1ra-1247/2014 — art. 264 alin. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-1247/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

17 septembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Liliana Catan și Ion Guzun,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 17 octombrie 2013 și deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 ianuarie 2014, de către avocatul Grigore

Chiriacov, în numele inculpatului

Șarban Dumitru Nicolae, născut la 09 septembrie

1984, originar și domiciliat în or. Cahul, str. Prospectul

Republicii 27, ap. 2.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 4 ani 6 luni

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 5 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani 6 luni, cu neexecutarea

acesteia, dacă în termenul de probă el nu va săvîrși o nouă infracțiune și prin

comportare exemplară, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, conducând automobilul său de model

"VAZ 2108", cu numărul de înregistrare CH BB 659, având în calitate de pasager

pe Pavlioglo Vitalie Constantin, se deplasa pe traseul or. Cahul - Punctul vamal

„Cahul – Oancea”, din direcția or. Cahul, și încălcând cerințele Regulamentului

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și

anume: art. 10 alin. (l) lit. b) - Persoana care conduce un vehicul trebuie să posede

cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea

necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; art. 14 lit. a) - Conducătorului de

vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor

sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care

1

provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală

de natură să-i afecteze capacitatea de conducere; art. 45 alin. (1) lit. a), b), d) -

Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită,

ținînd permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția

și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și

situația rutieră; nu a luat în seamă condițiile rutiere și nu s-a isprăvit cu conducerea

automobilului, a pierdut controlul volanului, a ieșit de pe partea carosabilă a

traseului în partea stîngă privind deplasării vehiculului, unde s-a inversat într-un

canal. În rezultatul accidentului rutier pasagerul Pavlioglo V.C. a decedat.

Conform raportului expertiză medico - legal nr. 123 din 17 mai 2011, decesul lui

Pavlioglo V.C. a survenit ca consecință a leziuni corporale grave, periculoase

pentru viață.

Acțiunile lui Șarban D.N. au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4) Cod penal,

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana, care conduce mijlocul de

transport, care a provocat decesul unei persoane, săvîrșite în stare de ebrietate.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare, din motivul lipsei elementelor infracțiunii în

acțiunile inculpatului, invocînd aprecierea eronată de către instanța de fond a

probelor administrate pe caz, care nu confirmă vinovăția inculpatului de cele

imputate, precum și faptul că expertizele efectuate în cauza dată nu au exclus

probabilitatea aflării inculpatului pe bancheta din spate.

2014, a fost respins apelul declarat și menținută sentința fără modificări.

În motivarea soluției sale instanța de apel a stabilit că la pronunțarea

sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept a

cauzei și just a concluzionat că inculpatul Șarban D.N., conducând mijlocul de

transport, a încălcat regulile de securitate a circulației, care au provocat decesul

unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate, adică infracțiunea prevăzută de art.

264 alin.(4) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că vina inculpatului în comiterea faptei lui

imputate este dovedită în întregime prin următorul cumulul de probe: declarațiile

succesorului părții vătămate Lașco P., martorilor Cara M., Nebunu V., Stanciuc A.,

Nebunu A., precum și de materialele și documentele anexate la dosar și anume:

proces - verbal de cercetare la fața locului accidentului rutier din 09 mai 2011;

raport de cercetare medico - legală toxicologică nr. 625 din 18 mai 2011; raport de

cercetare medico - legală toxicologică nr. 626 din 18 mai 2011; raport de expertiză

medico - legală nr. 123 din 15 mai 2011; raport de expertiză medico - legală nr. 281

din 03 iunie 2011; raport de expertiză medico - legală nr. 172d din 03 iunie 2011;

raport de expertiză medico - legală nr. 173d din 03 iunie 2011; raport de expertiză

autotehnică - traseologică din 14 iunie 2011; raport de expertiză medico - legală nr.

2

239, 240/2125 din 24 iunie 2011; raport de expertiză nr. 0871/121 din 29 mai 2013;

ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 14

iunie 2011.

Inculpatul folosindu-se de dreptul acordat de lege, fiind atît în cadrul

urmăririi penale în calitate de bănuit, învinuit a refuzat să depună declarații

privitor la circumstanțele faptei imputate, iar fiind audiat în ședința de judecată în

instanța de fond și cea de apel a negat totalmente faptul aflării sale la volanul

automobilului său în momentul producerii accidentului rutier în seara de 08 spre

09 mai 2011, deoarece dormea pe bancheta din spate în momentul producerii

accidentului rutier, indicând la posibilitatea aflării la volan a unei alte persoane.

Versiunea în cauză a fost apreciată de către instanța de apel ca o metodă de

eschivare de la răspundere penală, fiind combătută de cumulul de probe

administrat la dosar.

La acest capitol instanța de apel a relevat și faptul că, inculpatul după

accidentul rutier nu a depus nici o cerere la organele de drept pentru a stabili

persoana care i-a răpit mijlocul de transport și a săvârșit ulterior accident rutier, în

urma căruia automobilul propriu a fost distrus, fapt infirmă versiunea

inculpatului.

avocatul Grigore Chiriacov, în numele inculpatului, în care se solicită casarea

acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, indicînd argumente

similare cu cele invocate în cererea de apel.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În opinia Colegiului, instanța de apel corect a concluzionat că, la pronunțarea

sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just

a ajuns la concluzia că Șarban D.N. a săvârșit infracțiunea de încălcare a regulilor

de securitate a circulației de către persoana, care conduce mijlocul de transport,

care a provocat decesul unei persoane, săvîrșite în stare de ebrietate.

