pe analiza superficială, unilaterală și eronată a suportului probator din dosar.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 august 2013 apelurile inculpatului și al apărătorului acestuia, au fost admise, dispunîndu- se casarea sentinței cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, într-un 2 alt complet de judecată, pe motivul examinării cauzei în lipsa unei citări legale a inculpatului.

Prin sentinței judecătoriei Soroca din 30 decembrie 2013 inculpatul Scutari Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza : - art. 151 alin. (4) Cod penal - la 8(opt )ani închisoare; - pe art. 290 alin. (1) lit. d) Cod penal - la (3) trei luni închisoare. În corespundere cu art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor numite, definitiv spre executare fiindu-i stabilită pedeapsă închisorii pe termen de 8(opt) ani 1(una) lună, cu executarea în penitenciar de tip închis. S-a admis acțiunea civilă privind încasarea de la Scutari Ion în beneficiul succesorului părții vătămate Iarmenco Lilia a daunei materiale în sumă de 30 000 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Scutari Ion Matvei, în ziua de 04.08.2009 în jurul orei 16.00, aflîndu-se în gospodăria sa din s. Căinării Vechi, Soroca, împreună cu consătenii Iarmenco Piotr și Berzoi Vladimir, fiind sub influența băuturilor alcoolice, în rezultatul cerții inițiată de primul, a luat din casă o armă de foc cu țeava ghintuită, cerîndu-i să iasă din curte. În procesul conflictului, avînd scopul de a-i cauza leziuni corporale și conștient admițînd survenirea oricăror din ele, intenționat, 1-a lovit pe Iarmenco Piotr cu arma în regiunea capului, adică în cea posterioară a gîtului pe stînga, doborîndu-1 la pămînt. În rezultatul loviturii cu o putere deosebit de mare și ca urmare a traumatismului cranio-cerebral închis sever, apreciat potrivit raportului de expertiză medico-legală ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață, Iarmenco Piotr în timp de nu mai mult de 30-40 minute de la cele întîmplate a decedat. Respectivele acțiuni a inculpatului Scutari Ion, au fost încadrate pe art. 151 alin. (4) Cod penal cu calificativele "vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care a provocat decesul victimei". Tot el, a fost condamnat și pentru că într-o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală, pînă la 04.08.2009 a purtat și a păstrat ilegal la domiciliul său din sat. Căinării Vechi, Soroca arma de model "CM-2 Vostok", care face parte din categoria armelor de foc sportive și de vînătoare cu încărcătură unică, cu țeava ghintuită calibrul 5,5 mm, fiind în stare de funcționare și utilă pentru efectuarea de trageri. Respectivele acțiuni au fost încadrate pe art. 290 al. (1) Cod penal cu calificativele "purtarea și păstrarea ilegală a armei de foc fără autorizația corespunzătoare". 3

Nefiind de acord cu sentința aceasta a fost atacată cu apel de către: - procurorul Igor Pasat, prin care a solicitat casarea sentinței în latura stabilirii pedepsei penale, cu înăsprirea ei, considerînd că cea aplicată de către instanță de fond este mult prea blîndă în raport cu fapta prejudiciabilă comisă de inculpat. In argumentarea cerințelor formulate a indicat nerecunoașterea de către acesta a vinovăției în faptele imputate ca infracțiune, iar de rînd cu aceasta lipsa unei căințe sincere în cele săvîrșite, prin orice metodă încercînd să ducă în eroare instanța de judecată, pentru a evita răspunderea și respectiv pedeapsa penală, ne întreprinzînd acțiuni concrete în vederea recuperării prejudiciului material; - apărătorul Musteață Nicolae, care a solicitat casarea în tot a sentinței în latura condamnării inculpatului Scutari Ion, cu adoptarea unei soluții noi privind achitarea lui de sub învinuirea formulată pe art. art. 151 al. (4) și 290 al. (1) Cod penal. În motivarea cerințelor formulate a invocat lipsa probelor ce incontestabil ar confirma cauzarea victimei anume de către inculpat a leziunilor corporale grave, ce i-au provocat decesul, precum și celora ce i-ar dovedi purtarea și