1ra-1347/14 — art. 326 alin. 2 lit. b CP

1ra-1347/14 — art. 326 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1347/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolaev Ghenadie,

Judecători – Timofti Vladimir, Moraru Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Ionaș Gheorghe în numele inculpatelor Chiriac Natalia și Burdina Iulia, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2014, în cauza penală

privindu-le pe

Chiriac Natalia Ștefan, născută la 31 octombrie 1979,

originară și domiciliată în mun. Chișinău, str. N. H. Costin, nr.

63/1, ap. 30;

Burdina Iulia Ilie, născută la 24 iulie 1963, originară și

domiciliată în s. Onișcani, r-nul Călărași;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Burdina Iulia Ilie au fost condamnate în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal la

amendă în mărime de a cîte 1500 unități convenționale, ceea ce constituie 30 000 lei,

fiecare.

perioada de timp începând cu 11 iunie 2012, având calitatea procesuală de parte

vătămată pe cauza penală nr. 2011031796, urmărirea penală a căreia a fost pornită de

către procuratura sectorului Buiucani, mun. Chișinău în privința cet. Caciurca Victor în

baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și care se afla la Curtea Supremă de Justiție în

vederea examinării cererii de strămutare a cauzei penale date, acționând cu o intenție

unică, de comun acord cu cet. Iulia Burdina, și susținând că au influență asupra unui

procuror din cadrul Procuraturii sectorului Buiucani mun. Chișinău pentru a-1 face să

îndeplinească unele acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, legate de recalificarea

acțiunilor inculpatului Caciurca Victor din art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în art. 190

alin. (1) Cod penal, fapt care ar face posibilă împăcarea părților și încetarea procesului

penal, fie încetarea procesului penal în ședința de judecată cu atragerea lui Caciurca V.

la răspundere contravențională, precum și susținând, că au influență asupra unui

procuror din cadrul Procuraturii Generale pentru a-1 face să îndeplinească unele acțiuni

în exercitarea funcțiilor sale, legate de susținerea admiterii cererii de strămutare a cauzei

1

penale nr. 2011031796 din Judecătoria mun. Bălți la Judecătoria Buiucani, mun.

Chișinău, depusă de către Chiriac Natalia la Curtea Supremă de Justiție, au pretins

personal 3200 euro (care conform cursului oficial al BNM constituiau 48320 lei) pentru

sine, de la Victor Caciurca, bani pe care i-au primit de la ultimul la 14 iunie 2012 în

jurul orei 15:30 în incinta Spitalului municipal Bălți, fiind reținute în flagrant delict.

2.1.Tot prin aceeați sentință, s-a constatat, că Burdina Iulia, în perioada de timp,

începând cu 11 iunie 2012, acționând cu o intenție unică, de comun acord cu cet.

Chiriac Natalia - parte vătămată pe cauza penală nr. 2011031796, urmărirea penală a

căreia a fost pornită de către Procuratura sectorului Buiucani, mun. Chișinău în privința

cet. Caciurca Victor în baza art. 190 alin. (2) lit.c) Cod penal și care, la 14 iunie 2012 se

afla la Curtea Supremă de Justiție, în vederea examinării cererii de strămutare a cauzei

penale date, susținând, că au influență asupra unui procuror din cadrul Procuraturii

sectorului Buiucani, mun. Chișinău, pentru a-1 face să îndeplinească unele acțiuni în

exercitarea funcțiilor sale, legate de recalificarea acțiunilor inculpatului Victor Caciurca

din art. 190 alin. (2) lit.c) Cod penal în art. 190 alin. (l) Cod penal, fapt, care ar face

posibilă împăcarea părților și încetarea procesului penal în ședința de judecată, cu

tragerea lui Caciurca V. la răspunderea contravențională, precum și susținând, că au

influență asupra unui procuror din cadrul Procuraturii Generale, pentru a-1 face să

îndeplinească unele acțiuni în exercitarea funcției sale, legate de susținerea admiterii

cererii de strămutare a cauzei penale nr. 2011031796 din Judecătoria mun. Bălți la

Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, depusă de către Chiriac Natalia la Curtea Supremă

de Justiție, au pretins personal 3200 euro (care conform cursului oficial al BNM

constituiau 48320 lei) pentru sine, de la Caciurca Victor, bani pe care i-au primit de la

ultimul la 14 iunie 2012, în jurul orei 15:30, în incinta Spitalului municipal Bălți, fiind

reținute în flagrant delict.

inculpatelor Chiriac Natalia și Burdina Iulia, prin care a soliciat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că faptele lor

nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate. De asemenea, a indicat că în cadrul

cercetărilor judecătorești nu au fost administrate probe, care ar proba cu certitudine

vinovăția inculpatelor în faptele incriminate, ceea ce, urma să se finalizeze cu o soluție

de achitare a lor. La fel, s-a indicat încălcarea dreptului la un proces echitabil al

inculpatelor din motiv că Caciurca V. împreună cu colaboratorii organelor de drept au

organizat o provocare a inculpatelor, prin care le-au determinat la comiterea infracțiunii.

Totodată, a fost criticată încheierea Judecătoriei mun. Bălți din 13 iunie 2012

privind autorizarea efectuării unor acțiuni de urmărire penală, odată ce aceasta nu

corespundea criteriilor stabilite de art. 6 din CEDO prin faptul unei motivări

insuficiente asupra necesității efectuării acțiunilor procesuale autorizate, ceea ce la

rîndul său urma să conducă la recunoașterea nulității probelor obținute în baza acestor

acțiuni.

declarat a fost admis, casată parțial sentința primei insatnțe, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chiriac Natalia și

Burdina Iulia au fost condamnate în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin

aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, la amendă în mărime de a cîte 500 unități

convenționale, ceea ce constituie 10 000 lei, fiecare.

În motivarea soluției adopate instanța de apel a reținut, că la examinarea cauzei în

2

fond, instanța a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 99-101 Cod de

procedură penală, a cercetat probele propuse sub toate aspectele, verificîndu-le prin

prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansmablu din punct

de vedere al coraborării lor și întemeiat a conchis asupra vinovăției inculpatelor în

comiterea faptele incriminate.

S-a mai statuat asupra lipsei cărorva încălcări privind respectarea criteriilor

stipulate de art. art. 6 și 8 din CEDO. În acest sens instanța de apel a menționat că art. 6

înțeleasă că instanța este obligată să răspundă detaliat la fiecare argument. Totodată,

obligația de motivare poate varia în funcție de esența fiecărei cauze în parte.

Reieșind din aceste concluzii, s-a apreciat faptul că la emiterea încheierii sus

vizate nu s-au comis abateri de la cerințele art. 6 CEDO, deoarece prin aceasta nu s-a

rezolvat fondul cauzei, ce ar fi necesitat o motivare detaliată a circumstanțelor de fapt și

de drept, ci s-a dispus autorizarea acțiunilor de urmărire penală și măsurilor operative

de investigație, motivarea fiind efectuată în aspectul respectării de către organul de

urmărire penală a normelor de procedură penală la efectuarea acestor acțiuni de

urmărire penală și drepturilor garantate de Constituție a celor vizați în încheiere. Din

acest motiv nu au fost susținute opiinile apărării privind necesitatea recunoașterii

nulității probelor dobîndite prin acțiunile procesuale autorizate.

Totodată, instanța de apel a statuat ca neîntemeiată soluția instanței de fond în

latura individualizării pedepsei, considerînd că la adoptarea acesteia nu a fost acordată

deplină eficiență prevederilor de la art. art. 61 și 75 Cod penal, considerînd necesar

aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, din motiv că ambele au la întreținere cîte doi

copii minori, dintre care și bolnavi și invalizi, precum și părinți în etate și bolnavi.

Gheorghe în numele inculpatelor Chiriac Natalia și Burdina Iulia, prin care, indicîndu-

se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare

a inculpatelor, din motiv că nu există faptul infracțiunii și în acțiunile acestora nu sunt

întrunite elementele infracțiunii incriminate.

