1ra-1518/14 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-1518/14 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1518/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 septembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolaev Ghenadie,

Judecători – Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Moraru Petru, Guzun

Ion,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron

Constantin, și de către avocatul Bargan Iurie în numele inculpaților Grițuc

Vasile, Grițuc Dumitru, Olaru Pavel, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2014, în cauza penală privindu-i pe

Grițuc Vasile Vasile, născut la 06 septembrie

1991, originar și domiciliat în s. Șipoteni, r-ul Hîncești,

temporar domiciliază în mun. Chișinău, bd. Dacia, 15/4,

ap. 116;

Grițuc Dumitru Vasile, născut la 27 octombrie

1985, originar și domiciliat în s. Șipoteni, r-ul Hîncești;

Olaru Pavel Pavel, născut la 12 septembrie 1986,

originar și domiciliat în s. Șipoteni, r-ul Hîncești,

temporar domiciliază în mun. Chișinău, bd. Dacia,15/4,

ap.116;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

CONSTATĂ:

Vasile, Grițuc Dumitru și Olaru Pavel au fost condamnați în baza art. 287

1

alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de a cîte 500 unități

convenționale, ceea ce constituie 10 000 lei, fiecare.

Tot prin aceeași sentința, Olaru Pavel a fost achitat de sub învinuirea

de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, pe

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate Ciubotaru

Gheorghe, Cebotari Victor și Țurcanu Igor, în partea încasării prejudiciului

material, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, iar în partea

prejudiciului moral a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Vasile împreună cu Grițuc Dumitru și Olaru Pavel, la data de 23 aprilie

2012, aproximativ la ora 01:00, fiind în s. Stolniceni, r-nul Hîncești,

împreună cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire

penală, în stradă, aflîndu-se în stare de ebrietate alcoolică, din intenții

huliganice, fără motiv, încălcînd grosolan ordinea publică, cu obrăznicie

deosebită, exprimîndu-se cu cuvinte necenzurate în privința lui Țurcanu

Igor, Cebotari Victor și Ciubotaru Gheorghe, intenționat le-au aplicat

acestora multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului, astfel cauzîndu-le lui Țurcanu I., conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 210 din 25 aprilie 2012, vătămări corporale ușoare; lui

Cebotari V., conform raportului de expertiză medico-legală nr. 212 din 25

aprilie 2012, vătămări corporale neînsemnate, iar lui Ciubotaru Gh.,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 211 din 25 aprilie 2012,

vătămări corporale ușoare.

2.1. De către organul de urmărire penală, Olaru Pavel, a fost învinuit

și de faptul că la 23 aprilie 2012, în jurul orelor 01.00, fiind în s. Stolniceni r-

ul Hîncești în stradă, continuîndu-și acțiunile criminale, cu scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, în mod deschis a sustras de la Țurcanu

Igor, din buzunarul scurtei, portmoneul acestuia, în care se aflau bunuri

materiale în sumă totală de 50000 lei, prin ce i-a cauzat părții vătămate o

daună în proporții considerabile.

Aceste acțiuni, de către organul de urmărire penală, au fost calificate

ca jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută de art. 187 alin. (2)

lit. f) Cod penal.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care Grițuc Vasile,

2

Grițuc Dumitru, Olaru Pavel să fie condamnați în baza art. 287 alin.(3) Cod

penal la a cîte 4 ani închisoare, fiecare; concomitent Olaru Pavel să fie

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la 4 ani închisoare, iar

prin aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă

definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. În motivarea apelului declarat, apelantul a indicat, că instanța

