1ra-134/2014 — 361 al. 2. 323 al. 1, 327 al. 1, 328 al. 1, 329 al. 2, 33 al. 1, 217 prim al. 4
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 361 al. 2. 323 al. 1, 327 al. 1, 328 al. 1, 329 al. 2, 33 al. 1, 217 prim al. 4
- Temei legal
- 361 al. 2. 323 al. 1, 327 al. 1, 328 al. 1, 329 al. 2, 33 al. 1, 217 prim al. 4
1ra-134/2014 — 361 al. 2. 323 al. 1, 327 al. 1, 328 al. 1, 329 al. 2, 33 al. 1, 217 prim al. 4 (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul 1ra-134/2014
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
DDEECCIIZZIIEE
24 iulie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Nicolae Gordilă, Ghenadie Nicolaev, Iurie Diaconu, Ion Guzun
cu participarea traducătorilor: Elena Ăiiubova-Moraru, Larisa Rusnac,
Tatiana Roșca,
judecînd în ședință publică recursurile ordinare declarate de către procurorul
secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale,
Lilian Cociu și procurorul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Artur
Lupașco, inculpatul Țopa Ruslan și apărărtorul său Ion Vizdoga, inculpatul Savca
Corneliu și apărătorul său Tudor Suveică, apărătorul Vitalie Ciuchitu în numele
inculpatului Cernit Murat și inculpatul, apărătorul Nicolae Marandici în numele
inculpatului Ohladciuc Valeriu, apărătorul Alina Valah în numele inculpatului
Moiseev Dumitru, apărătorul Tatiana Lozovscaia în numele inculpatului Karalar
Murat, prin care se solicită casarea sentinței judecătoriei Botanica, mun. Chișinău
din 21 octombrie 2009 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
03 iunie 2013, privindu-i pe,
Savca Corneliu Vasile, născut la 14
ianuarie 1970 în mun. Bălți, domiciliat în mun.
Chișinău, bd. Moskovei, 12, ap. 34;
Țopa Ruslan Vasile, născut la 11 august
1975 în mun. Chișinău, domiciliat în mun.
Chișinău, Albișoara, 82/4, ap. 26;
Moiseev Dumitru Mihail, născut la 18
decembrie 1977 în mun. Chișinău, domiciliat în
mun. Chișinău, bd. Moskovei, 28, ap. 32;
Ohladciuc Valeriu Nicolae, născut la 11
august 1971 în s. Burlănești, raionul Edineț,
domiciliat în mun. Chișinău, str. Toma Ciorba,
24, ap. 5;
Karalar Murat Hamza, născut la 01
ianuarie 1971 în or. Tatvan, Turcia, cetățean al
Turciei, domiciliat în mun. Chișinău, bd. Ștefan
cel Mare, 64/1, ap. 71;
Cerkez Akbulut (Cernit Murat, alias Altîg
Murat), născut la 18 noiembrie 1965 în or.
Bingol, Turcia, cetățean al Turciei, domiciliat în
1
mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 109/3, ap.
146.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 09 septembrie 2008 pînă la 21 octombrie
2009 (prima instanță);
de la 15 noiembrie 2009 pînă la 21 iunie 2010 și
de la 25 mai 2011 pînă la 03 iunie 2013 (instanța
de apel);
de la 03 decembrie 2010 pînă la 12 aprilie 2011
și de la 23 octombrie 2013 pînă la 24 iulie 2014
(instanța de recurs).
Procedura de citare a fost legal executată.
S-au prezentat:
Procurorii Dumitru Graur și Artur Lupașcu, care au solicitat admiterea
recursului declarat, cu respingerea celorlalte recursuri.
Avocatul Ion Vizdoga în numele inculpatului Țopa Ruslan și inculpatul, care
au solicitat admiterea recursurilor declarate și respingerea recursului declarat de
către procurori.
Avocatul Tudor Suveică în numele inculpatului Savca Corneliu și inculpatul,
care au solicitat admiterea recursurilor declarate și respingerea recursului declarat
de către procurori.
Avocatul Vitalie Ciuchitu în numele inculpatului Cernit Murat și inculpatul,
care au solicitat admiterea recursului declarat și respingerea recursului declarat de
către procurori.
Avocatul Nicolae Marandici în numele inculpatului Ohladciuc Valeriu și
inculpatul, care au solicitat admiterea recursului declarat și respingerea recursului
declarat de către procurori.
Avocatul Alina Valah în numele inculpatului Moiseev Dumitru și inculpatul,
care au solicitat admiterea recursului declarat și respingerea recursului declarat de
către procurori.
Avocatul Tatiana Lozovscaia în numele inculpatului Karalar Murat, care a
solicitat admiterea recursului declarat și respingerea recursului declarat de către
procurori.
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 21 octombrie 2009
Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu au fost achitați de sub
învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4)
lit. b), c), d) Cod penal, din motiv că fapta lor nu întrunește elementele
infracțiunii.
2
Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu au fost achitați de sub învinuirea în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că
nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
A fost încetată cauza penală de învinuire a lui Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) lit. a),
c) Cod penal, în legătură cu existența hotărîrii judecătorești definitive asupra
aceleiași persoane pentru aceeași faptă.
Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a fost condamnat în baza
art. 323 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
Karalar Murat a fost condamnat în baza art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin.
(4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de
tip închis.
Savca Corneliu a fost condamnat:
- în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un
termen de 5 ani;
- în baza art. 323 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare;
- în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen
de 4 ani;
- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen
de 4 ani;
- în baza art. 332 alin. (1) Cod penal la 1 an 9 luni închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen
de 4 ani.
În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă lui Savca Corneliu i-a fost
stabilită de 5 ani 9 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele
afacerilor interne pe un termen de 5 ani.
Moiseev Dumitru a fost condamnat:
- în baza art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un
termen de 5 ani;
- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un
termen de 4 ani;
- în baza art. 332 alin. (1) Cod penal la 1 an 9 luni închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen
de 4 ani.
În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă lui Moiseev Dumitru i-a
fost stabilită de 5 ani 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
3
semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele
afacerilor interne pe un termen de 5 ani.
Arestarea preventivă, aplicată în calitate de măsură preventivă în privința lui
Savca Corneliu, Moiseev Dumitru, Karalar Murat și Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) a fost lăsată fără modificări pînă la intrarea sentinței în
vigoare.
Potrivit sentinței s-a stabilit că:
2.1. Karalar Murat și persoanele, cauza penală în privința cărora a fost
disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor, la propunerea și
împreună cu care, la data de 20 martie 2008, aproximativ la ora 0630, aflîndu-se pe
str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de modelul „Hiunday
H-100”, n/î C ME 761, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate
brichete de heroină în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod
nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală,
pentru a fi transportate în or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru
acumularea și ambalarea fasolelor, în scopul exportării lor ulterioare în Olanda
împreună cu substanța narcotică nominalizată au realizat condițiile expuse mai sus
privind transportarea ilegală a substanțelor narcotice, săvîrșită în scop de
înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.
2.2. Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) la 29 august 1998,
deținînd pașaportul fals seria TR-J nr. 565114, eliberat la 10.09.1997 de SP Adana,
Turcia pe numele lui Altîg Murat, născut la 31.10.1971, în or. Derik, Turcia, tatăl
Abdulvahap, mama Gazal, valabil de la 03.09.1997 pînă la 16.02.2002, avînd
intenție de a solicita azil pe teritoriul Republicii Moldova, care în perioada de
referință nu numai că nu avea legislație internă respectivă, dar nici nu ratificase
Convenția privind statutul refugiaților din 28.07.1951 și Protocolul privind statutul
refugiaților, adoptat la New York la 31.01.1967, a înregistrat căsătoria cu
cetățeanca Republicii Moldova Cernit Taisia, inițial păstrîndu-și numele de familie
„Altîg”, iar ulterior luîndu-și numele de familie al soției „Cernit”, schimbîndu-și,
de asemenea, data, luna anul și locul nașterii.
Astfel, Cerkez Akbulut, prezentînd intenționat pașaportul fals sus indicat
Ministerului Dezvoltării Informaționale și Biroului migrație și azil a Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost legitimat cu documente de
identitate atât pe numele Altîg Murat, cât și pe numele Cernit Murat, inclusiv:
– buletin de apatrid seria CC nr. 00200261 și pașaportul apatridului seria C nr.
0000375, eliberate la 09.10.2000 de SEDP sect. Rîșcani, mun. Chișinău, pe
numele lui Altîg Murat;
– permisul de conducere de tip nou nr. 049400377, eliberat la 02.07.2004 de
VIP SEET Chișinău pe numele Cernit Murat;
– diplomă de studii superioare juridice, eliberată la 30.06.2004 de
Academia de Drept din Moldova pe numele Cernit Murat;
– buletin de identitate pentru refugiați seria A nr. 88000043, eliberat la
16.12.2005 de VIP pe numele Cernit Murat.
