1re-204/14 — art. 263 alin. 1, art. 264.1 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 263 alin. 1, art. 264.1 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 420 CPP
1re-204/14 — art. 263 alin. 1, art. 264.1 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. lre-204/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 octombrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolaev Ghenadie,
Judecători –Timofti Vladimir și Moraru Petru,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat
de către avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpatei Will Victoria,
împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02
iunie 2014.
C O N S T A T Ă :
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2014, a fost
respinsă, ca neîntemeiată, cererea înaintată de către avocatul Ropot
Veaceslav în numele inculpatei Will Victoria privind schimbarea măsurii
preventive din arest preventiv în obligarea de a nu părăsi localitatea.
Încheierea menționată a fost contestată cu recurs în anulare de către
avocatul Ropot Veaceslav în numele inculpatei Will Victoria, prin care a
solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri,
prin care măsura de reprimare – arestul preventiv să fie înlocuit cu o altă
măsura neprivativă de libertate, invocînd că instanța de judecată nu a
motivat respingerea cererii înaintate de apărare. Mai mult, instanța de
judecată nu a adus careva temeiuri rezonabile de a presupune că învinuita
Will Victoria ar putea să se ascundă de la organul de urmărire penală sau
de instanța de judecată, ar putea să împiedice la stabilirea adevărului în
proces penal, sau să săvîrșească alte infracțiuni, fiindu-i astfel încălcat
dreptul la un proces echitabil.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare
declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra
inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.
Ordinea de declarare a recursului în anulare este reglementată de
art.452 Cod de procedură penală, potrivit căruia, Procurorul General și
adjuncții lui, persoanele menționate la art.401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum
și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot
declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii
judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac.
1
Astfel, potrivit alin. (1) din norma citată, o hotărîre judecătorească
irevocabilă poate fi atacată pe calea extraordinară de atac – calea recursului
în anulare, numai dacă persoana respectivă a epuizat căile ordinare de atac.
Principiul irevocabilității hotărîrilor judecătorești rezultă din
principiul stabilității și siguranței raporturilor juridice, element esențial al
preeminenței dreptului într-o societate democratică, așa cum este consacrat
și în preambulul Convenției Europene pentru Drepturile Omului.
Prin urmare, se menționează că dreptul de a declara recurs în anulare,
poate fi exercitat numai în privința acelor hotărîri judecătorești irevocabile,
care au epuizat căile ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV,
Secțiunea I și Secțiunea a II-a a Codului de procedură penală – calea
apelului și a recursului ordinar.
Aceste condiții sînt prescrise și în textul art. 455 Cod de procedură
penală, care stipulează expres cerințele cărora trebuie să corespundă
cererea de recurs în anulare, în special, conținutul acesteia, inclusiv
obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea
ilegalității hotărîrilor atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.453
Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea), și în ce constă
problema de drept ce persistă în cauză, ori care este eroarea comisă de
instanță ce se poate solda cu casarea hotărîrilor atacate.
Colegiul consideră necesar a menționa că nu oricare hotărîre
judecătorească poate fi atacată în ordinea recursului în anulare, întrucît
legea procesuală a stabilit expres și exhaustiv că pot fi contestate cu recurs
în anulare doar hotărîrile de condamnare, de achitare și de încetare a
procesului penal.
Or, conform art. 385 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală,
arestarea preventivă este o măsură de constrîngere temporară, care poate fi
aplicată de instanța de judecată la adoptarea sentinței de condamnare.
La caz, după cum rezultă din materialele dosarului, în privința
inculpatei Will Victoria a fost aplicată arestarea preventivă în baza sentinței
Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 ianuarie 2014, însă sentința fiind
atacată cu apel - cauza penală fiind numită spre examinare în Curtea de
Apel Chișinău, inculpata nu s-a prezentat la ședințele de judecată din 29
aprilie 2014, 02 iunie 2014, apărătorul Ropot Veaceslav neprezentînd în
acest sens careva acte ce ar motiva lipsa acesteia, a înaintat cerere de a-i fi
schimbată măsura preventivă din arest preventiv în obligarea de a nu
părăsi localitatea.
Colegiul penal constată, că Curtea de Apel Chișinău, a verificat
temeinicia cererii și întemeiat a constatat că aceasta urmează a fi respinsă,
2
întrucît inculpata nu se prezintă în instanța de apel și în conformitate cu
art. 420 alin. (2) Cod de procedură penală, corect s-a indicat că astfel de
încheieri a instanței de apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia
recurată, cu excepția cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu
recurs. Însă, în cazul dat nu există excepție și nu sunt motive relevante de a
aplica prevederile art. 329 alin. (2) Cod de procedură penală, inclusiv din
motivul că în privința inculpatei Will Victoria nu a fost aplicată arestarea
preventivă de către instanța de apel, dar de către prima instanță prin
sentință motivată de condamnare, astfel prevederile art. 185 alin. (4) Cod
de procedură penală nu sunt aplicabile în speța dată.
În consecință, recursul în anulare declarat împotriva încheierii
instanței de apel, prin care s-a examinat cererea de înlocuire a măsurii
preventive aplicate prin sentința de condamnare, nu cade sub incidența
prevederilor art. 420, 452, 453 Cod de procedură penală, și nu este pasibilă
de a fi atacată o astfel de încheiere, cu recurs ordinar și nici cu recurs în
anulare la Curtea Supremă de Justiție în ordinea prevăzută de art. 420, 453
Cod de procedură penală.
În atare circumstanțe, reieșind din cele expuse, Colegiul penal
conchide că, recursul în anulare declarat de avocatul Ropot Veaceslav în
numele inculpatei Will Victoria urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 452, 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
DECIDE:
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul
Ropot Veaceslav în numele inculpatei Will Victoria, împotriva încheierii
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2014, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 octombrie 2014.
Președinte Nicolaev Ghenadie
Judecători Timofti Vladimir
Moraru Petru
3
4