de judecată eronat a concluzionat asupra faptului că nu au fost

administrate probe suficiente întru probarea învinuirii formulate

inculpaților, odată ce circumstanțele cazului urmau a fi analizate

cumulativ, fiind necesar a fi oferită o apreciere juridico-penală

corespunzătoare declarațiilor părților vătămate, care au indicat direct și cu

certitudine la persoanele culpabile de săvîrșirea infracțiunii de huliganism

agravat precum și la persoana care a săvîrșit în mod deschis sustragerea

bunurilor altei persoane, însă instanța de judecată într-un mod imperativ și

categoric a lipsit de importanță probele administrate de partea acuzării,

prin care a fost confirmată culpabilitatea inculpaților. Respectiv instanța de

judecată a admis exclusiv poziția apărării, care nu a fost confirmată prin

probe concludente și utile, fiind în acest sens acceptate de către instanța de

judecată exclusiv declarațiile inculpaților, potrivit cărora aceștia au negat

că au aplicat lovituri cu careva obiecte dure contondente părților vătămate

și nici nu au sustras careva bunuri în mod deschis de la acestea, fiind astfel

încălcat art. 6 CEDO

3.1. În apelul declarat de avocatul Bargan Iurie în numele inculpaților

Grițuc Vasile, Grițuc Dumitru și Olaru Pavel s-a solicitat casarea parțială a

sentinței primei instanțe în partea condamnării inculpaților Grițuc Vasile,

Grițuc Dumitru și Olaru Pavel în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

rejudecarea cauzei în această latură și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care să fie dispusă încetarea procesului penal, pe motiv că fapta acestora

constituie o contravenție prevăzută de art. 78 Cod contravențional, iar în

conformitate cu art. 30 Cod contravențional, de a-i elibera de răspundere

contravențională, precum și în latura acțiunii civile, în rest sentința să fie

menținută. Totodată, s-a menționat, că nici în cadrul urmăririi penale, nici

în ședința de judecată, nu au fost acumulate probe pertinente și suficiente

care ar indica prezența în acțiunile inculpaților a elementelor constitutive

ale componenței de infracțiune, mai exact a huliganismului. Consideră că

acuzarea a prezentat insuficiente probe, care cu certitudine ar dovedi

vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod

penal, iar avînd în vedere declarațiile martorilor Ciubotaru Iurie și Gîncu

3

Veaceslav, este evident faptul că există suficiente date ce permit a pune la

îndoială caracterul veridic al declarațiilor părților vătămate și se impune

concluzia că aceștia urmăresc scopul de învinuire nedreaptă a inculpaților

și a eschivării personale de la răspundere penală ca inițiatori ai conflictului

respectiv. La fel, s-a mai indicat faptul, că se evidențiază caracterul

neîntemeiat al constatării instanței de judecată, precum că din materialul

probator al cauzei, rezultă, că inculpații, fără nici un motiv, într-un mod

grosolan și demonstrativ au atentat la regulile sociale și morale de

conviețuire, au aplicat violența în privința părților vătămate.

iunie 2014 a fost respins, ca nefondat, apelul avocatului, admis apelul

procurorului, casată parțial sentința primei instanțe în partea condamnării

inculpaților Grițuc V., Grițuc D., Olaru P. în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod

penal, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpații au fost condamnați în baza art. 287

alin.(3) Cod penal la cîte 4 ani închisoare, fiecare, iar în conformitate cu

prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, fiecare. În rest,

celelalte dispoziții ale sentinței atacate au fost menținute.

Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a constatat, că Grițuc V.,

Grițuc D. și Olaru P. la 23 aprilie 2012, aproximativ la ora 01:00, aflându-se

în satul Stolniceni, r-nul Hâncești, în stradă, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, din intenții huliganice, fără motiv, încălcând grosolan ordinea

publică, cu obrăznicie deosebită, exprimându-se cu cuvinte necenzurate în

privința lui Țurcanu Igor, Cebotari Victor și Cebotari Gheorghe,

intenționat, au aplicat acestora multiple lovituri cu pumnii, picioarele și un

obiect din metal, adaptat în calitate de armă, peste diferite părți ale

corpului, astfel, conform concluziei raportului de expertiză medico-legală,

cauzându-le: lui Țurcanu Igor - 16 echimoze de diferite forme pe nas, în

jurul ochilor, frunte, regiune ocipitală, corp, mâni, traumă cranio cerebrală

cu comoție cerebrală, ce se califică ca vătămări corporale ușoare, prin ce i-a

cauzat o daună materială și morală în sumă de 50000 lei; lui Cebotari Victor

- 13 echimoze pe nas în jur la ochi, frunte, cap, corp, mâni, buzele gurii,

picioare, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, prin ce i-a cauzat

o daună materială și morală în sumă de 10000 lei; lui Cebotari Gheorghe -

echimoze pe nas, înjur la ochi, frunte, regiunea ocipitală, antebrațul mânii

drepte, partea posterioară, obrazul drept, gamba stângă, edem, excoriații,

astfel cauzându-i o daună materială și morală în sumă de 20000 lei.