4
Paralel cu pașaportul fals nominalizat, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) deținea asupra sa și pașaportul de cetățean al Turciei pe
numele lui Cerkez Akbulut, născut la 18.11.1965 în or. Bingol, tatăl Bahri, mama
Zurab, c/p 11560827426, care n-a fost identificat de către organul de urmărire
penală.
Ulterior, prin diferite „metode” și „procedee” inculpatul Cerkez Akbulut
(Cernit Murat, Altîg Murat) s-a identificat atât în țara sa de origine Republica
Turcia, cât și în Republica Moldova ca Cernit Murat, născut la 18.11.1965 în
Republica Turcia, cu o singură deosebire: în Republica Moldova la documentarea
acestuia au fost indicate inițial locul nașterii și numele părinților săi adoptivi (or.
Derik, Turcia, tatăl Abdulvahap, mama Gazal), iar în Republica Turcia – a
părinților biologici (or. Bingol, tatăl Bahri, mama Zurab), în prezent în actele de
stare civilă fiind indicate ambele localități (Derik și Bingol).
2.3. Savca Corneliu și Moiseev Dumitru fiind numiți, prin Ordinul
Ministrului MAI nr. 68 ef. din 03 martie 2006 în funcția de Comisar al CPS
Rîșcani al CGP mun. Chișinău și respectiv prin Ordinul Ministrului MAI nr. 106
ef. din 14 aprilie 2006 în funcția de inspector superior al Secției Delicte
Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, astfel fiind abilitați în mod
permanent cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității
publice, a acțiunilor administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor
calitatea de persoane cu funcție de răspundere, au comis neglijență în serviciu în
următoarele circumstanțe:
La 05 și 06 septembrie 2006 de către colaboratorii Secției Delicte
Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul
Moiseev Dumitru, cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu, a
fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și
depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux", amplasate, respectiv, pe str. Alecu
Russo, 1, mun. Chișinău (în centrul comercial „Soiuz") și str. Studenților, 5/3,
mun. Chișinău.
În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06 septembrie
2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru, în privința directorului SRL „Selani
Lux", Vioreliu Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la
contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) în legătură cu
depistarea lipsei documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse
piscicole, conform anexei pe 4 file) aflată în vînzare în secția comercială
menționată.
La 06 septembrie 2006, prin Hotărîrea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al
CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu, pentru contravenția administrativă prevăzută
de art. 1612 CCA (red. 1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicîndu-i-se o
pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități
convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce
constituie obiectul contravenției.
La 11 septembrie 2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru, în privința
directorului SRL „Selani Lux", Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul-verbal f/n
cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) în
legătură cu depistarea la 06 septembrie 2006 în urma controlului petrecut la
5
depozitul menționat a păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în
lipsa documentelor respective.
La 11 septembrie 2006, prin Hotărîrea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al
CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu, pentru contravenția administrativă prevăzută
de art. 1612 CCA (red. 1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicîndu-i-se o
pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități
convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce
constituie obiectul contravenției.
Întrucît bunurile confiscate în baza ambelor hotărîri făceau parte din
categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu
atribuțiile aferente funcției, stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora
inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău
întocmește procese-verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și
predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, Moiseev Dumitru urma să
asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu prevederile pct. 6 a
Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vînzare a bunurilor
confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat,
a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și
a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11 septembrie 2001.
Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului
Savca Corneliu Vasile, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al
Comisariatului de Politie sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun.
Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în vederea
prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor
administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației
de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în
exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de
efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații
organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne
nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor
operative ale agenților economici, Moiseev Dumitru împreună cu Vîrlan Veaceslav
Vitalie, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că fapta lui nu
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea prevederilor pct.
pct. 7, 20 Ut. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al controlului operativ și
obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a
integrității averii confiscate pînă la transmiterea ei în administrarea autorităților
fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea bunurilor
predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru restituirea
lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu încălcarea
prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne,
nr. 319-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la păstrare a
bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux", conform facturilor de expediție seria
DM nr. 210234 din 06.09.20 06 și seria DM nr. 210236 din 07.09.2006, unde
aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal.
La 29 noiembrie 2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii
produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost
6
depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor
neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei,
precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de
112800,87 lei.
2.4 Tot ei, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru stabilind că actele de
favorizare întreprinse la rugămintea lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg
Murat) nu l-au ajutat efectiv pe Karalar Murat Hamza din motivul implicării a mai
multor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care
au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană
Vasile Ion, precum și alți colaboratori de poliție sosiți la fața locului, din
răzbunare, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin
lege, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice, Savca Corneliu, care deținea conform
Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 655 EF. din 26 decembrie 2007 funcția
de Șef-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova, astfel fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au
acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și
acțiunilor administrative de dispoziție, a dat indicații lui Moiseev Dumitru, care
deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne m. 596 EF. din 23
noiembrie 2007 funcția de Șef al Secției misiuni speciale a Direcției Misiuni
speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de
asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și
obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor
administrative de dispoziție, iar acesta, la rândul său, înțelegând greșit interesele de
serviciu, dorind să facă pe plac lui Savca Corneliu, care era șeful lui nemijlocit pe
linie de serviciu, acționând în același mod, cauzând aceleași daune, a dat indicații
subalternilor săi, ca să fie escortați colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion
și Poiană Vasile Ion în incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova unde, sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lor, manifestînd
violență și înjosindu-le demnitatea, i-au influențat psihic de a da explicații, ce nu
corespund adevărului, precum că depistînd în dimineața zilei de 20.03.2008
substanțe narcotice în automobilul de model „Hiunday H-100", cu n/ î C ME 761,
condus de către Karalar Murat Hamza, au extorcat de la acesta bani în schimbul
eliberării automobilului cu „marfă", în acest scop eliberând-o pe cea de-a doua
persoană, totodată, impunîndu-i să scrie rapoarte privind eliberarea din inițiativă
proprie din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă.
Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion au refuzat categoric de a face
explicații, ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din
inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza
cărora la 28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute.
2.5. Tot ei, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru după reținerea la 20.03.2008
în circumstanțele descrise mai sus, de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion
și Poiană Vasile a automobilului de model “Hiunday H 100”, cu n/î C ME 761, în
care au fost depistate 199550 grame de heroină, din intenții carieriste, urmărind
scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale,
întreprinse împotriva primilor doi, îndreptate la impunerea acestora de a depune
7
rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate
cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor
dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008, Savca Corneliu, Moiseev Dumitru au
comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe:
Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp" cu
nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru,
participarea nemijlocită a ultimului, Savca Corneliu a falsificat în Dosarul de lucru
nr. 20066601 cu denumirea convențională „KEMAL" (dosar strict secret), care-1
avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss", datată cu data 08.02.2008,
„Notă agenturistică nr. 123ss", datată cu data de 19.03.2008 și “Notă agenturistică
nr. 127ss", datată cu data de 22.03.2008, înscriind în fiecare din ele date vădit
false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „KEMAL" despre o
posibilă tranzitare a unei mari cantități de heroină pe teritoriul Republicii Moldova
cu destinație în țările Uniunii Europene de către cetățeanul Republicii Turcia,
Karalar Murat, precum și alte persoane, membri ai unei organizații criminale
internaționale, totodată, atribuindu-i „notei agenturistice" din 08.02.2008 „nr.
59ss", care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice" cu alt conținut.
După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire
penală, folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la
20.03.2008 Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe,
împreună cu întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte
documente i le-a prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă
întocmire legală a acestora.
2.6 Inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), cît și inculpatul
Savca Corneliu au fost implicați la infracțiunea comisă de către inculpatul Karalar
Murat la 20 martie 2008, favorizîndu-l atît pe ultimul ca subiect al executării, cît și
fapta lui.
2.7 Acțiunile de favorizare a infracțunii a inculpatului Savca Corneliu
urmează a fi calificate prin concurs de infracțiuni și în baza 327 alin. (1) Cod
penal, ca abuz de putere sau abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către
o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interese personale,
dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice.
2.8. De către organul de urmărire penală Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și
Ohladciuc Valeriu au fost puși sub învinuire pentru faptul că:
2.9. Țopa Ruslan activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne
a Republicii Moldova nr. 638 EF din 14.12.2007 în funcția de inspector superior al
Secției Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind astfel
persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în
vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de
dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal
internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii
Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya
Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer
Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și
cetățenii Republicii Moldova: Corneliu Savca - șef interimar al Direcției Misiuni
Speciale a MAI RM, Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul
8
DMS MAI RM, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa" din cadrul DMS MAI RM,
și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-
o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de
serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și
punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în
proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.
Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict
stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor
la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,
tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a
trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit
de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit
Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM
Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de
20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30
Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul
de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu
produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de
199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este
substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre
orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de
înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată
heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate
de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda,
pentru comercializare ilegală.
Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele
06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată
cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției
rutiere a CGP mun. Chișinău, Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistînd că lipsesc
actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-
menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind
faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul
indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M.
Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat
împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecția menționată, unde
întocmind raportul de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu
fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de
aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea
poliției rutiere.
În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din
automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această
posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin
intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat,
alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerînd acordarea serviciilor de acoperire,
la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-1 despre reținerea
automobilului.
9
Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției
cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume
lui Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu și lui personal despre faptul reținerii,
ultimii acționînd conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii
pentru lichidarea obstacolelor apărute.
La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției
rutiere și nu pot tăinui cazul dînsul folosind contrar prevederilor Legii, depășind în
mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța fizică asupra
colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a
forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale
i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu
Ion.
Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar
Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul
favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să
declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru
eliberarea automobilului reținut, în așa mod împiedicînd colaboratorii poliției
rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea
penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite.
Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor
subdiviziuni ale MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției
rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o
operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca
lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai
restrîns de a transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME
761, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru
ulterioara exportare la locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența
Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care
efectua examinarea la fața locului nu și-a putut realiza intenția sa criminală,
exprimată prin tăinuirea întregei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.
În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul
unui grup criminal organizat, au escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană
Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu
participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da
lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte la eliberare din
organele MAI datate cu ziua precedentă.
Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Țopa Ruslan în baza art.
42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, adică contribuirea la
săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de
mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în
circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor
calificativi: de un grup criminal, cu folosirea situației de serviciu, în proporții
deosebit de mari.
Tot el, Țopa Ruslan activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor
Interne a Republicii Moldova nr. 638 EF din 14.12.2007 în funcția de inspector
superior al Secției Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind
10
astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații
în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de
dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal
internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii
Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya
Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer
Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și
cetățenii Republicii Moldova: Corneliu Savca - șef interimar al Direcției Misiuni
Speciale a MAI RM, Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul
DMS MAI RM, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa" din cadrul DMS MAI RM,
și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-
o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de
serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și
punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în
proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.
Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict
stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor
la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,
tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a
trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit
de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit
Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM
Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de
20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30
Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul
de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu
produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de
199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este
substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre
orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de
înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată
heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate
de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda,
pentru comercializare ilegală.
Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele
06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată
cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției
rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc
actele de provenență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus
menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, însă, dat fiind
faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul
indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M.
Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat
împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde
întocmind raportul de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac
cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de
11
aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea
poliției rutiere.
În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din
automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această
posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin
intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat,
alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire,
la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informându-1 despre reținerea
automobilului.
Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției
cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume
lui Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu și lui personal despre faptul reținerii,
ultimii acționând conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii
pentru lichidarea obstacolelor apărute.
La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției
rutiere și nu pot tăinui cazul, dînsul, folosind contrar prevederilor legii și depășind
în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța fizică asupra
colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a
forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale
i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu
Ion.
Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar
Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul
favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să
declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru
eliberarea automobilului reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției
rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea
penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite.
Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor
subdiviziuni ale MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției
rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au fost nevoiți de
a înscena o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei
însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp
mai restrâns de a transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C
ME 761, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM,
pentru ulterioara exportare la locul destinației - Olanda, însă la intervenția și
insistența ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care
efectua examinarea la fața locului nu au putut realiza intenția sa criminală,
exprimată prin tăinuirea întregei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.
În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul
unui grup criminal, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, exprimate prin discreditarea
imaginii organelor de drept și a puterii de stat, au escortat forțat lucrătorii poliției
rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub
conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic
și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte
12
eliberare din organele MAI, datate cu ziua precedentă, pentru ulterioara înscenare a
operațiunii de filaj, de descoperire și reținere a filierei de substanțe narcotice.
Organul de urmărire penală a încadrat aceste acțiuni a lui Țopa Ruslan în
baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu
funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și
atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile intereselor
publice și drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor
calificativi: săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat.
2.10. Moiseev Dumitru activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor
Interne a Republicii Moldova nr. 596 EF din 23.11.2007 în funcția de șef Secție
Misiuni Speciale din cadrul Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, fiind astfel
persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în
vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de
dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal
internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii
Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya
Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer
Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și
cetățenii Republicii Moldova: Savca Corneliu - șef interimar al Direcției Misiuni
Speciale, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa" din cadrul DMS MAI RM, Țopa
Ruslan - inspector superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM,
și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-
o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de
serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și
punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în
proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.
Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict
stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor
la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,
tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a
trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit
de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit
Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM
Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de
20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30
Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul
de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu
produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de
199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este
substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre
orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de
înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată
heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate
de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda,
pentru comercializare ilegală.
13
Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele
06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată
cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției
rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc
actele de proveniență a mărfii (fasole), au decis transportarea automobilului sus-
menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind
faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul
indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M.
Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat
împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde
întocmind raportul de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac
cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de
aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea
poliției rutiere.
În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din
automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această
posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin
intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat,
alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerînd acordarea serviciilor de acoperire,
la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-1 despre reținerea
automobilului.
Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției
cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume
Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii, ultimii
acționînd conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii pentru
lichidarea obstacolelor apărute.
La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției
rutiere și nu pot tăinui cazul, Țopa Ruslan folosind contrar prevederilor Legii,
depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța
fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup
criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva
motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană
Vasile și Ciobanu Ion.
Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar
Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul
favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să
declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru
eliberarea automobilului reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției
rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea
penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite.
Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor
subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere
Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune
de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai
Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrîns de a
transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, cu
14
restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru
ulterioara exportare la locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența
Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care
efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală,
exprimată prin tăinuirea întregei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.
În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul
unui grup criminal organizat, au escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană
Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu
participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da
lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte la eliberare din
organele MAI datate cu ziua precedentă.
Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Moiseev Dumitru în baza
art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, adică contribuirea la
săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de
mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în
circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor
calificativi: de un grup criminal, cu folosirea situației de serviciu, în proporții
deosebit de mari.
2.11. Ohladciuc Valeriu activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor
Interne a Republicii Moldova nr. 18 EF din 25.01.2008 în funcția de șef Secție
„Alfa" din cadrul direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind astfel persoană cu
funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea
exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție,
aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal
internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii
Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya
Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer
Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și
cetățenii Republicii Moldova: Savca Corneliu - șef interimar al Direcției Misiuni
Speciale, Dumitru Moiseev - șef secție Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI
RM, Țopa Ruslan - inspector superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS
MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care
împreună, printr-o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii
atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau
transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a
substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.
Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict
stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor
la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,
tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a
trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit
de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit
Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM
Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de
20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30
Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul
15
de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu
produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de
199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este
substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre
orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de
înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată
heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate
de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda,
pentru comercializare ilegală.
Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele
06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată
cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției
rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc
actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-
menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind
faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul
indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M.
Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat
împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde
întocmind raportul de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu
fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de
aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea
poliției rutiere.
În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din
automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această
posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin
intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat,
alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire,
la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-1 despre reținerea
automobilului.
Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției
cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume
Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii, ultimii
acționînd conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii pentru
lichidarea obstacolelor apărute.
La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției
rutiere și nu pot tăinui cazul Țopa Ruslan folosind contrar prevederilor Legii,
depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicând forța
fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup
criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorându-i ambalajul și fără careva
motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană
Vasile și Ciobanu Ion.
El însă, în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se
afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii
acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că
lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea automobilului
16
reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite
atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în
eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvîrșite.
Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor
subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere
Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune
de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai
Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a
transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, cu
restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru
ulterioara exportare la locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența
Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care
efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală,
exprimată prin tăinuirea întregei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.
În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul
unui grup criminal organizat, au escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană
Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu
participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da
lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte la eliberare din
organele MAI datate cu ziua precedentă.
Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Ohladciuc Valeriu în
baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, adică contribuirea la
săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de
mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în
circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor
calificativi: de un grup criminal, cu folosirea situației de serviciu, în proporții
deosebit de mari.
