ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.11.2014

1ra-1239/2014 — art. 328 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
11.11.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 328 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1239/2014 — art. 328 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1239/14

Curtea Supremă de Justiție

21 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de procuror și de partea vătămată Brega Ghenadie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2014, în

privința inculpaților

Avornic Constantin Eugeniu, născut

la 12 aprilie 1965 în r-nul Călărași, s. Pîrjolteni,

locuitor al mun. Chișinău, str. Academiei 9/2, ap.18,

cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale;

Olaru Vasile Vladimir, născut la 22

februarie 1971, în r-nul Hîncești, s. Bujor, locuitor al

mun. Chișinău, str. Octavian Goga 18, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 10 august 2012 – 07 mai 2013,

instanța de apel: 30 mai 2013 – 13 februarie 2014,

instanța de recurs: 17 iunie – 21 octombrie 2014.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

Constantin și Olaru Vasile au fost condamnați în baza art. 328 alin. (1) Cod penal

la amendă în mărime de 200 unități convenționale fiecare, ce constituie a cîte 4000

lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului Afacerilor

Interne pe un termen de 1 an.

Acțiunea civilă înaintată de Ghenadie Brega a fost admisă în principiu,

urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordine

civilă.

exercitînd în temeiul ordinului nr. 335 ef din 08.12.2006 a MAI funcția de

Comandant al Regimentului de Patrulă și Santinelă „Scut” al CGP mun. Chișinău,

1

astfel fiind conform art. 123 alin. (2) Cod penal persoană publică, la 10.05.2008,

aproximativ la ora 10.30, aflându-se în Piața Marii Adunări Naționale din mun.

Chișinău, unde, în comun cu Șeful adjunct al SOP a CGP mun. Chișinău Vasile

Olaru, efectua controlul organizării menținerii ordinii publice de către subalterni la

concertul consacrat Zilei Victoriei. Avînd intenția de a săvârși acte care depășesc

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, contrar

prevederilor art. 4 al Legii RM „Cu privire la poliție” nr. 416-XII din 18.12.1990,

care prevede că poliția nu intervine în drepturile și libertățile cetățenilor decât în

cazul în cazul în care nu-și poate exercita atribuțiile, ale art. 15 al aceiași Legi și

ale capitolului II, art. 2 din Hotărîrea Parlamentului RM „Cu privire la aprobarea

mijloacelor speciale și a regulilor de aplicare a acestora de către colaboratorii

organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri al MAI” nr. 1275-XII din

15.02.1993, care reglementează că colaboratorii de poliție aplică forța fizică,

inclusiv procedeele speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru

înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu

asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, fiind împreună cu Vasile Olaru, 1-a

agresat fizic și verbal pe cet. Ghenadie Brega care manifesta pașnic în semn de

protest în conformitate cu prevederile Legii RM privind întrunirile nr. 26-XVI din

22.02.2008, față de reținerea fratelui său Oleg Brega, aplicându-i 2 lovituri cu

mâna peste mâna dreaptă în care ținea camera de luat vederi, îmbrâncindu-1. După

care, în baza sesizărilor sale, a fost reținut și escortat în CPs Buiucani, mun.

Chișinău, unde a fost deținut timp de 48 ore, fiind acuzat de comiterea

contravențiilor prevăzute la art. 174. alin. (1) CCA - nesubordonarea cu rea-voință

cererii legitime a colaboratorului de poliție, art. 1745 alin. (1) CCA - opunerea de

rezistență colaboratorului de poliție și art. 1746 alin. (1) CCA - ultragierea

colaboratorului de poliție, prin ce i-a înjosit demnitatea părții vătămate Ghenadie

Brega și i-a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege. Ulterior, prin decizia Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

05.06.2008, a fost dispusă clasarea procedurii în cazul cu privire la contravențiile

administrative prevăzute de art. 174 alin. (1), 1745 alin. (1) și 1746 alin. (1) CCA în

privința lui Ghenadie Brega, din motivul lipsei faptului contravențiilor

administrative.

Inculpatul Vasile Olaru, exercitînd în temeiul ordinului nr. 10 ef din

12.01.2007 a MAI funcția de șef adjunct secție al SOP a CGP mun. Chișinău,

astfel fiind conform art. 123 alin. (2) Cod penal persoană publică, la 10.05.2008,

aproximativ la ora 10.30, aflându-se în Piața Marii Adunări Naționale din mun.

