4-1re-194-2014 — art.186 alin.5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.186 alin.5 CP
- Temei legal
- art.453 alin.1 CP
4-1re-194-2014 — art.186 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr.4-1re-194/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
26 iunie 2014 mun.Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Elena Covalenco,
Judecători - Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Vladimir Timofti,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
condamnatul Vasilevschi Egor împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani,
mun.Chișinău din 07 decembrie 2011, deciziilor Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 03 aprilie 2012 și Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 20
martie 2013 în cauza penală privindu-l pe
Vasilevschi Egor Valeriu, născut la 24 octombrie
1980, originar și domiciliat în mun.Chișinău,
str.I.Creangă 10/1, ap.21
Termenul examinării cauzei:
24.06.2011 - 07.12.2011 - prima instanță,
31.01.2012 - 03.04.2012 - instanța de apel
22.02.2013 - 20.03.2013 - instanța de recurs.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 07 decembrie 2011,
Vasilevschi Egor a fost condamnat în baza art.186 alin.(5) Cod penal la 10 ani
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea de la E.Vasilevschi în
beneficiul lui V.Dudenco a prejudiciului material în mărime de 267960 lei.
Potrivit sentinței s-a constatat că Vasilevschi Egor, la 15 octombrie 2010, în
perioada de timp 13.15 - 14.55, avînd scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin
culegere de chei, a pătruns în apartamentul nr.15 din str.B.P.Hajdeu 110,
mun.Chișinău, care aparținea cet.Dudenco Veaceslav, de unde a sustras pe ascuns
bunuri materiale, cauzîndu-i astfel părții vătămate o daună materială considerabilă în
sumă totală de 267960 lei.
Sentința a fost atacată cu apel de inculpat, care a solicitat casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat, invocînd
că dînsul nu se recunoaște vinovat de fapta care i-a fost imputată, deoarece martorii în
ședința de judecată și-au schimbat depozițiile în favoarea sa, iar depozițiile date la
urmărirea penală au fost depuse sub presiune din partea colaboratorilor de poliție, și
instanța nu a luat în considerație faptul că amprentele lui au apărut în dosarul penal
peste cinci luni după comiterea furtului.
1
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2012,
apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.
Instanța de apel a constatat că probele cercetate de prima instanță, cu
respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă
vinovăția lui E.Vasilevschi în comiterea infracțiunii imputate, iar măsura de pedeapsă
aplicată acestuia i-a fost stabilită în limita sancțiunii normei penale de care a fost
recunoscut vinovat, ținînd seama de circumstanțele cauzei.
Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate a declarat recurs ordinar
inculpatul, fără a invoca vreun temei prevăzut de art.427 Cod de procedură penală,
solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin
care acțiunile lui să fie recalificate din prevederile alin.(5) în cele ale alin.(2) al
art.186 Cod penal, cu micșorarea pedepsei, deoarece suma bunurilor sustrase indicate
de partea vătămată este exagerată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 20 martie
2013, s-a decis inadmisibilitatea recursului declarat de către inculpat, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Instanța de recurs, a conchis că, vinovăția inculpatului în sustragerea pe ascuns
a bunurilor părții vătămate în proporții deosebit de mari a fost dovedită prin
materialele cauzei și anume prin declarațiile părții vătămate V.Dudenco care a
declarat că valoarea bunurilor sustrase constituie 267960 lei, a martorilor V.Madan,
E.Madan, care au declarat că inculpatul a adus acasă două genți în care se aflau,
telefon mobil, aparat de fotografiat, Noot Book, lănțișor de aur, două ceasuri și alte
bunuri, astfel că calificarea acțiunilor acestuia în baza art.186 alin.(5) Cod penal este
corectă.
Condamnatul E.Vasilevschi, la 23 ianuarie 2014, a declarat recurs în anulare
în care, fără a invoca careva temei prevăzut de art.453 alin.(1) Cod de procedură
penală, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, solicită reîncadrarea acțiunilor
sale de la alin.(5) al art.186 Cod penal la alin.(2) din același articol, nefiind de acord
cu suma prejudiciului material stabilită de organul de urmărire penală, în rest
invocînd aceleași motive ca și în recursurile precedente, descrise la pct.3 și 5 al
prezentei hotărîri.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu
materialele cauzei și argumentele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, condamnatul este în drept să atace
cu recurs în anulare hotărîrea judecătorească irevocabilă. Acest drept poate fi realizat
în scopul reparării erorii de drept comise la judecarea cauzei, însă numai în cazul cînd
persistă un careva temei pentru declararea acestuia.
Totodată, conform art.454 Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.66 din
05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, recursul în anulare poate fi
declarat în termen de 6 luni de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătorești
sau, în cazul în care cererea a fost comunicată Guvernului R.Moldova de către Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, de la data comunicării ei.
2
Astfel, în speța data rămînerii irevocabile a hotărîrii contestate, reieșind din
prevederile art.466 alin.(5) Cod de procedură penală, se consideră 20 martie 2013,
adică data pronunțării deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, prin
care s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de condamnat.
Potrivit dispozițiilor art.230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru
exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea
acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste
termen.
Astfel, prin dispozițiile art.454 Cod de procedură penală (în redacția Legii
nr.66 din 05.04.2012, în vigoare la 27.10.2012), legiuitorul a impus obligația
îndeplinirii în termen a actelor de procedură la etapa recursului în anulare, sub
sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului.
În acest context, întrucît condamnatul a declarat recursul în anulare cu
depășirea termenului de 6 luni de la data intrării în vigoare a modificărilor operate
prin Legea nr.66 din 05.04.2012, încălcînd astfel prevederile art.454 Cod de
procedură penală, instanța de recurs va decide inadmisibilitatea acestuia, din motiv că
este declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.2), 454, 456 Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Vasilevschi
Egor împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 07 decembrie 2011,
deciziilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2012 și
Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 20 martie 2013, în propria lui
cauză penală, fiind declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 26 iunie 2014.
Președinte Elena Covalenco
Judecători Ion Guzun
Liliana Catan
Iurie Diaconu
Vladimir Timofti
3