Tot el, Ohladciuc Valeriu activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor
Interne a Republicii Moldova nr. 18 EF din 25.01.2008 în funcția de șef Secție
„Alfa" din cadrul Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind astfel persoană cu
funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea
exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție,
aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal
internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii
Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya
Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer
Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și
cetățenii Republicii Moldova: Savca Corneliu - Șef interimar al Direcției Misiuni
Speciale, Dumitru Moiseev - șef secție Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI
RM, Țopa Ruslan -inspector superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS
MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care
împreună, printr-o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii
atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau
transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a
substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.
17
Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict
stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor
la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,
tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a
trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit
de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit
Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM
Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de
20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30
Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul
de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu
produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de
199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este
substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre
orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de
înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată
heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate
de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda,
pentru comercializare ilegală.
Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele
06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată
cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției
rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistînd că lipsesc
actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-
menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind
faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul
indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M.
Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat
împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde
întocmind raportul de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu
fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de
aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea
poliției rutiere.
În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din
automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această
posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin
intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat,
alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerînd acordarea serviciilor de acoperire,
la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-1 despre reținerea
automobilului.
Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției
cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume
lui Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii,
ultimii acționând conform planului criminal stabilit sau deplasat la locul reținerii
pentru lichidarea obstacolelor apărute.
18
La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției
rutiere și nu pot tăinui cazul Țopa Ruslan folosind contrar prevederilor Legii,
depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța
fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup
criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva
motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană
Vasile și Ciobanu Ion.
El însă, în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se
afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii
acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că
lucrătorii poliției rutiere a-u extorcat sume bănești pentru eliberarea automobilului
reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite
atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în
eruare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite.
Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor
subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere
Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, a-u fost nevoiți de a
înscena o operațiune de filare și reținerea a substanțelor narcotice de către ei însuși,
ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai
restrâns de a transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME
761, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru
ulterioara exportare Ia locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența
ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care efectua
examinarea la fața locului nu au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin
tăinuirea toatei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.
În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul
unui grup criminal, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, exprimate prin descreditarea
imaginii organelor de drept și a puterii de stat, au escortat forțat lucrătorii poliției
rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub
conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic
și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunându-i să scrie rapoarte
la eliberare din organele MAI, datate cu ziua precedentă, pentru ulterioara
înscenare a operațiunii de filaj, de descoperire și reținere a filierei de substanțe
narcotice.
Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Ohladciuc Valeriu în
baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu
funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și
atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile intereselor
publice și drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor
calificativi: săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat.
Sentința a fost atacată de către procuror, avocatul Marian Babără în
numele inculpatului Karalar Murat, avocatul Tudor Suveică în numele inculpatului
Savca Corneliu, avocații Oleg Spînu și Taisia Cernit în numele inculpatului Cerkez
Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat) și avocații Alina Valah și Ion Cerga în
numele inculpatului Moiseev Dumitru.
19
3.1 Procurorul în apelul declarat a invocat, că prima instanță a emis o
sentiță ilegală ce urma a fi anulată din motiv, că vinovăția inculpaților de săvîrșirea
infracțiunilor imputate se confirma incontestabil prin probele administrate în cadrul
investigării cauzei și cercetării judecatorești, cărora instanța nu le-a dat aprecierea
cuvenită, făcînd trimitere la declarațiile martorilor audiați la urmărirea penală și în
instanța de fond, precum și un șir de documente, procese verbale anexate la
materialele cauzei penale, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit căreia:
Savca Corneliu să fie condamnat:
- în baza art. 42 alin (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani
închisoare;
- în baza art. 328 alin. (3) lit.c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani;
- în baza art. 332 alin. (2) lit.c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 4 ani;
- în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor
stabilite, pedeapsa definitivă lui Savca Corneliu să-i fie stabilită de 15 ani
închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani.
Moiseev Dumitru să fie condamnat:
- în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani
închisoare;
- în baza art. 328 alin. (3) lit.c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani;
- în baza art. 332 alin. (2) lit.c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 4 ani;
- în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani;
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite,
pedeapsa definitivă lui Moiseev Dumitru să-i fie stabilită de 15 ani închisoare, în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în
organele de drept pe un termen de 5 ani.
Țopa Ruslan să fie condamnat:
- în baza art.42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 7 ani
închisoare;
- în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani;
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite
pedeapsa definitivă lui Țopa Ruslan să-i fie stabilită de 9 ani închisoare în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în
organele de drept pe un termen de 5 ani.
20
Ohladciuc Valeriu să fie condamnat:
- în baza art.42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 7 ani
închisoare;
- în baza art. 328 alin. (3) lit.c) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite
pedeapsa definitivă lui Ohladciuc Valeriu să-i fie stabilită de 9 ani închisoare, în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în
organele de drept pe un termen de 5 ani.
Cerchez Akbulut (alias Cernit Murat, Altîg Murat) să fie condamnat:
- în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani
închisoare;
- în baza art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite
pedeapsa definitivă lui Cerchez Akbulut (alias Cernit Murat, Altîg Murat) să-i fie
stabilită de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis.
Lui Karalar Murat în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod
penal de stabilit 15 ani închisoare.
3.2 Avocatul Marian Babără în numele inculpatului Karalar Murat în apelul
declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri de achitare pe episodul de acuzare adus lui Karalar Murat.
În motivarea apelului avocatul a invocat faptul că, sentința de condamnare a
lui Karalar Murat este neîntemeiată, fiind bazată în exclusivitate pe presupuneri și
deducții logice. La pronunțarea sentinței instanța s-a redus doar la enunțarea unor
termeni teoretici, făcînd o amplă analiză a acestora, dar nu a analizat cumulul de
probe ce s-au examinat în ședința de judecată și care dovedesc vinovăția s-au
nevinovăția lui Karalar Murat pe capetele de acuzare aduse lui. Astfel, instanța de
fond, făcînd o analiză amplă a trăsăturilor caracteristice obligatorii a unui grup
criminal organizat și anume: gradul înalt de organizare, stabilitatea activului de
bază a grupului și structurii lui organizaționale, existența unor metode și forme de
activitate individuale după caracterul lor, stabilitatea (constanța) formelor și
metodelor activității criminale; nu a constatat nici într-un fel legătura cauzală
dintre acțiunile lui Karalar Murat și trăsăturilor caracteristice obligatorii a grupului
criminal organizat, existența căruia l-a stabilit instanța de fond. Toți martorii
audiați în ședința de judecată au arătat direct asupra faptului că, Karalar Murat
pentru prima dată s-a ocupat cu colectarea fasolelor și a făcut-o la rugămintea lui
Kaya Salih, căruia nu i-a putut refuza deoarece îi datora bani. Astfel nu se poate
conchide asupra stabilității activului de bază a grupului, stabilitatea formelor
activității criminale ș.a. în raport cu acțiunile lui Karalar Murat. La fel, instanța de
fond, fără a constata care acțiuni ale lui Karalar Murat dovedesc incontestabil
implicarea ultimului în traficul de droguri, îi atribuie calitatea de autor al
infracțiunii, în sentință analizîndu-se doar noțiuni de autor, coautor și organizator.
21
3.3 Avocatul Tudor Suveică în numele inculpatului Savca Corneliu în apelul
declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Savca Corneliu să
fie declarat nevinovat și achitat pentru episoadele de învinuire ce i se aduc.
În apelul său avocatul a menționat că sentința este ilegală și urmează a fi
casată din motiv că, Savca Corneliu a fost învinuit ilegal și neîntemeiat pentru
faptul că, exercitînd funcția de comisar al CPS Rîșcani, mun. Chișinău, fiind
persoană cu funcții de răspundere, urma nemijlocit să aducă la îndeplinire decizia
de confiscare a bunurilor materiale, să le transmită IFS pentru utilizare tehnică.
Drept rezultat a netransmiterii bunurilor materiale confiscate IFS a adus un
prejudiciu material în valoare de 126 122 lei. Instanța de judecată, la examinarea
cauzei, contrar prevederilor art. 57 Cod de procedură penală, a apreciat greșit
probele administrate. Consideră, că învinuirea înaintată lui Savca Corneliu nu este
concretă deoarece nu conține date despre persoana fizică sau juridică căreia i s-a
cauzat prejudiciu material. Dar în circumstanțele stabilite, prejudiciul material nu i
s-a cauzat proprietarului SRL „Selani-Lux” deoarece marfa a fost legitim
confiscată conform deciziei comisarului CPs Rîșcani, mun. Chișinău C. Savca,
recunoscută legală de către instanțele judecătorești Rîșcani și Curtea de Apel
Chișinău, devenite definitive. Prejudiciul material nu i s-a cauzat nici statului
deoarece bunurile materiale confiscate nu au intrat în posesia lui. Conform
concluziei expertului sanitar veterinar nr. 127 (f.d.-26, vol. III (II)), ultimul, în
prezența inspectorului Secției Delicte Informaționale a CPs Rîșcani al CGP mun.