păstrarea ilegală a armei de foc; - inculpatul Scutari Ion Matvei, care la fel a contestat legalitatea sentinței atît în latura încadrării acțiunilor criminale, cît și în latura civilă privind recuperarea prejudiciului pretins a fi cauzat de el prin infracțiune, solicitînd casarea ei în tot, cu adoptarea unei soluții noi de achitare de sub învinuirea adusă, pentru că nu a comis faptele lui imputate ca infracțiune. În motivarea acestor cerințe indică la lipsa probelor ce i-ar demonstra incontestabil vinovăția în faptele incriminate, instanța bazîndu-și hotărîrea de condamnare în exclusivitate pe declarațiile depuse de el în cadrul urmării penale, pe care nu le recunoaște, negîndu-le, or necunoscînd grafia latină, nu a putut lua cunoștință de conținutul lor, fapt pentru care solicită efectuarea expertizei grafologice în vederea constatării neconsemnării de către el a procesului verbal de interogare în calitate de bănuit și învinuit. De rînd cu aceasta invocă nedepistarea a careva urme biologice sau amprente degitale, ce i-ar demonstra participația la crimele imputate, precum și faptul că nici una din declarațiile martorilor nu a dus la stabilirea vinovăției sale; - avocatul Văcari Veaceslav a solicitat casarea în tot a sentinței în latura condamnării inculpatului Scutari Ion, cu adoptarea unei soluții noi privind achitarea lui de sub învinuirea formulată pe art.151 al. (4) și art. 290 al. (1) Cod penal. In motivarea cerințelor formulate a invocat nerespectarea de către procurorul ce a condus urmărirea penală și a reprezentat învinuirea în instanța de fond a prevederilor art. 51 al. (3) Cod procedură penală, or retrăgînd cauza din gestiunea unui ofițer de urmărire penală, el a transmis-o altui ofițer, deși în corespundere cu art. 51 alin. (2) Cod procedură penală, urma personal să 4 efectueze urmărirea penală sau să transmită cauza șefului OUP pentru desemnarea persoanei ce va instrumenta în continuare cauza. În opinia sa nerespectarea de către procuror a acestor prevederi legale, determină în corespundere cu art. 251 Cod procedură penală nulitatea tuturor actelor procesuale întocmite în prezenta cauză.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 iulie 2014, a fost respinse apelurile declarate, cu menținerea sentinței fără modificări. 9.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, legalitatea și temeinicia sentinței judiciare, ce a fost adoptată în strictă conformitate cu normele de procedură penală, rezultată din cercetarea multilaterală a bazei probante administrate pe caz, cu aprecierea obiectivă a împrejurărilor de fapt și aspectelor de drept ce au importanță pentru justa ei soluționare. Analizînd și verificînd probele pe caz din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de al coroborării lor, instanța de apel a indicat incontestabil prezența vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor încriminate, iar nerecunoașterea de către ultimul a vinovăției nu este altceva decît o tentativă de evitare a răspunderii și pedepsei penale. Astfel, instanța de apel a pus la baza deciziei sale declarațiile: - succesorului și reprezentantului legal al părții vătămate Iarmenco Lilia (f.d.30-32 v.2); - martorului Vasilean Svetlana (f.d.34-36 v.2); - martorului Berzoi Vladimir, (f.d 75-77 v.2); - martorului Terenti Veaceslav. (V-II f.d.85-86); - martorului Pașa Andrei - (f.d.88 v.2); și prin probele materiale nominalizate în continuare: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.08.2009 cu tabelul fotografic anexat la el, din care rezultă, că cadavrul cet. Iarmenco Piotr se afla în drum, la distanța de 2,5 m. în fața porții de la gospodăria lui Scutari Ion amplasată în s.Căinarii Vechi r.Soroca, pe suprafața lui fiind urme de moarte violentă (f.d. 15-28 v.2); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.08.2009 cu tabelul fotografic anexat la el, potrivit căruia în gospodăria părăsită a lui Puga Vasile, la distanța de aproximativ 8 metri de la gardul deteriorat din plasă metalică, a fost depistată si ridicată armă de foc cu țeava