4

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că, dînd o

nouă apreciere probelor administrate în cauză, , consideră ca fiind dovedită

vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate. Fiecare probă

fiind apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor. Astfel, s-a constatat cu certitudine, că inculpații au săvîrșit

acțiunile huliganice cu aplicarea obiectului special adaptat pentru

vătămarea integrității corporale sau a sănătății părții vătămate Cebotari

Victor- concluzie bazată pe analiza juridică a probelor prezentate în

spriginul acestei învinuiri.

Pe această linie de concluzie cu privire la vinovăția inculpaților în

săvârșirea faptei criminale constatate, prin determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite

și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală specială,

instanța de apel, efectuînd calificarea propriu - zisă, a considerat necesar de

a condamna inculpații în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală pentru

săvârșirea infracțiunii respective, instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, a reținut că, ținând cont de

circumstanțele cauzei, de persoana inculpaților, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpaților, se consideră că nu este rațional ca inculpații să execute

pedeapsa stabilită în baza articolului 287 alin.(3) Cod penal, astfel fiind

întrunite condițiile prevăzute de lege, care reglementează condamnarea cu

suspendare condiționată a executării pedepsei.

Referitor la achitarea inculpatului Olaru P. în baza art. 187 alin.(2) lit.

f) Cod penal, instanța de apel a menționat, că probele au fost apreciate din

punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, astfel

concluziile instanței cu privire la achitarea inculpatului Olaru P. sunt

formate în urma cercetării și examinării probelor prezentate de părți, în

cumul, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzîndu-se de

lege.

Ce ține de apelul declarat de avocatul Bargan Iurie în numele

inculpaților, prin care a solicitat atragerea acestora la răspundere

contravențională în baza art. 78 Cod Contravențional, instanța de apel le-a

apreciat ca fiind nefondate, întrucît nu s-a constatat că fapta inculpaților

reprezintă contravenția prevăzută de prezentul articol.

5

procuror, prin care, indicîndu-se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, s-a solicitat casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de

judecată, invocîndu-se următoarele:

- instanța de apel corect a încadrat acțiunile inculpaților în baza art.

287 alin.(3) Cod penal, însă nu a individualizat în mod echitabil pedeapsa,

ignorînd criteriile prevăzute de art.7, 75 Cod penal, urmînd a ține cont la

stabilirea pedepsei că infracțiunea comisă face parte din categoria celor

grave, că inculpații nu au recunoscut vina, încercînd să ducă organul de

urmărire penală cît și instanța de judecată în eroare, prin aceasta încercînd

să se eschiveze de răspunderea pe care o poartă pentru faptele comise.

Astfel, consideră că instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpaților

Grițuc Vasile, Grițuc Dumitru și Olaru Pavel, corect a statuat că scopul

educativ și preventiv al pedepsei în privința acestora poate fi atins numai

prin numirea unei pedepse cu închisoare situată în limitele sancțiunii

prevăzută de lege, însă nemotivat a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate inculpaților, pe cînd era obligată să indice în

decizie motivele condamnării cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei;

- referitor la învinuirea adusă inculpatului Olaru Pavel de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal, acuzarea

consideră că probele administrate, prezentate instanțelor de judecată

dovedesc vinovăția acestuia, și anume, declarațiile părților vătămate

Țurcanu Igor, Cebotari Victor, Ciubotaru Gheorghe, declarațiile martorilor

Ciubotaru Ion, Graur Victor, Tamașciuc Ion, Lozinschi Nicolae, procesul-

verbal de cercetare la fata locului din 23.04.2012; raportul de expertiză

medico legală nr. 211 din 25.04.2012, raportul de expertiză medico

legală nr. 210. din 25.04.2012, raportul de expertiză medico legală nr. 212.