Chișinău, unde în comun cu Comandantul Regimentului de Patrulă și Santinelă

„SCUT” al CGP mun. Chișinău Constantin Avornic efectua controlul organizării

menținerii ordinii publice de către subalterni la concertul consacrat Zilei Victoriei,

avînd intenția de a săvârși acte care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, contrar prevederilor art. 4 al Legii RM „Cu privire la

poliție” nr. 416-XII din 18.12.1990, care prevede că poliția nu intervine în

drepturile și libertățile cetățenilor decât în cazul în cazul în care nu-și poate

exercita atribuțiile, ale art. 15 al aceiași Legi și ale capitolului II, art. 2 din

Hotărîrea Parlamentului RM „Cu privire la aprobarea mijloacelor speciale și a

regulilor de aplicare a acestora de către colaboratorii organelor de interne și

2

militarii trupelor de carabinieri al MAI” nr. 1275-XII din 15.02.1993, care

reglementează că colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedeele

speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței

opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură îndeplinirea

obligațiilor ce le revin, fiind împreună cu Constantin Avornic, 1-a agresat fizic și

verbal pe cet. Ghenadie Brega care manifesta pașnic în semn de protest în

conformitate cu prevederile Legii RM privind întrunirile nr. 26-XVI din

22.02.2008, față de reținerea fratelui său Oleg Brega, aplicându-i o lovitură peste

camera de luat vederi, îmbrâncindu-1. După care, în baza sesizărilor sale, a fost

reținut și escortat în CPs Buiucani, mun. Chișinău, unde a fost deținut timp de 48

ore, fiind acuzat de comiterea contravențiilor prevăzute la art. 174 alin. (1) CCA -

nesubordonarea cu rea-voință cererii legitime a colaboratorului de poliție, art. 1745

alin. (1) CCA - opunerea de rezistență colaboratorului de poliție și art. 1746 alin.

(1) CCA - ultragierea colaboratorului de poliție, prin ce i-a înjosit demnitatea părții

vătămate Ghenadie Brega și i-a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor

și intereselor ocrotite de lege, iar ulterior prin decizia Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 05.06.2008 a fost dispusă clasarea procedurii în cazul cu privire la

contravențiile administrative prevăzute de art. 174 alin. (1), 1745 alin. (1) și 1746

alin. (1) CCA în privința lui Ghenadie Brega, din motivul lipsei faptului

contravențiilor administrative.

Instanța a reținut că acțiunile inculpați au fost încadrate prin rechizitoriu în

baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) CP, ca săvârșirea de către o persoană publică a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege, care au cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțit de aplicarea violenței și acțiuni care

înjosesc demnitatea părții vătămate.

În ședință, procurorul a solicitat recunoașterea inculpaților vinovați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, dar cu

stabilirea pedepsei în baza prevederilor art.10 alin. (l), 1661 alin. (2) lit. c) Cod

penal, dar fără a le modifica învinuirea.

Vinovăția inculpaților este integral confirmată.

Însă, prin Legea nr.252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, atît lit.a)

cit și lit.c) din art. 328 alin. (2) Cod penal au fost excluse. Prin aceeași Lege Codul

penal a fost completat cu un articol nou, art.1661, care a instituit răspunderea

penală pentru acțiunile incriminate inculpaților - cauzarea intenționată a unei dureri

sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament degradant, săvîrșite de 2

persoane - art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, însă modificarea învinuirii de către

instanța de judecată este imposibila, avînd în vedere prevederile exprese ale art.

325 alin. (2) Cod de procedură penală, reieșind din care modificarea învinuirii în

instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația

inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare.

Prin urmare, recalificarea acțiunilor inculpaților în baza art. 1661 alin. (2) lit.

c), e) Cod penal, care prevede ca sancțiune închisoarea de la 3 la 8 ani, ar agrava

situația inculpaților, deoarece sancțiunea acesteia este mai aspră decît cea stabilită

de art. 328 alin. (2) Cod penal – închisoare de la 2 la 6 ani.

3

Astfel, instanța a reîncadrat acțiunile inculpaților din prevederile art. 328 alin.

(2) lit. c), e) Cod penal în cele ale art. 328 alin. (1) Cod penal, ca săvîrșirea de către

o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege ce a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de aplicarea

violenței și de acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate.