ghintuită de model "CM-2 VOSTOK MADE ÎN URSS". (f d.30-31, 32-36 v.2); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.08.2009 și tabelul fotografic, prin care se constată că, în anexa auxiliară a saraiului de locuit din s. Căinarii Vechi r .Soroca, care este proprietatea lui Scutari Ion, în colțul din partea dreaptă de lîngă masa, a fost depistată și ridicată o lunetă de culoare neagră și în 5 ograda din fața casei o căldare care era ciuruită cu găuri de diferite dimensiuni (37- 38, 40-44 v.2); - raportul de expertiză complexă nr. 2306, 2307, 2308 din 11.08.2009, potrivit căruia arma prezentată la examinare seria "P" și cu numărul înlăturat, este o armă modificată din arma de model "CM-2", care face parte din categoria armelor de foc sportive și de vînătoare, cu încărcătură unică, cu țeava ghintuită calibrul 5,6 mm, cu lovitură circulară produsă industrial în URSS prin retezarea țevii pînă la o lungime de 515 mm, care este în stare de funcționare și utilă pentru efectuarea tragerilor (f.d.77-78 v.2); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 13.08.2009, potrivit căreia arma de foc cu țeava ghintuită de model "CM-2VOSTOK MADE ÎN URSS" ridicată de la fața locului la 04.08.2009, luneta de culoare neagră cu inscripția TS4xLOWA și o căldare de culoare surie, ridicate din gospodăria lui Scutari Ion au fost recunoscute drept corpuri delicte si anexate la cauza penală, fiind păstrare în IP Soroca (f.d.32, 39, 75,81 v.2); - raportul de expertiză medico-legală Nr.122 din 30.08.2009, potrivit căruia pe cadavrul cet. Iarmenco Piotr au fost depistate următoarele leziuni corporale: a) la nivelul capului și gîtului:plagă contuză pe față pe dreapta, echimoze și excoriații pe gît, frunte, pleoapa ochiului drept, revărsate sanguine masive în țesuturile creierului și polului lobului temporal drept cu inundare masivă a ventriculelor, hemoragii punctiforme în trunchiul cerebral; b) la nivelul spatelui: echimoze de formă alungită pe spate cu formare de buzunare umplute cu sînge în țesuturile moi; c) la nivelul membrelor excoriații pe antebrațul drept și gambe, plagă tăiată la nivelul tălpii. Leziunile de la nivelul gîtului cu hemoragii subarahnoidiene la bază și lobul temporal drept cu inundarea ventriculelor, precum și cele de la nivelul trunchiului cerebral, sunt rezultatul acțiunii cu un obiect dur contondent, cu suprafața de impact limitată, de formă alungită, cu o putere deosebit de mare și s- au produs cu nu mai mult de 30-40 min. pînă la deces și se califică ca vătămări corporale GRAVE, care au pus în primejdie viața. Intre leziunile corporale și cauza medicală a morții este o legătură cauzală direct (f.d. 85-87 v.2); - raportul de expertiză medico-legală în comisie Nr. 370 din 14.01.2010, din care rezultă, că decesul lui Iarmenco Piotr a survenit în rezultatul traumatismului cranio-cerebral închis manifestat prin: plagă contuză pe față pe dreapta, echimoze și excoreații pe gît, frunte, pleoapa ochiului drept, revărsate sanguine masive în țesuturile moi ale gîtului în toată grosimea lor, hemoragii massive în spațiul subarahnoidian, țesuturile cerebrale și ventricolele creerului. Leziunile corporale menționate au fost cauzate cu nu mai mult de 30-40 minute pînă la deces, în ziua de 04.08.2009. Toate leziunile corporale au fost cauzate de acțiunea unor factori mecanici externi, care exprimă proprietățile de corp dur- 6 contondent. Leziunile corporale în ansamblu se califică ca vătămări corporale GRAVE periculoase pentru viață. Decisiv în survenirea decesului lui Iarmenco Piotr fiind traumatismul închis cranio-cerebral. Forța și puterea cu care au fost aplicate loviturile, a fost suficientă pentru a învinge rezistența țesuturilor moi, a masivului muscular si țesutului cerebral, (f.d. 94-98 v.2). Instanța de apel a menționat, că: - fiind audiat în calitate de bănuit în prezența apărătorului, inculpatul fără a denunța careva influență fizică sau psihică din partea OUP, a recunoscut aplicarea loviturii lui Iarmenco Piotr cu pumnul după cap, precum și păstrarea timp îndelungat