din 25.04.2012, procesul-verbal de confruntare între partea vătămată

Cebotari Victor și învinuitul Grițuc Vasile din 03.01.2013; procesul-verbal

de confruntare între partea vătămată Cebotari Victor și învinuitul Olaru

Pavel din 03.01.2013, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie, din 20.03.2013, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 26.02.2013;

- instanța de apel a pus la baza deciziei de achitare declarațiile

inculpatului Olaru Pavel, indicînd că „acesta nu a recunoscut cele

incriminate” și a apreciat critic declarațiile părții vătămate Țurcanu lgor, cu

6

toate că potrivit art. 24 Cod de procedură penală, instanța nu se manifestă

în favoarea acuzării sau a apărării, și nici o probă nu are valoare mai mare

ca alta, ele urmînd a fi cercetate și apreciate în coraport cu celelalte probe

administrate.

5.1. În recursul declarat de către avocatul Bargan Iurie în numele

inculpaților Grițuc Vasile, Grițuc Dumitru, Olaru Pavel, invocîndu-se

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, s-a solicitat casarea parțială a hotărîrilor judecătorești, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie dispusă încetarea procesului penal,

deoarece fapta acestora constituie o contravenție prevăzută de art. 78 Cod

contravențional, iar în conformitate cu art. 30 Cod contravențional, de a-i

elibera de răspundere contravențională, precum și în latura acțiunii civile.

În motivarea cerințelor sale, recurentul a menționat că:

- statuînd pe principiul respectării normelor de drept menționate,

instanța de apel în cazul în care a respins apelul apărătorului și admis

apelul procurorului și a casat sentința în parte și a dispus rejudecarea

cauzei, potrivit modului stabilit pentru prima instanță și instanța de apel,

considerînd că se impune soluția adoptării unei noi hotărîri de condamnare

a inculpaților în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, era obligata să indice

temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date;

- nici în cadrul urmăririi penale, nici în ședința de judecată a instanței

de fond și a celei de apel, nu au fost acumulate probe pertinente și

suficiente care ar indica prezența în acțiunile inculpaților Grițuc Vasile,

Grițuc Dumitru și Olaru Pavel a elementelor constitutive ale

componenței de infracțiune, mai exact a huliganismului, adică a

acțiunilor intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, acțiuni

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvîrșite de mai multe

persoane;

- acuzarea a prezentat insuficiente probe care cu certitudine ar dovedi

vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod

penal, însă inculpații pe parcursul urmăririi penale, precum și la

examinarea cauzei în instanța de fond și cea de apel au depus declarații

consecvente și consecutive, iar vina nu au recunoscut-o, aspect ce denotă o

poziție unică pe întreg procesul penal, pe cînd declarațiile părților

vătămate sunt dubioase prin faptul că între cele date de către aceștia la

urmărirea penală și cele date în instanța de judecată există multiple

7

divergențe, fiind necesar pe parcursul cercetării judecătorești la demersul

apărării, de fi a date citire acestora în condițiile art. 371 alin. (1) pct. 1) Cod

procedură penală;

- potrivit celor declarate de către părțile vătămate atît la urmărirea

penală, cît și în instanța de fond, inculpații au aplicat lovituri inclusiv cu

utilizarea unei țevi din metal. În sentința pronunțată, instanța de fond a

indicat direct că prin materialul probatoriu administrat în cauză nu și-a

găsit confirmarea învinuirea de săvîrșire a huliganismului agravant. Prin

urmare, însăși instanța de judecată pune în evidență aspectul lipsei de

veridicitate a declarațiilor părților vătămate. Mai mult ca atît, reieșind din

cele declarate de către partea vătămată Țurcanu Igor, inculpatului Olaru

Pavel de către organul de urmărire penală i-a fost incriminată comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod penal, însă instanța de fond a

dispus achitarea inculpatului Olaru Pavel pe acest capăt de învinuire,

constatînd că partea vătămată deși a declarat, că i-a fost sustras și permisul

de conducere, tot el, declară, ca în scurt timp după evenimentele

infracțiunii a plecat peste hotarele Republicii Moldova cu automobilul

personal, pe care el l-a și condus, aspect ce a fost menținut de către instanța

de apel.