Colegiul atestă faptul că, instanțele de judecată bazîndu-se pe cumulul de

probe administrat la dosar și descris în pct. 4 al prezentei decizii, întemeiat au

conchis că vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (4) Cod penal, și-a găsit confirmare. În astfel de circumstanțe, fiind justă

concluzia instanței de apel precum prima instanță corect a efectuat încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului în baza art. 264 alin.(4) Cod penal.

3

Astfel, în opinia Colegiului, instanța de apel just a constatat împrejurările

cauzei care relevă concludent și cert că accidentul rutier constituie o consecință

cauzală a încălcării de către inculpat a prevederilor art. 10 alin. (l) lit.b), art. 14

lit.a), art. 45 alin.(l) lit. a), b), d ) al Regulamentului circulației rutiere, care au

provocat decesul unei persoane.

Declarațiile inculpatului privitor la nevinovăția sa în comiterea infracțiunii

incriminate, corect au fost apreciate critic de către instanța de apel, deoarece pe

parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite motive de a pune la îndoială

concluziile experților, declarațiile martorilor audiați în cauză, care în ansamblu

dovedesc cu certitudine că, inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată, iar faptul

că acesta nu recunoaște vina, nu constituie un temei pentru pronunțarea unei

sentințe de achitare în privința sa, iar versiunea înaintată de inculpat fiind una de

apărare ce are drept scop eschivarea de la răspunderea penală.

Astfel, temeiul de bază invocat de partea apărării în susținerea nevinovăției

inculpatului, este aflarea acestuia pe bancheta din spate a automobilului, în

momentul producerii accidentului rutier.

Colegiul în acord cu instanța de apel, apreciază critic acest argument, luînd în

considerație materialul probator administrat la materialele cauzei, care indică cu

certitudine că:

- anume inculpatul se afla la volanul automobilului său în seara de 08 spre 09

mai 2011, reieșind din mecanismul și localizare a leziunilor corporale atât la

inculpat, cât și la victimă;

- locul de aflare a persoanelor la momentul producerii accidentului rutier:

decedatul Pavlioglo V.C. s-a aflat pe bancheta dreaptă din față (pentru pasageri),

dar Șarban D.N. ar fi putut să se afle pe bancheta conducătorului al automobilului

de model "VAZ -2108", n/î BB 659, fapt ce rezultă din raportul de expertiză medico

- legală nr. 239, 240/2125 din 24 iunie 2011, iar conform raportului, de expertiză nr.

0871/121 din 29 mai 2013, la momentul accidentului rutier aflarea lui Șarban D.N.

pe bancheta din spate a automobilului de model "VAZ -2108", n/î CH BB 659,

puțin probabilă;

- după producerea accidentului rutier la pichetul de grăniceri nu s-au

apropiat alte persoane în afară de inculpat, ceea ce a fost stabilit prin declarațiile

martorului Stanciuc A.;

- conform procesului - verbal de cercetare la fața locului din 09 mai 2011, de

la locul accidentului rutier au fost ridicate bunuri care aparțineau numai

inculpatului, iar lucruri străine care ar indica prezența în acel loc a unei ale

persoane nu au fost descoperite;

- conform informației prezentate de către șeful interimar secției internare în

cadrul Spitalului raional Cahul, persoane cu traume caracteristice unui accident

rutier la data de 09 mai 2011 nu s-a adresat;

4

- inculpatul în ședința instanței de apel a declarat că numai dânsul și

verișorul său Pavlioglo V.C. cunoșteau locul aflării a cheii de contact de la mașină,

și până la accidentul dat dânsul nici odată nu a permis verișorului său și nici altor

persoane conducerea automobilului propriu.

Ca urmare, Colegiul consideră întemeiată respingerea de către instanța de

apel a argumentelor părții apărării în susținerea achitării inculpatului, dat fiind

faptul că în cauza sunt prezente probe veridice și suficiente ce demonstrează

vinovăția inculpatului de fapta incriminată.

De asemenea, Colegiul reține că instanța de apel în mod just a respins

argumentul apărării precum nici un martor audiat în cauză nu a indicat direct la

faptul că inculpatul a condus în acea seară automobilul, dat fiind faptul că în

cauză pe lângă proba cu martori, au fost administrate și alte probe enumerate în

pct. 4 al prezentei decizii, inclusiv și raportul de expertiză nr. 0871/121 din 29 mai

2013, care coroborează între ele și în ansamblul lor dovedesc cert că, anume

inculpatul în seara de 08 spre 09 mai 2011 s-a afla la volanul automobilului de

model VAZ 2108, cu n/î CH BB 659. Or, conform art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor.

Verificînd temeinicia cerințelor formulate de recurent în raport cu materialele

cauzei penale, instanța de recurs constată că acestea nu și-au găsit confirmare și au

format obiect de discuție în instanța de apel, fiind invocate în cererea de apel.

Cu referire la argumentul invocat de recurent privind aprecierea eronată a

probelor administrate pe caz, Colegiul menționează că acesta nu se încadrează în

cele prevăzute de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Aprecierea probelor

ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța

de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da

temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Lecturînd textul recursului, Colegiul remarcă faptul că art. 427 Cod de

procedură penală are aliniate și subpuncte, care concret stabilesc temeiurile pentru

declararea recursului, însă, recurentul în recursul declarat, nu a menționat care

temeiuri prevăzute de articolul în cauză au fost încălcate. Astfel, recurentul nu a

reflectat în ce constă problema de drept de importanță generală ce persistă în

cauză și care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar duce la casarea

hotărârii.

În urma celor supra indicate, Colegiul conchide că temeiurile invocate de

recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care

ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor

judecătorești adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

5

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Cahul din 17 octombrie 2013 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 30 ianuarie 2014, de către avocatul Grigore Chiriacov, în numele inculpatului

Șarban Dumitru Nicolae, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 octombrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

6