Chișinău, Dumitru Moiseev și directorului SRL „Selani-Lux”, Vioreliu Iachim, a
efectuat expertiza sanitară veterinară, conform căreia lotul de produse „Icre roșii de
pește” în cantitate totală de 170,5 kg, era depozitată în camera frigoriferică din str.
studenților, 5/3, mun. Chișinău la temperatura de -5o C, fără a fi însoțită de
certificate veterinare și certificate de conformitate, ce ar confirma proveniența și
calitatea lor și era ambalată în 11 vase de plastic, dintre care numai patru erau
marcate, iar în antreul camerei frigoriferice, în condiții neautorizate, cu încălcarea
cerințelor sanitare veterinare avea loc reambalarea produselor menționate pentru
distribuirea lor ulterioară în rețeaua de comerț; la examenul organoleptic a depistat
abateri de culoare a produsului; în urma celor constatate întreaga cantitate de icre
roșii de pește a declarat-o improprie consumului uman cu recomandarea de a fi
expediată pentru utilizare tehnică la SFT „Carvit” SRL, situată pe str. Muncești,
121, mun. Chișinău, sub supravegherea Serviciului Sanitar Veterinar de Stat.
Anume costul produsului final obținut în urma utilizării tehnice a bunurilor
confiscate trebuia considerat drept prejudiciu cauzat statului. Care ar fi fost costul
acestui produs nu s-a stabilit, dar indiscutabil că costul acestui produs era mult mai
mic, în cazul cînd acestea erau calitative și nici într-un caz nu constituia un
prejudiciu considerabil pentru stat.
Concluzia instanței de fond a fost considerată nefondată și nu se baza pe
materialele cauzei penale. Nici în cadrul urmăririi penale și nici în ședința
judiciară n-a fost obținută absolut nici o probă că Savca Corneliu personal, ori prin
intermediul subalternilor săi, i-ar fi dat inculpatului Karalar Murat sfaturi în scopul
ca acesta să evite tragerea la răspundere penală.
22
Instanța de judecată, pronunțînd sentința de condamnare a lui Savca
Corneliu, n-a dat nici o apreciere juridică încălcărilor flagrante, stabilite cu
certitudine în ședința judiciară, comise de colaboratorii poliției rutiere Ceban și
Poiană. Ultimii, conform atribuțiilor de serviciu, la depistarea bunurilor materiale
fără documente de însoțire erau obligați să cheme la fața locului grupul operativ
din comisariatul de poliție teritorial, în cazul dat al sect. Rîșcani. Contrar legislației
în vigoare și actelor normative departamentale, ei au început cercetarea
autocamionului și mărfii aflate în el, fără a întocmi un proces-verbal în acest scop.
La fel, contrar atribuțiilor de serviciu Ceban și Poiană nu au raportat în secția de
gardă și superiorilor săi despre reținerea autocamionului cu marfă fără documente
de însoțire și a conducătorului auto, dar s-au deplasat cu această marfă prin
teritoriul administrativ a trei sectoare din mun. Chișinău, au permis plecarea
însoțitorului mărfii reținute fără acte de însoțire, Omer Bostepe și nelegitim l-au
încătușat pe conducătorul a/m Karalar Murat.
Acțiunile colaboratorilor DMS, îndreptate la reținerea și verificarea
legalității acțiunilor colaboratorilor poliției rutiere Poiană și Ceban, pînă la sosirea
grupului operativ au fost legitime, se încadrau în prevederile legilor cu privire la
poliție și operative de investigații, altor acte normative. După sosirea la fața locului
a grupului operativ chemat de către colaboratorii DMS, inclusiv șefului-interimar
al Direcției Corneliu Savca, responsabilitatea privind legalitatea acțiunilor
ulterioare o purta ofițerul de urmărire penală care a efectuat cercetarea la fața
locului și a organizat activitatea lucrătorilor operativi. Reieșind din aceste
prevederi legale și probe administrate în ședința judiciară, considera, că Savca C.,
după preluarea cazului de către grupul operativ, a activat în strictă conformitate cu
indicațiile conducătorului acestui grup, a Ministrului și Prim viceministrului MAI,
cărora regulat le raporta faptele noi stabilite.
3.4 Avocații Oleg Spînu și Taisia Cernit în numele inculpatului Cerkez
Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat), în apelul declarat au solicitat casarea
sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță prin care Cernit Murat să fie achitat.
În argumentarea sa aceștia au menționat, că sentința de condamnare a lui
Cernit Murat pe art. 323 alin. (1) Cod penal se baza pe dubii, care urmau să fie
tratate în favoarea inculpatului. Nici o probă nu indica la faptul că Cernit Murat ar
fi săvîrșit infracțiunea de favorizare.
3.5 Avocații Alina Valah și Ion Cerga în interesele inculpatului Moiseev
Dumitru, în apelul declarat au solicitat casarea sentinței în partea condamnării lui
Moiseev Dumitru pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 329 alin. (2), lit.
b); art. 328 alin. (1); art. 332 alin. (1) Cod Penal ca fiind ilegală și neîntemeiată,
rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care Moiseev Dumitru să fie găsit nevinovat de
comiterea infracțiunilor imputate; respingerea apelului procurorului ca fiind
neîntemeiat.
Considera sentința menționată ilegală și neîntemeiată, pasibilă anulării din
motiv că săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (1), lit. b) Cod penal –
23
neglijența în serviciu, de către Moiseev Dumitru, în cadrul examinării cauzei în
fond nu și-a găsit confirmare.
Inculpatul Moiseev Dumitru s-a condus de actul de expertiză nr. 127 din
06.09.2009 întocmit de către inspectorul Serviciului Sanitar Veterinar de Stat mun.
Chișinău, Ion Toma, care a stabilit că marfa confiscată era recunoscută improprie
consumului uman și necesita a fi nimicită. În același timp, la materialele cauzei
penale a fost anexat și răspunsul prim adjunctului Procurorului General nr. 11/8320
din 06.11.2006 adresat Secretarului Consiliului Suprem de Securitate conform
căruia icra roșie depistată, conform raportului de expertiză a fost recunoscută
improprie consumului uman.
Instanța de fond nu a luat în considerație ordonanța din 18.07.2008 de
scoatere de sub urmărirea penală a lui Toma Ion din motiv că fapta lui nu întrunea
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) Cod penl
întrucât lipsea legătura cauzală între fapta lui și consecințele survenite. Din
aceleași motive urma și Moiseev Dumitru să fie scos de sub urmărirea penală.
Moiseev Dumitru a procedat corect respectînd legislația în vigoare. Ordinile
Comisarului CPS Rîșcani, Savca Corneliu erau obligatorii pentru el.
Executarea deciziei privind transmiterea mărfii confiscate de la SRL
„Slavena Lux” la 06.09.2006 a fost suspendată în legătură cu contestarea hotărârii
cu plîngere în instanța de judecată. A respectat prevederile art. 277 CCA (red.
1985) care prevedeau că depunerea în termenul stabilit a plîngerii suspendă
executarea cu privire la aplicarea sancțiunii administrative pînă la examinarea
plîngerii sau a protestului cu excepția deciziilor cu aplicarea sancțiunii prevăzute
de art. 25 și 31 CCA (red. 1985).
Reieșind din cele menționate a considerat, că instanța de fond pe acest capăt
de acuzare eronat a apreciat faptele și circumstanțele de fapt stabilite în cadrul
examinării cauzei.
Depășirea atribuțiilor de serviciu de către Moiseev Dumitru, faptă
incriminată acestuia, prevăzută de art. 328 alin. (3), lit. c) Cod penal, la fel nu și-a
găsit confirmare.
Pentru a determina dacă există în acest caz depășirea atribuțiilor de serviciu
de către Moiseev Dumitru urma ca acțiunile lui să depășească limitele drepturilor
și atribuțiilor acordate prin lege, în mod vădit, adică indiscutabil, fără dubii,
circumstanță neîndoielnică și pentru făptuitor.
Considera că, instanța de judecată la pronunțarea sentinței de condamnare pe
acest capăt de acuzare și-a întemeiat concluzia pe dubii, care nu au fost înlăturate.