Colegiul penal consideră, că acestea urmează a fi admise, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se

declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și

au declarat recursurile ordinare la 23 iulie 2014, 04 august 2014 împotriva

deciziei instanței de apel din 05 iunie 2014, pronunțată în ședința publică

pe 04 iulie 2014, în termen.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost

comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

8

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept

procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea

adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi

ale legii, din sensul cărora rezultă, că nerespectarea acestor cerințe

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine

casarea deciziei instanței de apel.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel,

ignorînd stipulările normelor menționate, a comis erori de drept.

Din textele recursurilor declarate, se constată că recurenții au criticat

decizia contestată, invocînd, temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; sau

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, ori s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs consideră,

că în prezenta cauză evident se pronunță erori de drept invocate de

recurenți, din următoarele considerente.

Colegiul penal lărgit constată, că potrivit sentinței Judecătoriei

Hîncești din 24 decembrie 2013 (V. I. f.d. 146-159), instanța de fond,

judecînd cauza, a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile înaintate

de către părțile vătămate Ciubotaru Gheorghe, Cebotari Victor și Țurcanu

Igor, în partea încasării prejudiciului material, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, iar în

partea prejudiciului moral a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Ulterior, cauza fiind examinată în odine de apel, prin decizia

Colegiului penal al Curții de Apel din 05 iunie 2014 (Vol. II, f.d. 79-91),

instanța de apel a constatat „<.conform concluziei raportului de expertiză

medico-legală, cauzându-le: lui Țurcanu Igor - 16 echimoze de diferite

forme pe nas, în jurul ochilor, frunte, regiune ocipitală, corp, mâni și

negativă semicilindrică, traumă cranio cerebrală cu comoție cerebrală, ce se

califică ca vătămări corporale ușoare, prin ce i-a cauzat o daună materială și

morală în sumă de 50000 lei; lui Cebotari Victor - 13 echimoze pe nas în jur

9

la ochi, frunte, cap, corp, mâni, buzele gurii, picioare, ce se califică ca

vătămări corporale neînsemnate, prin ce i-a cauzat o daună materială și

morală în sumă de 10000 lei; lui Cebotari Gheorghe - echimoze pe nas, înjur

la ochi, frunte, regiunea ocipitală, antebrațul mânii drepte, partea

posterioară, obrazul drept, gamba stângă, edem, excoriații, astfel

cauzându-i o daună materială și morală în sumă de 20000 lei”.

Totodată, în dispozitivul aceleiași decizii a instanței de apel (Vol. III,

f.d 78) este indicat, că „<a fost respins, ca nefondat, apelul avocatului,

admis apelul procurorului, casată parțial sentința primei instanțe în partea

condamnării inculpaților Grițuc V., Grițuc D., Olaru P. în baza art. 287

alin.(2) lit. b) Cod penal, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații au fost condamnați în

baza art. 287 alin.(3) Cod penal la a cîte 4 ani închisoare, fiecare, iar în

conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu

închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani,

fiecare. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței atacate au fost menținute”.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit reține, faptul că instanța de

apel eronat și neîntemeiat a menționat în fabulă, ca fiind constatată

cauzarea părților vătămate Ciubotaru Gheorghe, Cebotari Victor, Țurcanu

Igor a prejudiciului material și moral, pe cînd instanța de fond a dispus

admiterea în principiu a acțiunii civile înaintate de către părțile vătămate în

partea încasării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, iar în partea

prejudiciului moral a fost respinsă, ca neîntemeiată, totodată instanța de

apel, indicînd în dispozitivul deciziei adoptate pe caz, că „<în rest,

celelalte dispoziții ale sentinței atacate au fost menținute”, întrucît aceste

dispoziții ale hotărîrilor menționate nu se conciliază, nefiind astfel

respectate prevederile stipulate în Titlul VII, Capitolul I, cu privire la

acțiunea civilă în procesul penal.