și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 8,

10 alin. (1), 328 alin. (2) lit. a), c), 1661alin. (2) lit. c), 90 Cod penal la 5 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un

termen de probă de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele

MAI pe un termen de 5 ani.

Apelantul a invocat că instanța nu a luat în considerație că, conform

prevederilor art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru

aceasta se stabilește de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.

Conform legii penale în vigoare la momentul săvîrșirii faptei, adică la data

de 10.05.2008, acțiunile inculpaților se califică conform prevederilor art. 328 alin.

(2), lit. a), c) Cod penal. Însă, avînd în vedere că în baza Legii RM nr. 252 din

08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, lit. a) și lit. c) din art. 328 alin. (2) Cod

penal au fost excluse, dar Codul penal a fost completat cu un articol nou - art. 1661,

care a instituit răspunderea penală pentru acțiunile incriminate inculpaților -

cauzarea intenționată a unei dureri sau suferinței fizice ori psihice, care reprezintă

tratament inuman ori degradant, de către o persoană publică, săvîrșite de 2

persoane - art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 10

alin. (1) Cod penal, pedeapsa inculpaților pentru fapta săvîrșită urmează a fi

aplicată în baza art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, care este o normă mai blîndă în

coraport cu art. 328 alin. (2), lit. a), c) Cod penal, fiindcă sancțiunea prevede în

calitate de pedepse principale alternativ închisoarea sau amendă.

Din aceste motive, nu a fost necesară modificarea învinuirii inculpaților în

sensul agravării ei, fiindcă, prin solicitarea aplicării pedepsei inculpaților în baza

art. 1661 alin. (2), lit. c) Cod penal, nu s-a agravat situația lor, respectiv art. 1661

alin. (2), lit. c) Cod penal are efect retroactiv, fiind aplicabile prevederile art. 10

alin. (1) Cod penal.

Aceste prevederi legale au fost interpretate eronat de către instanța de

judecată.

3.1. Partea vătămată Ghenadie Brega, la fel a declarat apel, solicitînd casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să

fie condamnați în baza art. 8, 10 alin. (1), 328 alin. (2) lit. a), c), 1661 alin. (2) lit.

c), 90 Cod penal la 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate pe un termen de probă de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, fiind încasat prejudiciul material de

10.000 lei și moral de 161.729.

Apelantul a indicat că conform legii penale în vigoare la momentul săvîrșirii

faptei,adică la data de 10.05.2008, acțiunile inculpaților se califică conform

prevederilor art. 328 alin. (2), lit. a), c) Cod penal. Însă, avînd în vedere că în baza

Legii RM nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, lit. a) și lit. c) din art.

4

328 alin. (2) Cod penal au fost excluse, dar Codul penal a fost completat cu un

articol nou - art. 1661, care a instituit răspunderea penală pentru acțiunile

incriminate inculpaților - cauzarea intenționată a unei dureri sau suferinței fizice

ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, de către o persoană

publică, săvîrșite de 2 persoane - art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, în

conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal, pedeapsa inculpaților

pentru fapta săvîrșită urmează a fi aplicată în baza art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod

penal, care este o normă mai blîndă în coraport cu art. 328 alin. (2), lit. a), c) Cod

penal, fiindcă sancțiunea prevede în calitate de pedepse principale alternativ

închisoarea sau amendă.

Instanța ar fi urmat să se pronunțe în privința sumei exacte care urmează a fi

recuperată de la inculpați, astfel încît să evite tergiversarea soluționării cauzei.

3.2. A declarat apel și avocatul Ion Bosîi, solicitînd casarea parțială a

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul

Olaru Vasile să fie eliberat de răspunderea penală cu atragerea la răspundere

contravențională, potrivit art. 55 Cod penal.

Apelantul a indicat că, contrar prevederilor art. 4 al Legii nr. 416 din 18

decembrie 1990 „Cu privire la poliție”, inculpatul a intervenit cerînd încetarea

protestului de către Gh. Brega, avînd în vedere că pe PMAN se desfășurau

pregătirile pentru concertul care urma să fie mai tîrziu.

În astfel de împrejurări, fiind persoană cu funcție de răspundere, inculpatul

într-adevăr a putut să-și depășească atribuțiile de serviciu, adică limitele drepturilor

și atribuțiilor acordate prin lege.

