1ra-1355/2014 — art.264 alin.3 lit.b CP

Dosarul nr.1ra-1355/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 octombrie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Nicolae Gordilă,

Judecători - Elena Covalenco, Ion Guzun,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Valeriu Sîrbu, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 22 aprilie 2014, în cauza

penală privindu-l pe

Coteț Vasile Gheorghe, născut la 29 iulie 1960,

originar și domiciliat în s.Vadul lui Isac, r-nul

Cahul.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art.264 alin.(3) lit.b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

aproximativ la ora 08.30, conducînd automobilul de model „Mercedes Benz”, cu n/î

CH BD 197, și deplasîndu-se pe strada centrală din s.Colibaș, r-nul Cahul, încălcînd

cerințele pct.10 alin.(l) lit.b) din Regulamentul Circulației Rutiere, care prevede că

„persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute

cerințele regulamentului, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în

siguranță vehiculul pe drum”, a trecut pe partea opusă a carosabilului și,

neisprăvindu-se cu conducerea automobilului, a tamponat din imprudență motoreta

de model ”Delta EX 50 OT-B”, fără număr de înmatriculare, ce era condusă de

cet.Fabian Nicolae și se deplasa pe partea opusă a carosabilului.

În rezultatul accidentului rutier, conform raportului de expertiză medico-

legală nr.142 din 17.07.2012, lui Fabian Nicolae i-au fost cauzate leziuni corporale

sub formă de traumă toraco-abdominală închisă, cu excoriații și echimoze multiple

pe torace și abdomen, fracturi costale cominutive multiple bilateral, cu hemoragii în

țesuturile moi adiacente, hematom în formă de buzunar în țesuturile moi a toracelui

din dreapta, ruptura pulmonilor, hemotorace bilateral, hemoperitoneum, rupturi ale

ficatului, traumă vertebro-medulară închisă, fracturi tasate cu hemoragii subdorale

1

și subarahnoidiene, excoriații pe cap, gît și membrele superiore și inferioare,

fractură deschisă, cominutivă a humerusului drept, ce se califică ca vătămări

corporale grave, care au dus la decesul acestuia.

succesorului părții vătămate R.Fabian și avocatul I.Dumitran în numele inculpatului

V.Coteț, care au solicitat:

- avocatul M.Turculeț, casarea acesteia în latura civilă și pronunțarea în

această parte a unei noi hotărîri, prin care să fie admisă acțiunea civilă și încasat de

la inculpat prejudiciul moral în sumă de 135000 lei, cel material în sumă de 7000 lei

și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 2500 lei, în ce privește pedeapsa

numită inculpatului nu a contestat-o, considerînd-o una corectă și obiectivă;

- avocatul I.Dumitran în numele inculpatului, casarea parțială a sentinței în

partea stabilirii pedepsei numite și pronunțarea unei noi hotărîri în partea dată, prin

care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa cu suspendarea executării ei, invocînd că

prima instanță neîntemeiat a considerat că inculpatul urmează se execute pedeapsa

cu închisoarea, neținînd seama de cumulul circumstanțelor atenuante prezente în

cauză, și anume că inculpatul suferă de dezabilitate accentuată, are la întreținere doi

copii minori, a recuperat parțial prejudiciul material cauzat succesorului părții

vătămate și de faptul că inculpatul a recunoscut parțial vina, considerînd că

accidentul rutier a fost provocat de partea vătămată, care ia venit în întîmpinare, iar

dînsul dorind să evite impactul a virat pe partea cealaltă a carosabilului, astfel că, în

cauză lipsesc careva circumstanțe agravante, ceea ce permite aplicarea față de el a

prevederilor art.90 Cod penal.

au fost admise apelurile avocatului I.Dumitran în numele inculpatului și a

avocatului M.Turculeț în numele succesorului părții vătămate, casată sentința în

latura penală și civilă, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui V.Coteț, recunoscut vinovat în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.b) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa

de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 ani.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă de 4 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea de la V.Coteț în

beneficiul succesorului părții vătămate R.Fabian a prejudiciului moral în sumă de

50000 lei, a prejudiciului material în sumă de 7000 lei și a cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 2500 lei. În rest sentința a fost menținută.

Instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe a

constatat că concluzia acesteia, referitor la cuantumul și tipul pedepsei stabilite

inculpatului de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani este una echitabilă.