a armei, pe care în ziua cu pricina a folosit-o în scop de a-i speria pe Iarmenco Piotr si Berzoi Vladimir, determinîndu-i să-i părăsească gospodăria (f. d. 105-106 v.l); - instanța de fond corect a exclus versiunea căderii victimei cu lovirea de pragul casei, ea fiind respinsă prin raportul de expertiză medico-legală și împrejurările faptice a cauzei penale; - instanța de fond corect a reținut, că infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal este săvîrșită cu două forme de vinovăție: directă, față de cauzarea gravă a vătămărilor corporale și din imprudență față de urmările prejudiciabile survenite, în final ea fiind considerată a fi una intenționată, or făptuitorul prin acțiunile comise prevede urmările prejudiciabile ce pot surveni, fără a le dori, s-au a admite în mod conștient survenirea lor; - atît instanța de fond, cît și cea de apel a acordat credibilitate declarațiilor făcute de martorul Berzoi Victor, or el a fost unicul ocular al evenimentului produs, faptele relatate de el găsindu-și confirmare prin probele expuse mai sus; - instanța de fond corect a reținut, că caracterul provocator și agresiv al victimei, nu poate îndreptăți acțiunile inculpatului, care în situația creată, putea liber evita conflictul prin diferite modalități, inclusiv părăsirea locului faptei. Respectiv, Colegiul a concluzionat legalitatea încadrării juridice a acțiunilor criminale a inculpatului Scutari Ion Matvei la art. 151 alin. (4) Cod penal cu calificativele "vătămarea intenționat gravă a integrității corporale, ce a cauzat decesul persoanei". Referitor la acțiunile inculpatului Scutari Ion Matvei la art. 209 al. (1) Cod penal, instanța de apel a reiterat că în susținerea acestei concluzii vin declarațiile martorului Stratan Eugen, care fiind interogat în ziua următoare celor întîmplate, a declarant, că inculpatul veniseră în ajun la el, avînd asupra sa o armă, rugîndu-1 să o ascundă, pentru că nu deținea documente de păstrarea a ei, intuind, că va avea conflicte cu poliția (f. d. 63 v. l). Chiar dacă ulterior la ședința de judecată respectivul martor și-a schimbat parțial mărturiile, instanța corect a reținut în calitate de probă, primele lui declarații, depuse la faza incipientă a cauzei penale. 7 Instanța de apel a conchis, că nu și-a găsit confirmare argumentul inculpatului referitor la nedepunerea în cadrul urmăririi penale a declarațiilor consemnate în procesul verbal de audiere în calitate de bănuit și cel de verificare a declarațiilor la fața locului, pe motiv, că nu posedă grafia latină,din considerentele că la efectuarea respectivelor acțiuni de urmărire penală, inculpatul a fost asistat de apărător ce i-a asigurat dreptul la apărare, acesta prin semnătura depusă confirmînd corectitudinea declarațiilor consemnate în conținutul actelor procesuale. De aceea, solicitarea inculpatului privind efectuarea expertizei scrisului, în vederea constatări, că semnătura de pe procesele verbale de audiere în calitate de bănuit și cea de pe procesul verbal de verificare a declarațiilor la fața locului, a fost respinsă ca fiind absolut neîntemeiată, declarațiile depuse în acest sens fiind în contradicție cu restul probelor administrate pe caz. Referitor la pedeapsa penală stabilită inculpatului, instanța de apel a reținut că la aplicarea ei, instanța de fond a dat deplină eficiență dispozițiilor legale ce determină scopul și criteriile generale de individualizare a ei, ținînd cont de caracterul prejudiciabil a faptei comise, personalitatea inculpatului, lipsa căinței față de rezultatul survenit, nerecuperarea daunei cauzată prin infracțiune, atragerea pentru prima dată la răspunderea penală, caracteristica pozitivă de la locul de trai, prezența la întreținere a unui copil minor. Astfel, constatînd că, pedeapsa numită inculpatului de către instanța de fond, fiind una legală, utilă și eficientă pentru executare, în vederea corectării lui. Instanța de apel, făcînd referire la Decizia Plenului Colegiului penal al CSJ din 07.05.2013 adoptată pe marginea recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al