Totodată inculpatul se caracterizează pozitiv, este un colaborator de rang

înalt în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare, deține funcție de conducere,

avînd un stagiu în cadrul MAI de peste 17 ani, se bucură de o reputație bună în

rîndul colaboratorilor de poliție, este căsătorit, are la întreținere 2 copii minori, este

unicul întreținător al familiei și regretă cele întîmplate.

3.3. Și avocatul Iurie Tabarcea a declarat apel, solicitînd casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Constantin

Avornic să fie achitat, din lipsa elementelor infracțiunii imputate.

Apelantul a indicat că instanța nu a stabilit un complex de probe prin care s-

ar fi dovedit faptul că anume Avornic C. a fost persoana care a comis un act de

exces de putere, care a dus la violarea art. 3 al CEDO, stabilită de Curtea

Europeană în Hotărîrea din 20.04.2010, în cauza Brega versus Moldova.

Din fragmentele video examinate în cadrul ședinței de judecată se constată

că, apropiindu-se de Brega G., inculpatul s-a prezentat, spunîndu-i numele și

prenumele, funcția pe care o deținea, precum și motivul adresării către ultimul,

care nu a fost altul decît aflarea motivului protestului pe care acesta îl desfășura în

fața Guvernului, în nemijlocita apropiere de o măsură publică si nu i-a lezat nici un

drept.

Pentru propoziția enunțată mai dur, dar care nu poate fi atribuită la daune sau

lezarea demnității lui Brega G., inculpatul a fost pedepsit disciplinar prin ordinal

MAI din 28.05.2008 cu nr.227 ef., pentru lipsă de onestitate.

5

februarie 2014, apelurile procurorului și a părții vătămate au fost respinse ca

nefondate.

Apelurile avocaților au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărîre.

Procesul penal în privința inculpaților a fost încetat, pe motivul intervenirii

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată a părții vătămate a fost lăsată fără soluționare, cu

drept de a o intenta în ordinea procedurii civile.

Instanța de apel a constat că inculpatul Constantin Avornic, exercitând în

temeiul Ordinului nr. 335 EF din 08.12.2006 a Ministrului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, funcția de Comandant Regiment al Regimentului de Patrulă și

Santinelă „SCUT” al CGP mun. Chișinău, deci, fiind conform art. 123 alin. (2)

Cod penal persoană publică, la 10 mai 2008, aproximativ ora 10:30, aflîndu-se în

Piața Marii Adunări Naționale din mun. Chișinău, de comun acord și împreună cu

Șeful adjunct al secției al SOP a CGP mun. Chișinău Vasile Olaru, care efectua

controlul organizării menținerii ordinii publice de către subalterni la concertul

consacrat Zilei Victoriei, având intenția de a săvîrși acte care depășesc în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, contrar prevederilor art.

4 a Legii Republicii Moldova „Cu privire la poliție” nr. 416-XII din 18.12.1990,

care prevede că poliția nu intervine în drepturile și libertățile cetățenilor decât în

cazul în care nu-și poate exercita atribuțiile, ale art. 15 din aceiași lege și ale

capitolului II, art. 2 din Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova „Cu privire la

aprobarea mijloacelor speciale și a regulilor de aplicare a acestora de către

colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri ale

Ministerului Afacerilor Interne” nr. 1275-XII din 15.02.93, care reglementează că

colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedeele speciale de luptă,

pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor

legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, l-

au intimidat pe Ghenadie Brega, care se afla în Piața Marii Adunări Naționale din

mun. Chișinău, unde manifesta în semn de protest pașnic, în conformitate cu

prevederilor Legii RM privind întrunirile nr. 26-XVI din 22.02.2008, față de

reținerea fratelui său Oleg Brega, cerîndu-i nefondat să înceteze protestele și să nu

filmeze, aplicîndu-i două lovituri cu mîna peste camera de luat vederi, pe care

ultimul o ținea în mîna dreaptă, îngrădindu-i dreptul la protest pașnic. După care, la

indicația lor, a fost escortat la CPs Buiucani, mun. Chișinău.

Astfel, inculpații au săvârșit excesul de putere, adică săvârșirea de către o

persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate de lege, care au cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice - infracțiunea

prevăzută de art. 328 alin. (l) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond incorect a constatat că inculpații

au aplicat 2 lovituri cu mâna peste mâna dreaptă a părții vătămate, în care ultimul

ținea camera de luat vederi, deoarece a ieșit vădit în afara sferei de învinuire a lor.