Călăuzitoare în acest sens sunt prevederile pct. 22.2. din Hotărîrea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările

ulterioare, care stipulează că: „... în decizie se expune concluzia generală a

instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept, motivele

adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea acestor cerințe

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. În partea descriptivă

decizia trebuie să corespundă tuturor cerințelor art.394 CPP”. Avînd în

10

vedere prevederile legale menționate și lecturînd textul deciziei instanței

de apel, Colegiul penal lărgit conchide că, potrivit materialelor cauzei,

instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei sale din 05 iunie 2014, nu a

argumentat în nici un mod ca fiind stabilită cauzarea daunelor morale și

materiale părților vătămate Ciubotaru Gh., Cebotari Victor, Țurcanu I., însă

conform dispozitivului aceleiași decizii, se indică „<în rest, celelalte

dispoziții ale sentinței atacate au fost menținute”, pe cînd instanța de fond

a dispus „<admiterea în principiu a acțiunii civile înaintate de către părțile

vătămate Ciubotaru Gheorghe, Cebotari Victor și Țurcanu Igor, în partea

încasării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, iar în partea

prejudiciului moral a fost respinsă, ca neîntemeiată”, astfel se induce

concluzia că partea descriptivă a deciziei instanței de apel contrazice

dispozitivului acesteia.

Colegiul lărgit menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel

trebuie să corespundă concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă.

Potrivit art. 394 alin. (2) pct.3) Cod de procedură penală, instanța de

judecată este obligată, să motiveze aplicarea unei condamnări cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Pe lîngă aceasta, în partea descriptivă a deciziei instanței de apel

lipsește cu desăvîrșire confirmarea prin probe pertinente a cauzării părților

vătămate Ciubotaru Gheorghe, Cebotari Victor și Țurcanu Igor a

prejudiciului material de către inculpații Grițuc Vasile, Grițuc Dumitru,

Olaru Pavel.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că a avut loc o

încălcare de procedură esențială, întrucît din examinarea coroborată a

materialelor cauzei, rezultă un viciu juridic la descrierea faptei constatate și

la examinarea acțiunii civile.

Mai mult, Colegiul lărgit constată, că instanța de apel respingînd, ca

nefondat, apelul avocatului, și admițînd apelul procurorului, cu casarea

parțială a sentinței primei instanțe în partea condamnării inculpaților

Grițuc V., Grițuc D., Olaru P. în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpații au fost condamnați în baza art. 287 alin.(3)

Cod penal la a cîte 4 ani închisoare, fiecare, iar în conformitate cu

prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, fiecare, nu s-a

expus asupra declarațiilor inculpaților Grițuc Vasile, Grițuc Dumitru și

11

Olaru Pavel, prin care au indicat, că au aplicat lovituri părților vătămate

doar în scop de autoapărare.

Astfel, din declarațiile inculpatului Olaru Pavel date în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel, acesta a indicat că „a fost

autoapărare” (Vol. III, f.d. 56), care au fost confirmate prin:

- declarațiile inculpatului Olaru Pavel date în prima instanță, din care

rezultă, că „<Ciubotaru V. l-a lovit pe Grițuc V. cu capul în față<Țurcanu

I., l-a lovit pe Olaru, care a vrut să atenueze conflictul și i-a zis să nu se

implice <.apoi a venit o mașină din care a coborît o persoană înaltă, avea o

armă, cu care mi-a aplicat 4 lovituri în cap, ulterior s-a auzit o împușcătură,

a încercat să-i ia arma, am început a ne brusca, pentru că acea persoană nu

dorea să lase arma<eu mă apăram și aplicam lovituri pentru a lua arma de

la Ciubotaru Gh., care zicea că ne va împușca pe toți, m-am speriat..” (Vol.