RM în sensul aplicării neuniforme de către instanțele judiciare a prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală, a respins argumentele apărării V. Vacari, ca fiind vădit nefondate, referitor la nerespectarea de către procuror a competenței după materie, prin exercitarea arbitrară a atribuțiilor de serviciu privind transmiterea cauzei penale din gestiunea unui ofițer, către alt ofițer al urmăririi penale, această împrejurare chiar dacă și contravine prevederilor art. 51 alin. (3) Cod procedură penală, nu poate determina în sensul art. 251 Cod procedură penală, nulitatea actelor procesuale.

Împotriva hotărîrilor menționate, inculpatul Scutari Ion și avocații acestuia Vacari Veaceslav și Ciornea Eduard au declarat recursuri ordinare, prin care solicită: 10.1. Inculpatul Scutari Ion și avocatul acestuia Vacari Veaceslav, recursurile fiind identice, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. În motivarea recursului au indicat că: 8 - dosarul penal este fabricat, fapt evident din procesul verbal de audiere a bănuitului Scutari Ion, efectuat la 05.08.2009, prin care el recunoaște faptele puse la baza pornirii cauzei penale, or este evident că semnăturile din procesul verbal nu-i aparțin lui, ci altei persoane (f. d. 105-106). De asemenea, în ordonanța de punere sub învinuire și procesul verbal de audiere a învinuitului Scutari Ion, semnăturile lui de asemenea sunt efectuate de o altă persoană ( f. d. 145). Numai depozițiile date de Scutari Ion în instanța de judecată sunt semnate de inculpat. Procesul-verbal de comunicare a raportului de expertiză din 09.04.2010 este falsificat de către procurorul Igor Pasat, și semnătura nu-i aparține inculpatului, deoarece în acel timp se afla în Federația Rusă. (f. d. 117 v. 2); pe ofițerul de urmărire penală Zabulica D. nu l-a văzut niciodată și procesul-verbal din 02.10.2009 nu-i semnat de inculpat, ceia ce demonstrează faptul că el de asemenea este falsificat; - instanța de apel n-a tratat corect concluziile raportului de expertiză medico- legale nr. 370 din 14.01.2010 p. 4.4, conform căruia: Cauzarea leziunilor corporale nu contravine datei stabilite de ancheta penală (04.08.2009) și au o vechime nu mai mult de 30-40 min. pînă la deces. Concomitent remarcă, că în unele fragmente de țesut muscular fără indicarea locului de unde a fost prelevat, leziunile au fost produse circa 1-2 ore pană la deces ( f.d. 94-98 v.2); - instanța de apel nu a dat posibilitatea de a prezenta probe noi, nu s-a dat apreciere declarațiilor succesorului părții vătămate, a martorilor, a depozițiile inculpatului care confirmă că el n-a avut nici o armă, deoarece arma în dosar a apărut mai tîrziu și a fost depistată la o distanță de 2 km de la casa; - în Federația Rusă inculpatul a fost reținut la 28.09.2011, fapt care se confirmă prin înștiințarea secției de poliție din raionul Uzlovaia, regiunea Tula, iar acest termen n-a fost inclus în termenul de arest. ( f. d. 220 ) - nu s-a acordat ultimul cuvînt inculpatului și a fost lipsit de asistența avocatului; - în instanța de fond inculpatul a solicitat audierea în calitate de martori a cet. Dropca Olga Beșleagă Vera, Gavaziuc Ana, Straton Eugen, însă demersul a fost respins deoarece procurorul Igor Pasat a spus că martorii audiați sunt suficienți pentru adoptarea sentinței. 10.2. Avocatul Eduard Ceornea în numele inculpatului, prin recursul declarat, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) 10) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocînd aceleași motive ca și în recursurile declarate de către inculpat și avocatul Vacari Veaceslav și anume: - organul de urmărire penală a admis abuzuri în cadrul urmăririi penale prin prezentarea unor înscrisuri probatorii (procese-verbale) în care se pretinde că a 9 fost falsificată semnătura inculpatului, instanța d de fond și cea de apel, nu a întreprins nici o măsură în vederea verificării afirmațiilor inculpatului, prin care fapt a încălcat dreptul inculpatului la o cercetare efectivă pe marginea plîngerii