2ra-2513/13 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: Gh. Balan dosarul nr.2ra-2513/13 instanța de apel: L. Popova Sv. Caitaz, A. Doga Î N C H E I E R E 12 septembrie 2013 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor și reprezentantul recurentei Negru Elena, avocatul Canțer Oleg, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Negru Elena împotriva Ministerului Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2013 c o n s t a t ă La data de 15 noiembrie 2010 Negru Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Procuratura Generală, procurorii în procuratura s. Rîșcani mun.

Chișinău Neguriță Ion și Zolotuhin Victor, Ministerului Afacerilor Interne, Șeful Direcției Delicte Transfrontaliere și Informaționale a MAI Chetraru Viorel, colaboratorii CPS Rîșcani Boblic Viorel, Fucedji Igor, Nareico Oleg, Consiliul Superior al Magistraturii și judecătorul judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău Bleșceaga Stela cu privire la repararea prejudiciului material și moral. In motivarea acțiunii reclamanta Negru Elena a invocat că, la data de 22 noiembrie 2006 administratorul firmei „Cenar” SRL O. Nareico s-a adresat șefului Direcției Delicte Transfrontaliere și Informaționale a MAI Viorel Chetraru cu o cerere, prin care a solicitat atragerea Elenei Negru la răspundere pentru sustragerea bunurilor și sumelor bănești în mărime totală de 276528 lei.

La data de 05 ianuarie 2007 de către 1 OUP CPS Rîșcani Boblic V. a fost pornită cauza penală conform art.195 alin.(2) Cod Penal în privința Elenei Negru, iar la 25 septembrie 2009 de către Procuratura s. Rîșcani a fost pusă sub învinuire pe art.191 alin.(2) lit.d) Cod Penal. Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 29.04.2010 Negru Elena a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192 alin.(2) lit.d) Cod Penal, fiindu- i aplicată pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitatea de administrare a bunurilor materiale și a mijloacelor bănești pe un termen de doi ani.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2010 sentința din 29 aprilie 2010 a fost casată și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Negru Elena a fost achitată pe art.192 alin.(2) lit.d) Cod Penal pe motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție di 14 septembrie 2011 a fost menținută decizia Curții de Apel Chișinău. Reclamantul solicită încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor prejudiciului moral în mărime de 500000 lei și compensarea din contul pârâților a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei. Prin hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 12 februarie 2013 acțiunea s-a admis parțial, s-a încasat de la Ministerul Finanțelor în beneficiul Elenei Negru prejudiciul material cauzat în mărime de 2500 lei și compensației pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 50000 lei, în total 52500 lei.

S-a încasat de la Ministerul Finanțelor în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 360 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2013 s-a respins apelul declarat de Negru Elena. S-au admis apelurile declarate de Ministerul Finanțelor, Procuratura sect. Botanica și Nareico Oleg. S-a modificat hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 12 februarie 2013 în partea cuantumului prejudiciului moral acordat Elenei Negru, micșorându-l de la 50000 lei până la 15000 lei. S-a exclus din hotărâre mențiunea privind încasarea de la Ministerul Finanțelor a taxei de stat în mărime de 360 lei. Celelalte dispoziții ale hotărîrii primei instanțe s-au menținut fără modificări. La data de 18 mai 2013 Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2013, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărîri în vederea respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele de judecată nu au elucidat toate circumstanțele de fapt și de drept și și-au întemeiat concluziile pe circumstanțele ce nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente. La data de 16 iulie 2013 reprezentantul recurentei Negru Elena, avocatul Canțer Oleg a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărîrii primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată a reclamantei să fie admisă integral. În motivarea recursului a indicat că, instanțele de judecată au aplicat eronat normele de drept material și de drept procesual.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, 2 completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul 3 Finanțelor și reprezentantul recurentei Negru Elena, avocatul Canțer Oleg ca inadmisibile. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Recursule declarate de Ministerul Finanțelor și reprezentantul recurentei Negru Elena, avocatul Canțer Oleg se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4