Or, reieșind din conținutul ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului,

6

Avornic Constantin, fiind împreună cu Olaru Vasile, a aplicat 2 lovituri cu mâna

doar peste camera de luat vederi, pe care Gh. Brega o ținea în mîna dreaptă.

Este stabilit cu certitudine că inculpații n-au aplicat violența fizică asupra

părții, ci doar prin acțiunile lor l-au împiedicat pe ultimul să proteste pașnic și l-au

escortat pe el, cu ajutorul a mai multor polițiști, la poliție. În cazul dat, agresarea

fizică s-a manifestat doar prin lovirea cu mîna peste camera de filmat a lui Gh.

Brega, dar nu peste mîna lui, adică aceste acțiuni n-au fost îndreptate împotriva

integrității fizice a părții vătămate, nu pentru a-i cauza careva dureri fizice, ci

pentru a-l împiedica și a-l intimida să protesteze pașnic. Din acest punct de vedere,

în acțiunile lor nu se conține semnul calificativ „cu aplicarea violenței” prevăzut de

art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Tot așa a statuat și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în Hotărîrea

din 20 aprilie 2010, pronunțată în cauza Brega C. contra Moldovei, unde în pct. 42

este stabilit că agresiunea fizică manifestată de către ofițerii de poliție a fost un act

de intimidare, în pct. 47 - protestul a fost organizat în conformitate cu Legea

privind întrunirile și nici filmarea de către el a conflictului cu poliția nu era

contrară legii, protestul a continuat să fie pașnic și politicos chiar și după ce a fost

tratat în mod brutal de către poliție și nu s-a opus în nici un fel reținerii abuzive, iar

ingerința în dreptul său la întrunire nu poate fi considerată legală în temeiul

legislației naționale.

Rezultă că, organul de urmărire penală incorect a încadrat acțiunile

inculpaților în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, deoarece nu s-a constata

că acțiunile ultimilor au fost însoțite de aplicarea violenței, cât și de înjosirea

demnității părții vătămate.

Astfel, inculpații n-au întocmit în privința părții vătămate careva procese

verbale cu privire la contravenții, n-au dispus reținerea lui contravențională pe un

termen de pînă la 72 ore, n-au dispus instalarea și menținerea lui în camera de

arest. Deci, ei nu poartă nici o vină privitor la consecințele acestei rețineri,

instalării și menținerii lui în camera de arest, torturii sau acțiuni care ar fi înjosit

demnitatea părții vătămată.

După escortarea părții vătămate în CPs Buiucani, mun. Chișinău, dînsul a

fost deja prin acțiunile altor persoane cu funcții de răspundere din cadrul MAI

deținut timp de 48 ore în arest contravențional preventiv, fiind acuzat de comiterea

contravențiilor prevăzute la art. 174 alin. (1) Cod de contravenții administrative -

nesubordonarea cu rea-voință cererii legitime a colaboratorului de poliție, art. 1745

alin. (1) Cod de contravenții administrative - opunerea de rezistență colaboratorului

de poliție și art. 1746 alin. (1) Cod de contravenții administrative - ultragierea

colaboratorului de poliție. Ulterior, prin decizia Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 05.06.2008, procesul a fost clasat, din motivul lipsei faptului

contravențiilor administrative. Anume în aceste condiții de deținere în arest

contravențional preventiv CtEDO a constatat violarea art. 3, 5 р. 1 CEDO și astfel,

aceste fapte trebuie excluse din învinuirea inculpaților.

Acțiunile inculpaților au fost limitate doar la escortarea părții vătămate în

CPs Buiucani, mun. Chișinău, procesele-verbale cu privire la contravențiile

administrative prevăzute de art. 174 alin. (1), 1745 alin. (1) și 1746 alin. (1) Cod cu

privire la contravenții administrative fiind întocmite de către ofițerul operativ de

7

sector Ciorici V. și nu de către Avornic C. sau Olaru V., ceea ce impune

necesitatea excluderii acestor fapte din învinuirea lor, cu recalificarea acțiunilor

inculpaților în baza art. 328 alin. (1) Cod penal.

Potrivit aceleiași Hotărîri a Curții Europene pentru Drepturile Omului din 20

aprilie 2010, pronunțată în cauza Brega împotriva Moldovei, Guvernul a susținut

că acțiunile colaboratorilor de poliție au fost legale potrivit dreptului național și a

indicat asupra prevederilor Articolului 249 din Codul cu privire la contravenții

administrative (CCA), care prevede posibilitatea deținerii în arest administrativ a

unei persoane pentru nesupunerea cerințelor legitime ale unui colaborator de

poliție. Guvernul nu a specificat exact ce a constituit acele cerințe legitime.

