1re-208/2014 — Art. 264-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 13 martie 2014, cauza fiind judecată conform art. 3641 Cod de procedură penală, Rahubenco Ion a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, ce constituie 6000 (șase mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, la 09 noiembrie 2013, în jurul orei 00.10, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fiind posesor al permisului de conducere perfectat pe numele său, eliberat la 22.06.2012, a urcat la volanul automobilului de model "Seat Inca" cu nr. de înmatriculare CH BE 264, încălcînd astfel prevederile pct.14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, iar la supunerea testului alcooltest cu mijlocul tehnic "Drager Alcotest " s-a constatat că concentrația aporilor de alcool în aerul expirat de către inculpat constituie 0,72 ml/l.

Împotriva sentinței a declarat recurs avocatul Mîțăblîndă Victor în numele inculpatului, solicitînd casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Rahubenco Ion să fie liberat de răspundere 1 penală cu tragerea la răspundere contravențională, potrivit art. 55 Cod penal. În motivarea recursului, avocatul a indicat că, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, criteriile generale de individualizare a pedepsei și nu a ținut seama de gradul de pericol social al infracțiunii, circumstanțele reale ale faptelor și împrejurărilor în care au fost săvîrșite, de modalitatea de comitere a infracțiunii, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, că are la întreținere pe tatăl de vîrstă înaintată. Recurentul a indicat că, instanța de judecată și-a motivat soluția prin faptul că în conformitate cu prevederile art. 24 Cod penal, persoana care a săvîrșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală, cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra săvîrșirii infracțiunii se ia în considerare la stabilirea pedepsei. Totodată, instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că, o astfel de stare de ebrietate, indiferent de gradul ei de gravitate, nu poate fi considerată ca stare de iresponsabilitate, deoarece lipsește criteriul medical al ei (boala psihică cronică, tulburarea psihică temporară sau starea patologică, despre care se vorbește în art. 23). Avocatul-recurentul a menționat că, instanța de judecată și-a motivat soluția prin aceia că reieșind din prevederile legale, instanța de judecată consideră imposibil de a-l libera pe inculpat de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, întrucît instanța de judecată nu a constatat careva circumstanțe excepționale ale săvîrșirii faptei și deci, imposibil de a aplica la stabilirea pedepsei prevederile art. 79 Cod penal, cu toate că temeiuri prin care s-ar demonstra că inculpatul nu poate fi corectat în ordinea prevăzută de art. 55 Cod penal, nu au fost stabilite. Recurentul a susținut că, instanța de judecată nu a luat în vedere circumstanțele svîrșirii infracțiunii, ținînd seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, precum și că Rahubenco Ion se caracterizează pozitiv la locul de trai, are la întreținere pe tatăl de vîrstă înaintată, anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu a avut conflicte cu legea, are loc permanent de trai, circumstanțe agravante nu au fost stabilite, și-a recunoscut vina, prin infracțiune nu s-a cauzat pagube materiale necesare a fi reparate, a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară, iar din caracteristicile depuse la dosar rezultă că Rahubenco Ion nu este un consumator de băuturi alcoolice, iar consumarea acestora la 09 noiembrie 2013 reprezintă un caz izolat. Inculpatul Rahubenco Ion a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice în jurul orei 00.10, cînd traficul rutier era cu totul redus.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 20 mai 2014, recursul a fost respins cu menținerea sentinței instanței de fond. 4.1. Instanța de recurs a reținut că, la pronunțarea sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a determinat că inculpatul 2 Rahubenco Ion a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (l) Cod penal, după indicii conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. La aplicarea categoriei și termenului pedepsei instanța de fond a respectat în volum deplin prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de trai ale familiei acestuia. Totodată, instanța de recurs a precizat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că în temeiul art. 24 Cod penal, la caz, nu este posibilă aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, or infracțiunea a fost săvîrșită în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Colegiul penal a respins ca nefondate argumentele recurentului și privitor la faptul că, inculpatul Rahubenco Ion a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice în jurul orei 00.10, cînd traficul rutier era total redus, or, conform pct.14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere și prin urmare, Regulamentul Circulației Rutiere impune reguli stricte pentru conducătorii de vehicule indiferent de timpul conducerii acestora: zi sau noapte.

În conformitate cu prevederile art. 466 Cod de procedură penală, hotărîrile judecătorești au devenit irevocabile.

Împotriva hotărîrilor menționate a declarat recurs în anulare inculpatul și avocatul acestuia, Mîțăblîndă Victor, fără a invoca careva temei prevăzut de art. 453 Cod de procedură penală, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Rahubenco Ion să fie liberat de răspundere penală pe art. 2641 alin. (1) Cod penal, cu tragerea la răspundere contravențională conform art. 55 Cod penal. În susținerea recursului, s-a invocat că instanțele de judecată au respins cerința părților privind aplicarea pedepsei conform art. 55 Cod penal, făcînd trimitere la prevederile art. 24 Cod penal, însă starea de ebrietate nu poate fi considerată stare de iresponsabilitate, astfel, instanțele de fond au comis o eroare de drept. 3

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 452, 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, după epuizarea căilor ordinare de atac, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod de procedură penală. Recursul depus nu conține expunerea expresă a unor concrete erori de drept, făcîndu-se referire doar la aplicarea greșită a pedepsei condamnatului, luîndu-se în considerație prevederile art. 24 Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul penal reține, că în corespundere cu cele descrise în partea descriptivă a hotărîrilor atacate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, condamnatului i-a fost aplicată o pedeapsă în limitele legii, aceasta fiindu-i individualizată în strictă coroborare cu criteriile prescrise în art. 61,75-78 Cod penal, conform cărora la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Sancțiunea art. 2641 Cod penal prevede pedeapsa cu amendă, munca neremunerată, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 la 5 ani. În conformitate cu art. 24 Cod penal, persoana care a săvîrșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra săvîrșirii acțiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei. Astfel, instanța de recurs consideră ca fiind corecte soluțiile instanțelor de fond precum că, în temeiul art. 24 Cod penal, la caz, nu este posibilă aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, așa cum solicită recurenții și anume liberarea de răspundere penală cu atragerea la răspundere contravențională, or infracțiunea a fost săvîrșită în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. 4 Conform art. 457, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de fond și cea de recurs, în raport cu motivele invocate de recurenți, nu au comis erori de drept de natura unui viciu fundamental capabil să afecteze hotărîrile contestate, că aceste hotărîri conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția de individualizare a pedepsei aplicate condamnatului, fiindu-i respectat dreptul la un proces echitabil în sensul vizat, și că recursul de pe rol este unul vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1), 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de inculpatul Rahubenco Ion și avocatul acestuia, Mîțăblîndă Victor, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 18 martie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 20 mai 2014, în cauza penală în privința lui Rahubenco Ion, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 05 noiembrie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu 5