Instanța de judecată, la stabilirea vinovăției lui Moiseev Dumitru în această parte,
urma să stabilească cercul și caracterul funcțiilor, atribuțiile de serviciu a persoanei
cu funcții de răspundere, legătura cauzală dintre abaterile comise de către Moiseev
Dumitru și urmările survenite. Totodată, nici organul de urmărire penală nu a
indicat în ordonanța de punere sub învinuire și nici în rechizitoriu, care legi sau
acte normative au fost încălcate de către inculpatul Moiseev Dumitru, întrucât
acestuia i se încrimina comiterea unor acțiuni care nu puteau fi săvârșite nici de o
persoană cu funcție de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, cu toate
că acesta deținea o funcție înaltă într-o subdiviziune a MAI, fiind investit cu
24
drepturi și atribuții de serviciu speciale pe lângă cele generale, unele dintre ele
constituind secret de stat sau de serviciu.
În cadrul cercetării judecătorești, martorii acuzării Poiană Vasile Ion și
Ceban Ion Simion (fiind persoane direct interesate), colaboratori ai poliției rutiere,
și-au schimbat declarațiile indicând că Moiseev Dumitru personal nu i-a presat să
scrie lămuriri referitor la faptul că Ceban Ion ar fi cerut bani de la șoferul
microbuzului pentru a-l elibera împreună cu șofer, însă nu a încercat să oprească
alți colaboratori din poliție care îi influențau să facă acest lucru.
Fiind audiați în cadrul urmării penale, atât Poiană, cât și Ceban nu
menționau nimic despre Moiseev Dumitru. Ambele procese verbale de audiere a
acestor persoane în calitate de martor erau identice, trase la indigo. Nici o probă a
acuzării nu indica direct că Moiseev Dumitru ar fi depășit atribuțiile de serviciu
cauzînd daune considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor
persoanelor fizice sau juridice.
Nici în cadrul urmăririi penale și nici la examinarea cauzei în fond nu a fost
stabilit cui i-au fost aduse prejudicii considerabile. Instanța de judecată în mod
arbitrar a stabilit că aceștia ar fi Poiană Vasile Ion și Ceban Ion Simion, interesele
cărora au fost lezate de către Moiseev Dumitru, precum și interesele generale ale
societății. În dosar lipsește ordonața de recunoaștere a persoanei în calitate de parte
vătămată. Poiană și Ceban au fost audiați în calitate de martori. S-a considerat că
declarațiile acestor martori urmau a fi apreciate critic din motiv că erau persoane
direct interesate în finalul cauzei precum și din motiv că erau contradictorii.
Cu atît mai mult, cei care i-au determinat direct pe Ceban și Poiană să
depună rapoarte de concediere au fost șefii lor – Vozian Ion și Gatman Gheorghe.
Fiind audiați în judecată aceștea au recunoscut că i-au sfătuit pe Ceban și Poiană să
scrie rapoarte de concediere.
În prezența acestor circumstanțe, având în vedere că nici la urmărirea penală
și nici în cadrul examinării în fond a cauzei nu a fost constatată comiterea de către
Moiseev Dumitru a unor fapte ilegale ce ar duce la încriminarea lui în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal, avocații au solicitat achitarea și pe
acest capăt de acuzare.
Referitor la falsul în acte publice, adică înscrierea de către o persoană cu
funcție de răspundere precum și de către un funcționar al autorității publice care nu
este o persoană cu funcție de răspundere, în documentele oficiale, dacă aceste
acțiuni au fost comise din interes material sau din alte interese personale,
infracțiune prevăzută de art. 332 Cod penal, încriminată lui Moiseev Dumitru,
avocații au menționat, că nici acest capăt de acuzare nu și-a găsit confirmarea.
4 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2010 au fost respinse ca
nefondate apelurile procurorului din secția de exercitare a urmăririi penale pe
cauze excepționale a Procuraturii Generale, Cociu Lilian și a avocatului Marian
Babără în interesele inculpatului Karalar Murat Hamza.
Au fost admise apelurile avocaților Tudor Suveică în numele inculpatului
Savca Corneliu, a avocaților Oleg Spînu și Taisia Cernit în numele inculpatului
Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat), a avocaților Alina Valah și Ion Cerga
în numele inculpatului Moiseev Dumitru.
25
A fost casată sentința în privința inculpaților Savca Corneliu, Moiseev
Dumitru, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat) și pronunță o nouă hotărâre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care :
Savca Corneliu acuzat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.
42 alin.(5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2)
lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal; Moiseev Dumitru, învinuit de
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c),
d), art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod
penal; Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) învinuit de comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal
au fost achitați din lipsa elementelor infracționale.
Sentința în privința inculpaților Țopa Ruslan, Ohladciuc Valeriu și Karalar
Murat a fost menținută fără modificări.
Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2010
a fost înlăturată omisiunea strecurată, fiind inclus în textul dispozitivului deciziei
Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2010 fraza sentința Judecătoriei Botanica
mun. Chișinău din 21 octombrie 2009 în privința inculpatului Cerkez Akbulut
(Cernit Murat, Altîg Murat), prin care a fost încetat procesul penal intentat în baza
art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal se menține fără modificări.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat următoarele
argumente:
În privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) instanța
de judecată corect a ajuns la concluzia despre necesitatea încetării procesului penal
pe art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, în legătură cu existența hotărîrii
judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă.
Referitor la învinuirea în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d)
Cod penal, instanța de apel a concluzinat, că din toate împrejurările săvârșirii
faptelor incriminate lui Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev
Dumitru Mihail, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu
Nicolae nu rezulta, că ei își dădeau seama, că ajută la pregătirea ori săvârșirea a
careva infracțiune de persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă
într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor sau de inculpatul Karalar
Murat Hamza.
În ședință judiciară s-a dovedit incontestabil, că inculpații Savca Corneliu
Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cernit Murat și Ohladciuc
Valeriu Nicolae n-au contribuit la săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar
Murat Hamza prin careva acte de complicitate sau favorizare.
Participarea lui Karalar Murat Hamza la săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal a fost probată în cadrul cercetării
judecătorești.
Referitor la condamnarea în baza art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit.
a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal instanța de apel a enunțat, că nu a fost
probată vinovăția inculpaților în comiterea neglijenței în serviciu, depășirii
atribuțiilor de serviciu și a falsului în acte publice, astfel învinuirea negăsindu-și
confirmarea.
26
Hotărîrile nominalizate au fost atacate cu recurs ordinar de procurori și de
avocatul Vitalie Nagacevschi în numele inculpatului Karalar Murat.
6.1. Acuzatorii de stat în recursul declarat au invocat temeiul prevăzut de art.
427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și au solicitat casarea deciziei în
privința lui Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail,
Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), Karalar Murat Hamza și Ohladciuc
Valeriu Nicolae, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel,
deoarece eroarea judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs.
Întru argumentarea recursului, procurorii au invocat următoarele motive:
– referitor la învinuirea adusă lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat)
pentru deținerea și folosirea documentului oficial fals de importanță
deosebită (art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal) din conținutul celor două
circumstanțe ale cauzelor penale constatate prin sentințe diferite s-a stabilit
că, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a folosit pașaportul pe
numele Murat Altîg fals în două cazuri diferite, în perioade diferite (în
primul caz în 1997, iar în al doilea caz la 09.10.2000, în țări diferite și întru
acordarea diferitor drepturi, respectiv era incorectă decizia instanței de a
înceta procesul penal pe motiv că existau hotărîri judecătorești definitive
asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă.
Însăși instanța de fond nu era încrezută în veridicitatea soluției alese în
această cauză, deoarece a folosit expresii cum ar fi: „Reieșind din necesitatea
aplicării în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat)
a celei mai favorabile soluții legale, instanța de judecată a ajuns la concluzia
despre necesitatea încetării procesului penal în privința lui pe acest capăt de
învinuire", „Mai mult, ținînd cont de faptul că inculpatul Cerkez Akbulut
(Cernit Murat, Altîg Murat) nu și-a recunoscut vina în această parte nici în
ședința judiciară și a solicitat să fie achitat, instanța de judecată consideră, că
încetarea procesului pe temeiul invocat de partea apărării este unica soluție
justă și pasibilă aplicării în privința primului în cazul dat."
Respectiv, instanța de fond nu a motivat în sentință care necesitate a
apărut de a aplica în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat,
Altîg Murat) a celei mai favorabile soluții legale și din ce considerente
temeiul invocat de partea apărării era unica soluție justă.
Decizia instanței de apel în această parte era la fel una neîntemeiată,
deoarece se descriau aceleași circumstanțe și concluzii, precum că atît apelul
acuzatorului de stat, nu conținea nici un motiv, care ar da temei pentru
casarea hotărîrii adoptate.
- în partea achitării lui Savca Corneliu și Moiseev Dumitru pe învinuirea
adusă în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal instanța de apel și-a bazat
decizia sa, pe probele cercetate în ședința instanței de fond și după modul de
apreciere descris în sentință, fără a le da o nouă apreciere, întru justificarea
soluției adoptate de către Colegiul penal, care era opusă celei adoptate de
către prima instanță.