vis - a- vis de aceste presupuneri; - instanța de apel nu a dat o apreciere clară declarațiilor martorului Stratan Eugen Constantin, care prin declarațiile sale, în cadrul audierii în instanța de fond (vol. II f. d 90), a confirmat versiunea circumstanțelor cauzei prezentată instanței de către inculpat; - în situația în care arma indicată în rechizitoriu nu a fost ridicată de la Scutari și nici din gospodăria acestuia, în lipsa unor probe concludente privind existența acesteia la Scutari I. , probe privind păstrarea și folosirea acesteia de către Scutari I. instanța condamnă inculpatul doar în baza unor declarații indirecte ale martorului Berzoi Vladimir, care declară că nemijlocit conflictul din drum, între defunctul Iarmenco și Scutari I. nu l-a văzut; - la individualizarea pedepsei instanța de apel a admis aplicarea pedepsei contrar prevederilor Legii, din motiv că la deducerea duratei de detenție a inculpatului nu a inclus în pedeapsă întreagă, perioadă de detenție a inculpatului în stare de arest în Federația Rusă, unde a fost reținut la 19.12.2011.

Asupra recursurilor declarate procurorul a depus referință, pronunțîndu-se pentru respingerea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece instanța de apel s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apeluri .

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În recursurile ordinare declarate, hotărîrile recurate sunt criticate, prin prisma temeiului de casare prevăzut la pct. 6), 10) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul său cu aprecierea probelor și la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Colegiul analizînd cazul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală constată, că o hotărîre judecătorească este supusă casării, în temeiul acestui punct cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. 10 În speță, instanța de apel respectînd prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat. De asemenea, lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit răspunsuri detaliate la toate motivele apelului declarat și decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția, decizia corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Instanța de fond și de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, cît ale apărării atît și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Scutari Ion în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 151 al. (4) și art. 290 al. (1) Cod penal, să fie una justă și întemeiată. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și minuțios în textul hotărîrii instanței de fond și a deciziei instanței de apel menționat în pct. 9.1 al prezentei decizii, care în coroborare demonstrează complet vina inculpatului în cele încriminate, astfel, Colegiul consideră justă concluzia instanței de apel referitor la corectitudinea stabilirii stării de fapt și calificării acțiunilor inculpatului de către instanța de fond. Referitor la argumentele recurenților precum că, în cadrul urmăririi penale prin înscrisurile probatorii (procese-verbale) în care se pretinde că a fost falsificată semnătura inculpatului, Colegiul reține, că instanța de apel s-a expus asupra acestor argumente și corect le-a respins deoarece, inculpatulfiind audiat în calitate de bănuit in prezența apărătorului, fără a denunța careva influență fizică sau psihică din partea OUP a recunoscut că 1-a lovit pe Iarmenco Piotr cu pumnul după cap, iar referitor la armă, a recunoscut păstrarea de mai mult timp la el acasă a armei, pe care în ziua cu pricina a scos-o din casă pentru a-i speria pe Iarmenco Piotr și Bereoi Vladimir, determinîndu-l să-i părăsească gospodăria (f.d. 105-106 v.l). Negarea în continuare de către inculpat a faptelor comise, nu este altceva decît o modalitate aleasă de apărare, or, versiunea formulată de el nu și-a găsit confirmare prin probele administrate pe caz ,dimpotrivă a fost respinsă ca fiind una inventată în scopul eschivării de la răspunderea penală. De asemenea, recurenții au făcut trimitere la declarațiile