II, f.d. 131-131);

- declarațiile inculpatului Grițuc Vasile date în prima instanță, care a

declarat că „<Țurcanu I. i-a dat o sticlă lui Ciubotaru V., cu care ultimul i-a

aplicat o lovitură, după ce mi-am revenit, ei continuau să mă agreseze, eu

am început să îl lovesc ca să mă apăr<persoana cu pușca a îndreptat armă

spre Olaru, cu care i-a aplicat lovituri ultimului, timp în care s-a produs

împușcătura” (Vol. II, f.d. 124-127);

- declarațiile inculpatului Grițuc Dumitru date în prima instanță, din

care rezultă, că „<la adresarea lui Grițuc V. către Ciubotaru V. de a nu se

certa de la o țigară, ultimul a început a vorbi cu cuvinte necenzurate,

ulterior s-a implicat și Țurcanu Igor în conflict, Grițuc V. a fost lovit cu

sticla în cap<.șoferul s-a coborît cu pușca, l-a lovit pe Olaru P. cu țeava

peste cap<l-am lovit pe Ciubotaru pentru că el a vrut să mă lovească<”

(Vol. II, f.d. 128-130);

- declarațiile martorului Tamașciuc Ion, fiind interogat în prima

instanță, a declarat, că<Ciubotaru V. încerca să lovească și el<Atît

Ciubotaru, cît și Țurcanu erau agresivi și foloseau cuvinte necenzurate..”

(Vol. II, f.d. 409- 411);

- declarațiile martorului Ciubotaru Iurie date în prima instanță, din

care rezultă, că „conflictul a izbucnit de la rugămintea acestuia de a i se da

o țigară, la care Ciubotaru Victor a reacționat agresiv, apucîndu-l de gît și

împingîndu-l<Grițuc V. încercînd să aplaneze conflictul, a fost luat la

pumni de ceilalți băieți din s. Stolniceni și lovit cu sticla în cap<a venit o

mașină de model „Mercedes”, din care a coborît o persoană ce avea în

mîini o armă, căreia Ciubotaru Victor i-a zis „să-l împuște pe cel gras” (pe

12

Olaru P.), ulterior s-a auzit o împușcătură, l-a lovit cu patul armei pe Olaru

P., care s-a rupt de la lovitură, după care s-au luat la bătaie<.”;

- declarațiile martorului Gîncu Veaceslav, care a menționat, că „ Grițuc

Dumitru și Olaru Pavel au vrut să-l apere pe Grițuc Vasile, care era în

sînge<.l-a lovit cu pușca în cap pe Olaru, pînă s-a rupt arma<. Grițuc D.,

Olaru P., Grițuc V.,nu loveau, se apărau (Vol. III, f.d. 117-120);

- declarațiile martorului Graur Victor, care a declarat, că „< Ciubotaru

V. cu Țurcanu I. erau în stare de ebrietate, agresivi, îi loveau pe inculpați,

care se apărau<” (Vol. III, f.d. 121-122).

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de

apel, nu s-a expus asupra declarațiilor indicate mai sus, din care rezultă, că

inițiatorii conflictului au fost însuși părțile vătămate Ciubotaru Gh.,

Cebotari V., Țurcanu I., care primii au aplicat lovituri inculpaților,

cauzîndu-le conform rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 1745, 1746

din 26 aprilie 2012 (Vol. I, f.d. 127, 139) lui Olaru Pavel și lui Grițuc Vasile

vătămări corporale ușoare.

Un alt motiv relevant pentru speța dată, care a fost ignorat de instanța

de apel, este încheierea Judecătoriei Hîncești din 03.04.2013 (Vol. II, f.d. 63),

prin care au fost admise plîngerile petiționarilor Olaru Pavel și Grițuc

Vasile, fiind declarate nule ordonanțele de refuz în pornirea urmăririi

penale în privința părților vătămate pe episoadele descrise în învinuire.

Instanța de apel urma să verifice rezultatul executării încheierii

nominalizate pentru a stabili adevărul și aprecia în mod obiectiv

circumstanțele cauzei. Cauza în instanța de apel a fost examinată

superficial, fiind adoptată o soluție nemotivată, contradictorie, ce nu poate

fi menținută.