Instanța de apel nu a analizat circumstanțele cauzei și n-a stabilit
faptul că inculpatul Savca Corneliu nu era acuzat în aceea că a luat „unele"
măsuri în scopul executării hotărîrii adoptate, prin expedierea interpelării,
27
solicitînd delegarea unui specialist pentru stabilirea calității mărfii ridicate,
ci pentru faptul, că încălcînd prevederile pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din
Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie
2005 a organizat ridicarea și predarea la păstrare a bunurilor confiscate la
SRL „Slavena Lux", conform facturilor de expediție seria DM nr. 210234
din 06.09.2006 și seria DM nr. 210236 din 07.09.2006, unde aceste bunuri
au fost păstrate fară careva temei legal, fapt care a dus la alterarea, din cauza
condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de
13411,20 lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu
costul total de 112800,87 lei.
Astfel, deși produsele din pește și icrele roșii ce au fost confiscate prin
hotărîrea adoptată de către Savca Corneliu erau ușor alterabile sau cu termen
de păstrare limitat, ultimul, contrar prevederilor Regulamentului cu privire la
modul de evidență, evaluare și vînzare a bunurilor confiscate, fară stăpîn,
sechestrate, ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor
delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a
comorilor și a pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor
Interne, nr. 3/19-144 din 01.02.2005 (cu același conținut), nu a transmis
bunurile sechestrate autorităților fiscale, ci le-a predat ilegal la păstrate în
depozitul SRL „Slavena Lux", adică, fară supraveghere, preîntîmpinare de
răspundere a unei persoane fizice sau juridice pentru păstrare neadecvată a
bunurilor, fară negocierea termenului de păstrare și a plății pentru serviciile
acordate neadecvat la păstrarea bunurilor.
Instanța de apel în nici un mod nu a motivat în decizia sa din ce cauză
considera că probele de vinovăție a inculpaților, precum declarațiile
martorilor Iachim Vioreliu, Coliban Andrei, Dodica Ruslan, Ciuhriii
Veaceslav, nu puteau servi ca probe pe acest capăt de acuzare.
- pe episodul privind complicitatea la circulația ilegală a substanțelor
narcotice, săvîrșită de către Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile,
Moiseev Dumitru Mihail, Karalar Murat Hamza, Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu Nicolae, instanța de apel n-a ținut
cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, care stipulează că,
fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor. Mai mult, instanța de judecată este
obligată să dea apreciere tuturor probelor din dosar, ținînd cont că nici o
probă nu are o valoare dinainte stabilită.
Contrar acestor cerințe, instanța de apel a constatat prin transcrierea
cuvînt cu cuvînt (filele 64-99 a deciziei), din partea descriptivă a sentinței,
toate declarațiile inculpaților Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile,
Moiseev Dumitru Mihail, Karalar Murat Hamza, Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu Nicolae, martorilor Ceban Ion
Simion, Poiană Vasile Ion, Vozian Ion Constantin, Arsene Ion Tudor, Bobu
Ghenadie Petru, Stegărescu Veronica Tudor, Rotari Ion Mihai, Gorodețchi
Valerian Dumitru, Bîtlan Stepan Ivan, Zubic Valentin Alexandru, Agiaby
Saleh, Papuc Gheorghe Gheorghe, Stepuleac Anatolii Gheorghe, Hîncu
28
Tudor Mihail, Cosovan Ghenadie Stelian, Bulgaru Igor Boris, Astafiev
Valeri Vasili, Galiț Valeriu Ilie, Todica Andrei Dumitru, Filik Aii și Gatman
Gheorghe Grigore, care au fost interogați în instanța de fond și fără o
apreciere a acestora, declarativ invoca precum că inculpații Savca Corneliu
Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cerkez Akbulut
(Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu Nicolae n-au contribuit la
săvîrșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar Murat Hamza prin careva
acte de complicitate și că nu făceau parte din grupul criminal organizat.
Reieșind din descrierea repetată în decizie a declarațiilor inculpaților,
martorilor, făcute în instanța de fond, instanța de apel a considerat constatat
și a preluat circumstanțele reținute de către prima instanță, ca ulterior să facă
trimitere la un șir de puncte ale Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție
nr. 12 din 27.03.1997, a legii cu privire la circulația substanțelor narcotice și
psihotrope și a precursorilor din 06.05.199, Hotărîrea Guvernului nr. 216 din
27.02.2006, precum și un șir de articole din Codul penal, după modelul
interpretat de către prima instanță în partea descriptivă a sentinței.
Contrar prevederilor art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală,
instanța de apel, pe acest capăt de acuzare, nu a dat o nouă apreciere
probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de fond și nu s-a expus
asupra motivelor invocate de acuzator în apelul său, deși probele au fost
verificate, iar motivele apelului susținute în ședința instanței de apel.
Instanța de apel în partea a treia, de constatare a circumstanțelor pe
episodul privind complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, a
deciziei (filele 105-107) critica soluția adoptată de către instanța de fond
privind recalificarea acțiunilor lui Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (alias
Cernit Murat, alias Altîg Murat) de la art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b),
c), d) Cod penal la art. 323 alin. (1) Cod penal, fără a se referi la inculpatul
Moiseev Dumitru, acțiunile căruia, potrivit sentinței, la fel, au fost
recalificate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, cu condamnarea acestuia.
Partea acuzării a contestat sentința în partea recalificării acțiunilor
inculpaților Savca Corneliu, Moiseev Dumitru și Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) de la art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod
penal la art. 323 alin. (1) Cod penal, avînd poziția că prima este corectă și
fiind de acord cu aprecierea probelor de către instanța de fond pe acest capăt
de acuzare.
În partea ce ține de casarea sentinței privind condamnarea lui Savca
Corneliu și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în baza art. 323 alin.
(1) Cod penal, instanța de apel (contrar legii procesual penale) nu a dat o
nouă apreciere probelor ce au stat la baza sentinței de condamnare a lor, ci a
analizat declarațiile ultimilor.
Totodată, instanța de apel a considerat că acuzarea n-a prezentat nici o
probă, referitor la mesajul trimis la telefonul Taisei Cernit și că nu a fost
constatat autorul mesajului.
La examinarea cauzei penale respective de către instanța de apel a fost
admisă o încălcare a prevederilor art. 72 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de
procedură penală prin admiterea apărătorului Cernit Taisia întru apărarea
29
soțului ei Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), deoarece în această
cauză Cernit Taisia, cu acordul acesteia a fost interogată în cadrul urmăririi
penale în calitate de martor.
Instanța de apel incorect a indicat în decizie precum că: „Referitor la
interpelările telefonice a lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) cu
Olanda, acuzatorul de stat a infirmat această probă", deoarece această probă
nu a fost infirmată, ci corectată indicîndu-se corect țara cărei aparține
abonatul dat, indicînd în loc de Olanda, Danemarka.
La fel, instanța de apel neîntemeiat a indicat că procurorul a susținut
precum că mesajul lui Savca Corneliu privind cantitatea heroinei reținute a
fost expediată la data de 20.03.2008, ora 0551, deoarece procurorul nici în
ședința instanței de fond cît și în cea de apel nu a făcut referire la acesta, dat
fiind faptul că descifrările indică ora de 815.
Decizia instanței de apel în partea achitării lui Moiseev Dumitru pe
art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal a fost considerată
absolut ilegală, deoarece în partea descriptivă a acesteia, Colegiul penal nu a
invocat cel puțin un argument ce ar justifica adoptarea soluției respective.
- pe faptul acuzării lui Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru privind
depășirea atribuțiilor de serviciu instanța de fond a ajuns la concluzia, că
învinuirea inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail în
această parte și-a găsit confirmare parțială în ședință judiciară, reîncadrînd
juridic acțiunile lor de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la art. 328 alin. (l)
Cod penal, fiind exclus semnul calificativ: săvîrșite în interesul unui grup
criminal organizat. Partea acuzării nu a fost de acord cu soluția instanței de
fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților Savca Corneliu Vasile și
Moiseev Dumitru Mihail în baza art. 328 alin. (l) Cod penal, iar în partea
aprecierii probelor de către instanța de fond nu se contesta.
Întru argumentarea soluției instanța de apel a descris constatarea și
concluzia instanței de fond cuvînt cu cuvînt (filele 108-115 a deciziei), iar în
partea constatării instanței de apel s-au descris declarațiile inculpaților Savca
Corneliu Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Țopa Ruslan Vasile, Ohladciuc
Valeriu Nicolae, martorilor Ceban Ion Simion, Arsene Ion Tudor, Cuciuc
Alexandru Tudor, Sargheliu Vitalie Constantin, Gatman Gheorghe Grigore,
Margină Andrian Petru, Bulgaru Igor Boris, Galiț Valeriu Ilie, Todica
Andrei Dumitru, fără a le da ulterior o apreciere juridică.
