1re-194/2014 — Art. 469-472 CPP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 07 februarie 2011, Ermurachi Natalia Gheorghe a fost condamnată în baza art. 206 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, la 5 ani închisoare. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 ianuarie 2013 a fost respins apelul inculpatei și admis apelul declarat de către procuror, fiind casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre prin care Ermurachi N. a fost condamnată în baza art. 206 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, la 4 ani închisoare cu executare în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a practica activități ce țin de încadrarea persoanelor în cîmpul muncii pe un termen de 2 ani. În rest dispozițiile instanței de fond au fost menținute.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 iunie 2013, a fost decis inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpată și avocatul său, Cazacu Valentin, ca vădit neîntemeiate.

La 12 iunie 2013, condamnata Ermurachi N., a depus judecătorului de instrucție al Judecătoriei Bălți, cerere prin care a solicitat amînarea executării 1 pedepsei, pînă la atingerea copilului său minor, Ermurachi P. a vîrstei de 8 ani, care la moment are doar 4 ani și 4 luni.

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Bălți din 16 iulie 2013, a fost respinsă cererea condamnatei, Ermurachi N., cu privire la amînarea executării pedepsei. În motivarea soluției sale instanța de fond a menționat că prin decizia Curții de Apel Bălți a fost luat în considerație faptul că condamnata are la întreținere 2 copii minori, circumstanță care a fost apreciată ca excepțională, ce a permis aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub limita minimă prevăzută de lege. Totodată, instanța de apel, luînd în considerație circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, a decis aplicarea pedepsei cu închisoare și executare reală, deoarece izolarea inculpatei fiind necesară, în raport cu cele comise față de partea vătămată și pericolul social al faptei. De asemenea, instanța de apel, a adus la cunoștință autorității tutelare a Primăriei Ungheni despre necesitatea luării urgente a măsurilor de ocrotire față de copii minori a condamnatei. La fel, instanța de fond a menționat că la 24.01.2013 avocatul, Cazacu Valentin, în numele condamnatei, Ermurachi N., s-a adresat cu o cerere similară privind amînarea executării pedepsei, care prin încheierea Judecătoriei Bălți din 19 februarie 2013 a fost respinsă și ulterior menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 iunie 2013. Alte circumstanței noi de fapt și de drept la examinarea cererii condamnatei cu privire la aplicarea art. 96 Cod penal – amînarea executării pedepsei, nu au survenit.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, condamnata și apărătorul său, Cazacu Valentin, au atacat-o cu recursuri, invocînd ilegalitatea acesteia, deoarece condamnata întrunește toate condițiile necesare prevăzute de legislația în vigoare, pentru a-i fi amînată executarea pedepsei penale, pînă la împlinirea de către copil a vîrstei de 8 ani, dovadă fiind actele anexate la cererea adresată judecătorului de instrucție.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013, au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate și menținută încheierea. În argumentarea soluției sale instanța de recurs a reținut că în cererea adresată repetat, condamnata nu a invocat careva circumstanțe noi, indicînd aceleași motive, care anterior au servit drept temei de a respinge cererea depusă, iar la soluționarea chestiunii în cauză, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 96 Cod penal. Totodată, instanța de recurs a menționat și opinia sa referitor la incompatibilitatea de a judeca recursul în cauză, dat fiind că prin încheierea din 09 ianuarie 2013, s-a expus referitor la copiii minori ai condamnatei în ce privește necesitatea luării urgente a măsurilor de ocrotire față de ei, în legătură cu condamnarea lui Ermurachi N., la 4 ani închisoare cu executarea reală a pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. Însă, prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02.10.2013, s-a respins cererea de recuzare completului de judecători în cauză, înaintată de avocatul Cazacu V., iar ulterior prin încheierea din 2 18.12.2013 și declarația de abținere a completului de judecători în cauză de la judecarea recursului. În opinia, instanței de recurs, împrejurările menționate denotă existența cazului de incompatibilitate. Decizia instanței de recurs a devenit irevocabilă.

Hotărîrile adoptate sunt atacate cu recurs în anulare de către avocatul, Cazacu Valentin, în numele condamnatei, care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă cererea condamnatei cu privire la amînarea executării pedepsei pînă la atingerea vîrstei de 8 ani a copilului minor, Ermurachi P., născut la 12.11.2008. În motivarea recursului său invocă că: - prevederile art. 79 și 96 Cod penal, nu interzic expres faptul că în caz cînd s-a luat în considerație faptul întreținerii a 2 copii minori la stabilirea pedepsei, atunci prezența la întreținere a unui copil minor de pînă la 8 ani, nu mai poate fi luată în considerare la amînarea pedepsei; - ulterior atingerea vîrstei de 8 ani, de către copilul minor al condamnatei, nu va împiedica executarea pedepsei cu închisoare pînă la capăt, în cauza dată interesul copilului de a fi crescut de mama sa are prioritate; - s-a încălcat art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, deoarece condamnata întrunește condițiile prevăzute de art. 96 Cod penal, pentru a fi aplicată amînarea executării pedepsei. - de asemenea au fost încălcate normele sus menționate, prin faptul că a fost respinsă cererea de recuzare din 02.10. 2013 și declarația de abținere a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23.12.2013.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Reieșind din prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Instanța de recurs remarcă, că noțiunea de „hotărîri judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac” nu cuprinde încheierile adoptate de către judecătorul de instrucție, ci este incident doar pentru sentințele adoptate de instanțele de judecată, care au parcurs căile ordinare de atac. Totodată, Colegiul penal reține că, la 27.10.2012 a întrat în vigoare Legea nr. 66 din 05.04.2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, unde potrivit pct. 144 al art. (1) din legea menționată, dispozițiile expuse în alin. (2) și (3) din art. 452 Cod de procedură penală, au fost abrogate. 3 Deci, din interpretarea prevederilor legale sus enunțate, nu este prevăzută calea de atac împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013, prin care a fost menținută încheierea Judecătoriei Bălți din 16 iulie 2013, fiindcă hotărîrile adoptate în procedura art. 469-472 Cod de procedură penală, adică încheierea instanței privind soluționarea chestiunilor referitor la executarea hotărîrilor judecătorești, poate fi atacată de către persoanele interesate, în termen de 15 zile, cu recurs ce se judecă conform prevederilor titl. II cap. IV secț. a 2-a § 2 din Partea specială. Astfel în speța dată, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013, nu mai poate fi supusă căilor extraordinare de atac, deoarece legislatorul nu prevede o astfel de procedură. În temeiul celor menționate, se impune soluția inadmisibilității recursului în anulare declarat, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece nu este prevăzută o asemenea cale de atac pentru încheierea adoptată în ordinea prevederilor art. 469-472 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 456 alin. (1) Cod procedură penală, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Bălți din 16 iulie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013, de către avocatul, Cazacu Valentin, în numele condamnatei, Ermurachi Natalia Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 septembrie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu 4