În motivarea recursului său, avocatul reproduce argumentele prezentate în cererea

de apel, criticînd sentința și indicînd că în cadrul cercetărilor judecătorești nu au fost

administrate probe care ar proba cu certitudine vinovăția inculpatelor în faptele

incriminate, ceea ce urmează să conducă la o soluție de achitare a lor. La fel, se indică

încălcarea dreptului la un proces echitabil al inculpatelor, din motiv că Caciurca V.

împreună cu colaboratorii organelor de drept au organizat o provocare a inculpatelor,

prin care le-au determinat la comiterea infracțiunii.

La fel, recurentul critică încheierea Judecătoriei Bălți din 13 iunie 2012 privind

autorizarea efectuării unor acțiuni de urmărire penală, odată ce aceasta nu corespunde

criteriilor stabilite de art. 6 și 8 din CEDO prin faptul unei motivări insuficiente asupra

necesității efectuării acțiunilor procesuale autorizate, ceea ce la rîndul său trebuie să

conducă la recunoașterea nulității probelor obținute în baza acestor acțiuni.

consideră, că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen

de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

3

recursul ordinar la 13 iunie 2014 împotriva deciziei instanței de apel din 17 aprilie

2014, pronunțată în ședința publică pe 14 mai 2014, în termen.

Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele

motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de

drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către

instanțele judecătorești.

Din conținutul recursului rezultă, că recurentul indică temeiurile prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii – temeiuri

care nu și-au găsit confirmarea în speța dată.

Colegiul constată, că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că

decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția. În fapt, decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de

către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este

prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond

și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele

menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii

procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul

unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da

temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației „neîntrunire a

elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei,

însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă,

obiectul infracțiunii, sau legătura cauzală între acțiune și consecință).

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale

acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatelor Chiriac Natalia,

Burdina Iulia privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod

penal, să fie întemeiată și legală, fiind bazată pe probele legal administrate de către

prima instanță și cercetate suplimentar în instanța de apel, și anume: declarațiile

martorului Caciurca Victor, procesele-verbale de efectuare a interceptătii și înregistrării

convorbirii din 14.06.2012 dintre Caciurca V., Chiriac N. și Burdina I., stenogramele

acestora și procesele-verbale de apreciere a informațiilor, procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 14.06.2012, copia proceselor-verbale ale ședinței de judecată din 01

4

și 06 iunie 2012 pe cauza penală în privința lui Caciurca Victor în săvârșirea

infracțiunii, prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. Mai mult, Chiriac Natalia,

fiind audiată, în calitate de bănuită la data de 14.06.2012, în prezența avocatului

Revenco E., a declarat, că „...în discuția cu Caciurca Victor, care a ținut un timp

îndelungat, eu i-am zis lui, că se va clarifica întrebarea cu examinarea dosarului. Astfel,

eu i-am zis, că eu am cunoscuți în organele procuraturii, la care am posibilitate de a

rezolva întrebarea lui cu dosarul penal, pentru a fi atras la răspundere administrativă și a

nu mai fi atras la o răspundere penală. De asemenea eu i-am spus, că se va clarifica

întrebarea cu recalificarea de la aliniatul doi la aliniatul unu pe dosarul în privința lui”.

Acestor declarații, Colegiul penal enunță, că instanța de apel le-a dat o apreciere

corectă, statuînd că „…însăși Chiriac N. a recunoscut, că are influență asupra

procurorului și banii transmiși vor fi folosiți pentru a-i schimba încadrarea juridică a

faptelor lui și a-i ușura răspunderea”. La fel, instanța de recurs menționează, că

instanțele de judecată just au considerat veridice, pertinente, concludente și utile

declarațiile date de către martorul Caciurca Victor atît în cadrul ședinței instanței de

apel, cît și a primei insatnțe, deoarece ele coroborează și se completează cu ansamblul

de probe.