inculpatului, ale reprezentantului părții vătămate, ale martorilor și alte probe din dosar. În virtutea celor menționate, Colegiul penal constată, că instanța de apel în decizia sa, expres s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, le-a 11 verificat, făcînd o analiză amplă și minuțioasă, a apreciat probele la justa valoare, legal și întemeiat menținînd sentința de condamnare. Astfel, Colegiul consideră că, instanța de apel întemeiat a reținut că, instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare probe la care au avut acces părțile, iar motivele invocate de inculpat și apărătorii acestuia cît privește nevinovăția în comiterea infracțiunilor imputate, au fost obiect de studiu la cercetarea judecătorească în instanța de fond, care s-a petrecut sub toate aspectele, complet și obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii. Instanța de apel just a constatat că, declarațiile inculpatului privind nevinovăția lor în cele incriminate, nu coroborează și nu se completează cu materialele cauzei, ba mai mult, vin în contradicție cu declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor Vasilean Svetlana, Berzoi Vladimir, Terenti Veceslav, Pașa Andrei și Stratan Eugen. Astfel, instanța de apel corect a concluzionat că, nu are motive de a pune la îndoială cele declarate de succesorul părții vătămată și martori, în situația în care declarațiile lor sunt consecutive, au o succesiune logică și coroborează cu probele materiale nominalizate la p. 9.1 a prezentei decizii. Instanța de recurs consideră că, instanțele de fond corect au pus la baza condamnării inculpatului concluziile raportului de expertiză medico-legale nr. 370 din 14.01.2010 (f. d. 94-98 v.1), care confirmă indubitabil „că între leziunile corporale și cauza medicală a morții este o legătură cauzală directă. Vătămările de la nivelul feței, spatelui și membrelor sunt rezultatele acțiunilor repetate cu obiecte dure contondente, prin mecanismul de lovire și frecțiune…”, iar referitor la stabilirea de către experți că, „ …în unele fragmente de țesut muscular fără indicarea locului de unde a fost prelevat, leziunile au fost produse circa 1-2 ore pană la deces…”, invocate în p. 4.4 a raportului de expertiză și la care fac referire recurenții, Colegiul remarcă, că aceasta nu ameliorează situația inculpatului, deoarece aceste leziuni nu sunt în legătura cauzală directă cu decesul victimei. Referitor la argumentul inculpatului, potrivit căreia ultimul afirmă că, nu putea fi audiat de către organul de urmărire penală din Soroca în luna aprilie 2011 deoarece se afla în Federația Rusă, Colegiul reține, că careva acțiuni de procedură în luna aprilie a anului 2011, în privința inculpatului, nu au fost efectuate. Colegiul remarcă că, nu suportă criticii nici argumentele recurenților referitor la faptul că, instanța de apel nu a dat posibilitatea inculpatului cît și apărării de a prezenta probe noi, deoarece conform procesului - verbal al ședinței de judecată din 28.05.2014 (f. d. 163 v.2) careva cereri sau demersuri din partea participanților nu au parvenit, iar după verificarea probelor avocatul Veaceslav Vacari a menționat că „ la moment nu avem probe de prezentat”. Tot la acest capitol, Colegiul reține, că nu și-a găsit confirmare nici argumentele recurenților precum că nu s-a oferit ultimul cuvînt inculpatului și a 12 fost lipsit de asistența avocatului, deoarece conform procesului - verbal al ședinței de judecată din 02.07.2014 (f. d. 167 v.2), inculpatului i s-a oferit ultimul cuvînt, ca de altfel, acesta a fost asistat de către avocat pe tot parcursul procesului, exprimîndu-și dezacordul cu serviciile avocatului doar după încheierea dezbaterilor judiciare la etapa ultimului cuvînt. Potrivit legislației procesuale, temeiurile de recurs pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în apel, prin urmare, motivele recurenților referitor la faptul că, în instanța de fond inculpatul a solicitat audierea în calitate de martori a cet. Dropca Olga Beșleagă Vera, Gavaziuc Ana, Straton Eugen, însă demersul