Astfel, Curtea a reiterat că expresiile ,,legal” și ,,și potrivit căilor legale” din

conținutul Articolului 5 § 1 se referă în exclusivitate la dreptul național și statuează

obligația de a se conforma prevederilor legale materiale și procesuale respective.

Cu toate acestea, ,,legalitatea” detenției interpretată doar prin prisma dreptului

național nu constituie întotdeauna un element decisiv. Curtea suplimentar urmează

să fie convinsă de compatibilitatea detenției în speță cu scopurile Articolului 5 § 1

din Convenție, care rezultă în prevenirea privării persoanelor de libertate într-un

mod arbitrar (a se vedea Anguelova v. Bulgaria, no. 38361/97, § 154, ECHR 2002-IV, și

Fedotov v. Rusia, no. 5140/02, § 74, 25 Octombrie 2005).

Din totalitatea probelor cercetate și apreciate din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor și consideră ca fiind constatate și dincolo de orice dubii

comiterea cu vinovăție de către inculpați, care având statut în conformitate cu art.

123 alin. (2) Cod penal de persoană publică, a excesului de putere, care au cauzat

daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice, corespunzător acțiunile inculpaților se încadrează în prevederile

art. 328 alin. (1) Cod penal, după semnele săvârșirea de către o persoană publică a

unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

de lege, care au cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice, și nu a celei prevăzute de art. 328 alin. (2)

lit. a), c) Codul penal.

Infracțiunea prevăzută la art. 328 alin. (1) Cod penal este una mai puțin

gravă, iar de la data comiterii faptei, 10.05.2008, a expirat termenul de 5 ani, fapt

ce impune încetarea procesului penal pe motivul intervenirii prescripției tragerii la

răspundere penală.

și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Recurentul a invocat că instanța de apel nu a apreciat la valoarea cuvenită

probele administrate, acordînd prioritate declarațiilor inculpatului.

Instanțele au indicat că modificarea învinuirii inculpaților de la art. 328 alin.

(2) lit. a), c) Cod penal la art.1661 alin. (2) lit. c) Cod penal este imposibilă, însă

avînd în vedere prevederile exprese ale art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală,

reieșind din care modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin

aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare,

motivînd prin faptul că recalificarea acțiunilor inculpaților în baza art.1661 alin. (2)

8

lit. c) Cod penal, care prevede ca sancțiune închisoare de la 3 la 8 ani, ar agrava

situația inculpaților, deoarece sancțiunea acesteia este mai aspră decît cea stabilită

de art. 328 alin. (2) Cod penal – închisoare de la 2 la 6 ani, iar simpla solicitare a

procurorului în discursul și apelul său de a le fi stabilite pedepse inculpaților în

baza legii penale noi, fără a fi modificată învinuirea în sensul agravării acesteia, nu

poate fi luată în considerație de instanța de judecată. În aceste împrejurări,

instanțele au reîncadrat acțiunile ambilor inculpați de la art. 328 alin. (2) lit. a),

c) Cod penal în cele ale art. 328 alin. (1) Cod penal, deoarece prin Legea nr.252

din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, atît lit. a) cît și lit. c) din art. 328 alin.

(2) Cod penal au fost excluse.

La recalificarea acțiunilor inculpaților, instanța nu a luat în considerare

prevederile art. 8 Cod penal.

Conform legii penale în vigoare la momentul săvîrșirii faptei, adică la data

10.05.2008, acțiunile inculpaților se califică conform prevederilor art. 328 alin. (2),

a), c) Cod penal, însă, avînd în vedere că în baza Legii RM nr. 252 din 08.11.2012,

în vigoare din 21.12.2012, lit. a) și lit. c) din art. 328 alin. (2) Cod penal au fost

excluse, dar Codul penal a fost completat cu un articol nou, art. 166/1, care a

instituit răspunderea penală pentru acțiunile incriminate inculpaților - cauzarea

intenționată a unei dureri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă

tratament inuman ori degradant, de către o persoană publică, savîrșite de 2

persoane - art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 10

alin. (1) Cod penal.

Contrar prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de

apel nu s-a expus asupra motivelor indicate de procuror în apelul său.