Colegiul lărgit mai invocă, că în decizia atacată lipsesc motivele care ar

demonstra aprecierea corectă a probelor, adică veridicitatea celor declarate

de către părțile vătămate, inculpați, martori, nefiind indicat cine din aceste

persoane este mai credibil și în baza la ce s-a ajuns la astfel de concluzie.

Pe lîngă aceasta, în partea descriptivă a deciziei instanței de apel

lipsește cu desăvîrșire motivarea aplicării față de inculpați a prevederilor

art. 90 Cod penal.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că a avut loc o

încălcare de procedură esențială, întrucît din examinarea coroborată a

materialelor cauzei, rezultă un viciu juridic la aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal.

Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel s-a expus succint, cu

13

fraze de ordin general că „ținând cont de circumstanțele cauzei, de persoana

inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării inculpatului, se consideră că nu este rațional ca

inculpații să execute pedeapsa stabilită în baza articolului 287 alin.(3) Cod penal,

astfel fiind întrunite condițiile prevăzute de lege, care reglementează condamnarea

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Interpretarea judiciară a prevederilor articolul 90 Cod penal, care constituie

sediul instituției suspendarea condiționată a executării pedepsei, în raport cu

circumstanțele exclusiv atenuante ale cauzei și persoana inculpaților, care este

pozitivă, determină concluzia că în speță există temei legal pentru aplicarea

acestora.

Această concluzie se bazează și pe recomandările oferite de Plenul Curții

Supreme de Justiție în Hotărîrea nr. 16 din 31 mai 2004 “Cu privire la practica

judiciară a principiului individualizării pedepsei penale”, din conținutul cărora se

desprinde o axiomă potrivit căreia inculpatului, care pentru prima dată este tras

la răspundere penală, închisoarea se aplică motivat, în cazuri excepționale, cînd

este epuizată posibilitatea aplicării pedepsei nonprivative de libertate.

În speță, cu certitudine s-a constatat, că există temei legal pentru ca inculpații

să beneficieze de posibilitatea corectării și reeducării în condiții nonprivative de

libertate”.

În același rînd, Colegiul penal menționează că la stabilirea pedepsei

inculpaților Grițuc V., Grițuc D., Olaru P., instanța de apel nu a reținut în

deplină măsură prevederile art. 75 Cod penal, care stipulează că persoanei

recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în partea specială a prezentului Cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a prezentului Cod.

Astfel, Colegiul reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă, menționăm, echitabilă, în limitele sancțiunii legii în baza

căruia persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este

în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special,

a prevederilor art. 78 Cod penal, cu indicarea motivelor relevante și la

fiecare persoană în parte, reflectînd rolul fiecărui inculpat.

Reieșind din aceste motive, recursurile declarate de către procuror și

avocatul Bargan Iurie în numele inculpaților urmează a fi admise, casată

decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de

apel, fiind prezent în speță temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

14

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor

motivelor invocate în apel de apelanți și ținînd cont de motivele casării

deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (2), 416 Cod de procedură penală,

Colegiul lărgit pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal,

menține măsura preventivă aplicată prin sentință față de Grițuc Vasile,

Grițuc Dumitru, Olaru Pavel – obligarea de a nu părăsi localitatea.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, și de

către avocatul Bargan Iurie în numele inculpaților Grițuc Vasile, Grițuc

Dumitru, Olaru Pavel, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 05 iunie 2014, în cauza penală privindu-i pe Grițuc Vasile

Vasile, Grițuc Dumitru Vasile, Olaru Pavel Pavel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Se mențin prevederile sentinței cu privire la măsurile preventive

aplicate inculpaților Grițuc Vasile Vasile, Grițuc Dumitru Vasile

și Olaru Pavel Pavel – obligarea de a nu părăsi localitatea.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, pronunțată la 21 octombrie

2014.

Președinte Nicolaev Ghenadie

Judecători Timofti Vladimir

Moraru Petru

Toma Nadejda

Guzun Ion

15