a fost respins, nu și-a găsit reflectare în cererile de apel cît și ca solicitări în cadrul procesului verbal al ședinței de judecată în cadrul apelului. În același context, Colegiul menționează că deși art. 6 § 1 al Convenției obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărîrile, însă Curtea a specificat că acest lucru nu impune un răspuns detaliat la fiecare argument în parte (Van de Hurk v. the Netherlands). Modul în care se aplică obligația de a motiva hotărîrile judecătorești poate varia în funcție de natura acestora și trebuie apreciat în lumina circumstanțelor cauzei (Hiro Balani v. Spain). Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; Referitor la motivul invocat de recurenți, precum că instanța de apel la individualizarea pedepsei contrar prevederilor art. 88 Cod penal, nu a inclus durata de detenție a inculpatului în stare de arest în Federația Rusă și anume, că din termenul pedepsei urma să fie dedus nu numai termenul arestului la domiciliu din 05.08.2009 - 04.09.2009, dar și a arestului preventiv începînd cu reținerea lui Scutari Ion la 19.12.2011 (termen indicat de către avocatul Eduard Ceornea ) și 28.09.2011 (termen indicat de către avocatul Vacari Veceslav) pe teritoriul Federației Ruse și pînă la 02.07.2014, dar nu din 09.04.2012 cum a calculat instanța de apel, Colegiul reține că acest motiv, de asemenea nu și-a găsit confirmare. Instanța de apel corect a inclus durata arestului la domiciliu 05.08.2009 - 04 09 2009 și cea a arestului preventiv pe perioada 09.04.2012 - 02.07.2014, deoarece inculpatul Scutari Ion, conform procesului verbal de reținere (f.d.12 V.2), a fost reținut în Federația Rusă în regiunea Tula la 09.04.2012. Conform art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept 13 comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Acest temei pentru declararea recursurilor ordinare de asemenea nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Colegiul penal reține, că în urma analizei de către instanțele de fond a întregului ansamblu probator administrat și cercetat în ședințele de judecată, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde situației de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul infracțiunilor ce i se impută. Astfel, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 10-10.2. au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 9.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea hotărîrilor recurate. Potrivit Jurisprudenței CEDO (Garcia Ruis v. Spania, Helle v. Finlanda), argumentele invocate în apel au constituit deja obiectul de examinare în instanța de fond, care s-a pronunțat asupra acestora, adoptînd o hotărîre legală, întemeiată și motivată, de aceea, instanța de apel întemeiat și-a însușit argumentele instanței de fond, argumente fundamentate în fapt și în drept, amplu prezentate în hotărîrea atacată, nefiind necesară reluarea acestora, constatîndu-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces și probele puse la baza hotărîrilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor. În situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată arătînd în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. (Garcia Ruis contra Spaniei, Hei le contra Finlandei). De asemenea, Colegiul reține că în recursurile declarate este criticată aprecierea incorectă și unilaterală de către instanțele de judecată a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, cea ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu 14 echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau de achitare. Astfel, Colegiul conchide că temeiurile indicate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și avocații acestuia Veaceslav Vacari și Eduard Ceornea, împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 30 decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 iulie 2014, în cauza penală în privința inculpatului Scutari Ion Matvei, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 26 noiembrie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu 15