Totodată, instanța de recurs menționează în special, că consideră neîntemeiat

argumentul recurentului, precum că încheierea Judecătoriei Bălți din 13 iunie 2012

privind autorizarea efectuării unor acțiuni de urmărire penală nu corespunde criteriilor

stabilite de art. 6 și 8 din CEDO prin faptul unei motivări insuficiente asupra necesității

efectuării acțiunilor procesuale autorizate, ceea ce la rîndul său trebuie să conducă la

recunoașterea nulității probelor obținute în baza acestor acțiuni, din motiv că acest

argument a fost invocat și în cererea de apel declarată de apărare, asupra căruia instanța

de apel s-a expus detaliat, relatînd, „că dacă instanța națională nu motivează

argumentat poziția sa în hotărârea, pe care o adoptă, aceasta riscă să dea naștere unor

îndoieli cu privire la eficacitatea examinării cauzei. Curtea reiterează, deasemenea că

articolul 6 &1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile lor, dar nu poate fi

înțeleasă că aceasta este obligată să răspundă detaliat la fiecare argument.

Însă această obligație de motivare poate varia în funcție de esența fiecărei

cauze în parte.

Așadar, reeșind din aceste prevederi legale, instanța de apel consideră, că

instanța de fond, la emiterea încheierii din 13.06.2012, n-a comis abateri de la cerințele

art. 6 CEDO, așa cum se pretinde de partea apărării, or, prin această încheiere nu s-a

rezolvat fondul cauzei, ce ar fi necesitat o motivare detailată a circumstanțelor de fapt

și de drept, ci s-a dispus autorizarea acțiunilor de urmărire penală și măsurilor

operative de investigații, motivarea fiind în aspectul respectării de către organul de

urmărire penală a normelor de procedură penală la efectuarea acestor acțiuni de

urmărire penale și drepturilor, garantate de Constituție a celor vizați în încheiere.

Afirmația părții apărării, că prin acțiunile de urmărire penală, ce au fost autorizate

prin încheierea nominalizată, s-ar fi încălcat prevederile art. 8 a CEDO, este pur

declarativă, nefiind adus nici un argument de ingerință ilegală în viața privată a lui

Chiriac N. și Burdina I. Prin urmare, susținerile apărării la acest compartiment, nu se

confirmă obiectiv prin nimic, susținerile respective fiind doar declarative”.

Urmează a fi reținut drept neîntemeiat și argumentul recurentului referitor la

faptul că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil al inculpatelor, din motiv că

Caciurca V. împreună cu colaboratorii organelor de drept au organizat o provocare a

5

inculpatelor, prin care le-au determinat la comiterea infracțiunii, fiindcă ipoteza de

„provocare a inculpatelor” trebuie să fie posibilă și credibilă, nu doar o afirmație, o

pretinsă provocare ce pare irealizabilă sau este absurdă, imposibil de a exista și de a

avea efect.

Colegiul penal constată, că motivul provocării infracțiunii nu și-a găsit

confirmarea, fiindcă la baza hotărîrilor de condamnare pe art. 326 alin. (2) lit. b) Cod

penal, care este o infracțiune împotriva corupției, au fost puse ca probe decisive însăși

declarațiile inculpatelor din cadrul procesului penal (f.d. 41); descifrările convorbirilor

telefonice (f.d. 48-58), unde ele au recunoscut că cunosc persoane influente din

organele de drept și prin ele pot influența soluțiile adoptate pe învinuirea lui Caciurca

V., ceea ce nu poate fi neglijat, căci anume aceste acțiuni sunt cuprinse de dispoziția art.

326 Cod penal.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de

recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi

temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești și

potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ionaș Gheorghe în

numele inculpatelor Chiriac Natalia și Burdina Iulia, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 17 aprilie 2014, în cauza penală privindu-le pe Chiriac

Natalia Ștefan și Burdina Iulia Ilie, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 21 octombrie 2014.

Președinte Nicolaev Ghenadie

Judecători Timofti Vladimir

Moraru Petru

6