Fapta de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, de care sînt

învinuiți inculpații, după modificările operate în Codul penal prin legea 252 nu

a fost decriminalizată, în continuare asemenea fapte fiind pasibile de pedeapsă

în baza art.1661 Cod penal.

Este o practică stabilită în vederea respectării prevederilor art.10 Cod penal,

potrivit căreia, persoanele învinuite de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (2) lit. a), c) Cod penal, chiar după excluderea din legea penală a lit. a), c) ,

dat fiind că fapta nu este decriminalizată, iar acțiunile prevăzute în această lege se

conțin în textul art. 1661, inculpații urmau a fi condamnați în temeiul art. 328 alin.

(2) lit. a), c) Cod penal, cu aplicarea pedepsei pe art. 166/1 Cod penal.

Astfel, instanțele au interpretat eronat legea penală.

Instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură

penală, au ignorat motivele expuse de acuzare.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

5.1. A declarat recurs ordinar și partea vătămată Ghenadie Brega, în care

solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

9

Recurentul a indicat că instanța de apel nu s-a pronunțat în privința

motivelor invocate în apel, privind încadrarea juridică a faptei potrivit

prevederilor art.1661 Cod penal și aplicarea sancțiunii acestui articol.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 pct. 6) Cod de procedură

penală.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi

respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv și în temeiul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate în recursul ordinar, dar fără a agrava

situația inculpaților. În corespundere cu art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

Coform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează

numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul menționat și cu referire la argumentele specificate în recursul de

pe rol (pct. 5, și 5.1 din decizie), se reține că în corespundere cu împrejurările relevate

în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4 din

prezenta decizie, instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind infracțiunea incriminată inculpaților, prevăzută de art. 328 alin. (1)

Cod penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și a

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

inclusiv hotărîrea CtEDO din 20.04.2010 în cauza Brega c. Moldovei, fiecare

probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor.

Mai mult, conținutul părții descriptive a deciziei contestate denotă foarte clar

că instanța de apel și-a fondat soluția de recalificare a acțiunilor inculpaților de la

art. 328 alin. (2) lit. a) și c) la art. 328 alin. (1) Cod penal:

a) pe acțiunile incriminate inculpaților prin rechizitoriu, că Avornic C.: „l-a

agresat fizic și verbal pe cet. Ghenadie Brega..., aplicîndu-i două lovituri cu mîna

peste camera de luat vederi pe care o ținea în mîna dreaptă, după care la indicația

sa a fost reținut și escortat la CPs Buiucani, mun. Chișinău...”, iar Olaru V.:

„aplicîndu-i o lovitură cu mîna peste camera de luat vederi pe care o ținea în mîna

dreaptă, după care la indicația sa a fost reținut și escortat la CPs Buiucani, mun.

Chișinău...”. Aceste acțiuni au fost încadrate de către organul de urmărire penală în

baza art. 328 alin. (2) lit. a( și c) Cod penal, ca săvârșirea de către o persoană

10

publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate de lege, care au cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțită de aplicarea violenței și

acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate (v. 1, 2, f.d. 96, 97, 231, pct. 4 din

decizie);

b) pe constatările din hotărîrea CtEDO din 20.04.2010, în cauza Brega

Ghenadie c. Moldovei, că agresiunea fizică manifestată de inculpați față de partea

vătămată, nu era de natură să provoace dureri fizice, dar a fost un act de intimidare.

Ingerința lui în dreptul de întrunire dovedește violarea art. 11 din Convenție.

Totodată, în timpul detenției de 48 de ore Brega G. a suferit un acces de

colici renale, iar medicul a fost chemat doar a doua zi dimineața. În plus, i-a fost

frig deoarece în celulă erau 14 gr., el era îmbrăcat în haine ușoare, și nu i-a fost dat

un așternut. Avînd în vedere durata scurtă de detenție, gradul de severitate solicitat

de art. 3 din Convenție nu a fost admis, dar tratamentul aplicat ultimului ar putea fi

calificat cel puțin ca unul degradant și, în consecință, a existat o violare a art. 3 din

Convenție;

Detenția lui Brega sub acuzații sub acuzații false, că el s-ar fi opus reținerii și

ar fi insultat ofițerii de poliție confirmă încălcarea art. 5 §1 din Convenție:

CtEDO a acordat lui Brega G. despăgubiri pentru daune morale în mărime de

8000 euro (Brega v. Moldova, 20.04.2010, § 38, 42 și 47);

c) pe rezumatul că acțiunile inculpaților au fost limitate doar la escortarea

părții vătămate în CPs Buiucani, mun. Chișinău, procesele-verbale cu privire la

contravențiile administrative prevăzute de art. 174 alin. (1), 1745 alin. (1) și 1746

alin. (1) Cod cu privire la contravenții administrative fiind întocmite de către

ofițerul operativ de sector Ciorici V. și nu de către inculpați, ei n-au dispus

reținerea lui contravențională pe un termen de până la 72 ore, instalarea și

menținerea lui în camera de arest. Deci, ei nu poartă nici o vină privitor la

consecințele acestei rețineri, instalării și menținerii lui în camera de arest,

tratamentului degradant sau acțiuni care ar fi înjosit demnitatea părții vătămată.

Agresarea fizică s-a manifestat doar prin lovirea cu mîna peste camera de filmat a

lui Gh. Brega, dar nu peste mîna lui, adică aceste acțiuni n-au fost îndreptate

împotriva integrității fizice a părții vătămate, nu pentru a-i cauza careva dureri

fizice, ci pentru a-l împiedica și a-l intimida să protesteze pașnic. Din acest punct

de vedere, în acțiunile lor nu se conțin semnele calificative „cu aplicarea violenței”

și „acțiuni care înjosesc demnitatea”, prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod

penal și acțiunile inculpaților urmează a fi calificate pe art. 328 alin. (1) Cod penal

(v. 2, f.d. 231, pct. 4 din decizie).

În același timp, conținutul recursurilor de pe rol relevă că recurenții au

invocat argumente care nu se referă în niciun fel la circumstanțele constatate de

instanța de apel și în temeiul căror a recalificat acțiunile inculpaților, indicînd doar

că „instanțele au reîncadrat acțiunile inculpaților de la art. 328 alin. (2) lit. a), c)

Cod penal în cele ale art. 328 alin. (1) Cod penal, deoarece prin Legea nr.252 din

08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, atît lit. a) cît și lit. c) din art. 328 alin. (2)

Cod penal au fost excluse. La recalificarea acțiunilor inculpaților, instanța nu a

luat în considerare prevederile art. 8 Cod penal..., fapta nu este decriminalizată,

iar acțiunile prevăzute în această lege se conțin în textul art. 1661, inculpații

11

urmau a fi condamnați în temeiul art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, cu

aplicarea pedepsei pe art. 166/1 Cod penal..., fără a modifica învinuirea conform

art. 352 alin. (2) Cod de procedură penală. Astfel, instanțele au interpretat eronat

legea penală...”.

Aceste împrejurări atestă că recurenții, dat fiind nu au criticat sub niciun

aspect temeiurile de fapt și de drept pe care și-a fondat soluția instanța de apel, sunt

de acord cu aceasta.

Totodată, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar al procurorului și părții vătămate cu circumstanțe în fapt și în

drept, care ar agrava situația inculpatului și care ar justifica acest recurs. Or,

conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este

organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decît interesele legii.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărîrea

atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția privind

încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, adică că recursurile de pe rol sunt

absolut neîntemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, în

cazul în care se constată că el este neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursurile declarate sunt neîntemeiate, ele urmează a

fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procuror și partea

vătămată Brega Ghenadie împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 februarie 2014, în privința inculpaților Avornic Constantin

Eugeniu și Olaru Vasile Vladimir, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 11 noiembrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-10-21
0,94
1ra-1518/14 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-1518/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 30 septembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Nicolaev Ghenadie, Judecători – Timofti Vladimir, Toma Nadej
CSJ 2014-08-08
0,94
1ra-1183/2014 — art. 327 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-1183/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 09 iulie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte –Petru Ursache, judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș, examinînd admisibi
CSJ 2014-11-18
0,93
1ra-1462/2014 — art.307 alin.1, art.328 alin.3 CP
Dosarul nr. 1ra- 1462/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 18 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul lărgit în componența: președinte – Petru Ursache, judecători – Nadejda Toma, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Petru Moraru, ju
CSJ 2014-04-17
0,93
4-1re-143/2014 — art. 191 alin.1 Cod penal
alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Iurașco Veaceslav Gheorghi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
CSJ 2014-12-09
0,93
1ra-1515/2014 — 187 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1515/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nad
Sursă