Totodată, instanța de apel, reținînd că în cauză sînt prezente circumstanțe

atenuante ce caracterizează persoana inculpatului, și anume caracteristica pozitivă

la locul de trai, recuperarea parțială a prejudiciului material cauzat succesorului

victimei, ce denotă comportamentul postinfracțional al inculpatului, exprimat prin

2

orice activitate a acestuia îndreptată spre înlăturarea benevolă a consecințelor

infracțiunii, lipsa antecedentelor penale, starea precară a sănătății, fiind persoană cu

dizabilitate avansată, avînd la întreținere copii minori, precum și lipsa

circumstanțelor agravante, a conchis că prima instanță nejustificat nu a aplicat în

privința lui V.Coteț prevederile art.90 Cod penal, considerînd că corectarea și

reeducarea inculpatului va fi posibilă fără izolare de societate, în condițiile

suspendării condiționate a executării pedepsei, nefiind stabilite careva impedimente

pentru aplicarea dispozițiilor date, pedeapsă ce va fi aptă să conducă la realizarea

scopurilor sancțiunii, la corijarea și reeducarea inculpatului.

Cu referire la apelul declarat de avocat în numele succesorului părții

vătămate, instanța de apel a constatat că acesta în partea dispunerii încasării

prejudiciului moral de la inculpat este unul justificat, considerînd că suma de 50000

lei, cu titlu de prejudiciu moral în urma săvîrșirii infracțiunii, va constitui o

satisfacție echitabilă pentru suferințele cauzate, considerînd totodată că, cuantumul

prejudiciului moral solicitat, este exagerat.

V.Sîrbu care, invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea hotărîrii primei instanțe,

pe motiv că instanța de apel, ignorînd prevederile art.61, 75-77 Cod penal, pripit și

neîntemeiat a ajuns la concluzia aplicării în privința inculpatului a prevederilor

art.90 Cod penal, fără a ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de urmările

grave - decesul victimei, astfel, considerînd că pedeapsa fixată cu suspendarea

executării ei nu va atinge scopul pedepsei penale, restabilirea echității sociale,

reeducarea și corijarea inculpatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură

penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond în cazul în care acesta nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Colegiul constată că temeiurile la care se referă recurentul, nu sînt aplicabile

din punct de vedere al prezenței erori de drept care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

După cum rezultă din textul recursului ordinar, recurentul este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, și critică hotărîrea instanței de apel numai referitor la

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea aplicată lui V.Coteț

pe termen de probă.

3

Motivul recurentului, precum că instanța de apel incorect a individualizat

pedeapsa și greșit a aplicat prevederile art.90 Cod penal, Colegiul penal î-l

consideră neîntemeiat.

Conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a prezentului Cod.

Astfel, Colegiul reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o

pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se

declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept să aplice și

prevederile Părții Generale a Codului penal, în special, a prevederilor art.90 Cod

penal.

Totodată, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Sancțiunea art.264 alin.(3) lit.b) Cod penal, în baza căruia V.Coteț a fost

declarat vinovat, prevede o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de la 3

la 7 ani.

Prin hotărîrile judecătorești, lui V.Coteț i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani

închisoare, deci rezultă că pedeapsa s-a aplicat în limitele normei penale sus

menționate și, prin urmare, au fost respectate prevederile legii.

Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel

mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvîrșite din imprudență, ținînd seama de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată

a executării pedepsei aplicate vinovatului.

Colegiul penal constată că, instanța de apel, la aplicarea pedepsei inculpatului

V.Coteț, a ținut seama de gradul de pericol social al infracțiunii săvîrșite, de

persoana acestuia, care pentru prima dată a comis o infracțiune din imprudență, este

persoană cu dezabilitate avansată, se caracterizează pozitiv la locul de trai, are la

întreținere doi copii minori, a recuperat parțial prejudiciul material cauzat

succesorului părții vătămate și, reieșind din scopul pedepsei penale, a considerat

posibilă corijarea și reeducarea inculpatului, fără izolarea lui de societate, dispunînd

suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite acestuia pe un termen de

probă de 4 ani.

Prin urmare, instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului, a respectat

prevederile legii, iar în atare situație, careva interdicții de suspendare condiționată a

executării pedepsei de 4 ani stabilite acestuia, legea nu prevede, deoarece

suspendarea executării condiționate a pedepsei, conform art.90 Cod penal alin.(4)

Cod penal, poate avea loc și în cazul săvîrșirii unei infracțiuni de categorie gravă.

Reținînd cele menționate, Colegiul conchide că concluzia instanței de apel

corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind

4

aplicată în limitele legii, nefiind constatată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta

legalitatea hotărîrii judecătorești contestate.

Pedeapsa este stabilită inculpatului cu respectarea prevederilor art.7, 61, 75-

76, 90 Cod penal, în limita sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarat

vinovat, ținîndu-se seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de

gradul pericolului social al infracțiunii comise, de persoana acestuia, de toate

circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

recursului declarat de procuror, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Sîrbu Valeriu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 22 aprilie 2014, în cauza penală în

privința lui Coteț Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 05 noiembrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Ion Guzun

5