Instanța de apel neîntemeiat în decizie și-a pus întrebarea retorică, că
nu-i este clar, din care motive acuzarea și instanța de fond au considerat
veridice declarațiile lui Ceban și Poiană, suspectați de estorcarea banilor,
știind că Poiană anterior a fost condamnat pentru corupere.
Această modalitate de apreciere a probelor de către o instanță de
judecată era inadmisibilă, cu atît mai mult că depozițiile martorilor Ceban și
Poiană puteau fi admise ca probe, deoarece au fost făcute sub jurămînt atît în
cadrul urmăririi penale, cît și în instanța de judecată, acestea fiind
consecutive și nu se contraziceau una cu alta. Mai mult decît atît, Ceban și
Poiană au fost suspectați de estorcarea banilor doar de către Savca C., care la
rîndul său a avut statut de inculpat, iar astfel de infracțiune privind estorcare
30
de bani de către Ceban și Poiană de la cetățenii turci nu a fost înregistrată în
modul prevăzut de legea procesual penală, nefiind pornită o cauză penală pe
acest fapt.
Din motivul că instanța de apel nu a apreciat probele care au fost
prezentate de partea acuzării pe acest capăt de acuzare, iar una din probe
cum ar fi: mesajul primit de Taisia Cernit pe telefonul ei mobil, i-a fost
atribuit calificativul de probă ce nu avea atribuții la acest capăt de acuzare,
neîntemeiat s-a dat apreciere și s-a pus la baza soluției și deciziei de
achitare, fapt care demostra că instanța de apel nu a pătruns în esența
învinuirii înaintate inculpaților și a adoptat o decizie neîntemeiată bazîndu-se
pe presupuneri.
- pe faptul acuzării lui Țopa Ruslan Vasile și Ohladciuc Valeriu Nicolae
privind depășirea atribuțiilor de serviciu deși în apelul acuzatorului de stat s-
a solicitat ca instanța de apel să dea o nouă apreciere probelor cercetate în
instanța de fond, care au fost prezentate în ședința instanței de apel pentru
verificare, instanța de apel din nou a repetat eroarea admisă de către prima
instanță prin neaprecierea probelor.
Astfel, instanțele de judecată au ignorat probele cum ar fi declarațiile
martorilor Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion în care se constatau
acțiuni infracționale ale inculpaților Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu, ce au
acționat ilegal întru eliberarea microbuzului de model „Hiunday H-100", cu
n/î C ME 761, condus de inculpatul Karalar Murat Hamza, în care deja se
constatase că au fost depistate substanțe narcotice.
Aceste declarații ale martorilor Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion
făcute sub jurămînt, fiind consecutive, similare, ce se completau una pe alta,
însă instanțele de judecată, îndeosebi cea de apel, nu a respins ca probe
aceste declarații, ci retoric s-a indignat pe partea acuzării cum putea să le
prezinte, totodată învinuind ilegal martorii, precum că sînt persoane
interesate și suspectate de estorcarea banilor.
Nu a fost clar, din ce considerente instanțele de judecată nu au apreciat
aceste probe-declarații în raport cu declarațiile martorilor Vozian Ion
Constantin, Arsene Ion Tudor, Cuciuc Alexandru Tudor și Sargheliu Vitalie
Constantin, fapt solicitat în ședința instanței de apel.
A fost exprimată nedumerirea asupra rezumatului instanței de apel în
decizie (fila 130 din decizie), care a concluzionat că colaboratorii poliției
rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile, „i-au permis persoanei de origine turcă,
care însoțea marfa, să plece, iar pe șoferul Karalar Murat l-au reținut și s-au
deplasat la locul de destinație, la intersecția str. Șciusev-M. Cibotari”,
deoarece astfel de declarații nu au fost făcute, iar martorii Ceban Ion și
Poiană Vasile au stopat automobilul și au verificat actele prezentate de
șoferul microbuzului și nu aveau nimic cu pasagerul acestuia, care ieșind din
microbuz a părăsit locul stopării acestuia.
- referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu și Moiseev Dumitru Mihail
pentru săvîrșirea falsului în acte publice (art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod
penal) partea acuzării nu a fost de acord cu soluția instanței de fond privind
reîncadrarea acțiunilor inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru de la
31
art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la art. 328 alin. (l) Cod penal, fiind
exclus semnul calificativ ,, în interesul unui grup criminal organizat", iar în
ce privește aprecierea probelor de către instanța de fond nu s-a contestat.
Instanța de apel pronunțînd decizia pe acest capăt de acuzare n-a ținut cont
de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și întru motivarea soluției
pronunțate pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a transcris din sentință,
în decizie cuvînt cu cuvînt concluziile instanței de fond (filele 131-136 a
deciziei), iar în partea constatatoare a instanței de apel s-au transcris
declarațiile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, martorilor
Papuc Gheorghe, Zubic Valentin, Cosovan Ghenadie, Hîncu Tudor, fără a le
fi dată o apreciere juridică.
Folosirea cuvintelor ca „Așa numită notă agenturistică" de către
instanța de apel la motivarea soluției privind achitarea inculpaților Savca
Corneliu și Moiseev Dumitru de acuzarea adusă pentru falsul în acte publice,
era inacceptabilă, deoarece prin aceasta în genere s-a pus la îndoială
existența actului „nota agenturistică".
Instanța de apel, fară a face trimitere la vreo probă, act normativ, a
presupus neîntemeiat că: „nota agenturistică " se întocmea de către
inculpatul Savca Corneliu, care din propria inițiativă și considerentele sale
personale putea să o modifice, să o schimbe, să o păstreze sau să o lichideze,
dacă găsea de cuviință și aceasta nu putea fi considerat ca o falsificare sau
distrugere.'"
Aceste și alte presupuneri ale instanței de apel au stat la baza deciziei
de achitare a inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru de
învinuirea adusă în baza art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, fapt care
denota că aceasta era ilegală.
Instanța de fond neîntemeiat a considerat că n-a fost probată existența
unui „grup criminal organizat” și că din aceste motive - semnul calificativ
„în interesul unui grup criminal organizat”- nu putea fi incriminat
inculpaților în învinuirile înaintate cu acest semn calificativ. Deși instanța de
fond a luat poziția inculpaților, precum că nu cunoșteau despre existența
unei organizații criminale internaționale specializate în tranzitarea drogurilor
din care ar putea face parte cel puțin unii din inculpați, aceasta contrazice
însăși conținutul notelor agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea
convențională „Kemal”, care au fost semnate de către inculpatul Savca
Corneliu, din care rezult că exista o așa organizație, denumind-o ca
organizație criminală internațională care este specializată în tranzitarea
drogurilor din Turcia și Afganistan în țările UE.
Instanța de apel la rîndul său la fel, ca și instanța de fond, nu a analizat
aceste probe deși în ședința instanței de apel din nou au fost prezentate și
verificate, fapt care a dus la adoptarea unei decizii ilegale.
- referitor la procedura de repartizare a prezentei cauze penale pentru
examinarea în ordine de apel, s-a indicat, că au fost admise unele erori, care
nu puteau fi corectate în instanța de recurs. Astfel, pe data de 16.11.2009
președintele Curții de Apel Chișinău A. Doga, prin dispoziția din
16.11.2009, a repartizat judecătorului raportor D. Panov spre examinare, în
ordine de apel, cauza penală de acuzare a lui Corneliu Savca, Moiseev
32
Dumitru, Țopa Ruslan, Ohladciuc Valeriu, Cerkez Akbulut și Karalar Murat
în baza art. 42. alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d), art. 328 alin. (3) lit. (c),
art. 332 alin. (2) lit. c) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal.
În ședința din 25.01.2010, de către judecătorul D. Panov a fost anunțat
completul de judecată: președintele ședinței - D. Panov, judecătorii D.
Rotarciuc și V. Gurin.
Din considerente că cauza penală nominalizată a fost repartizată
contrar prevederilor art. 412 alin. (1) și art. 344 Cod de procedură penală
unui singur judecător, iar completul de judecată a fost format fără a fi
prezentată o încheiere în acest sens, s-a solicitat prezentarea acesteia.
Fiind făcută întrerupere pe 20 minute și revenind în sală, de către
judecătorul D. Panov a fost anunțat că a fost emisă încheierea despre
formarea completului format din: președintele D. Panov, judecătorii D.
Rotarciuc și V.Gurin.
Dat fiind faptul că, despre formarea completului de judecată
procurorul a fost informat în ședința de judecată din 25.01.2010, acesta a
solicitat termen pentru a verifica compatibilitatea judecătorilor la judecarea
cauzei penale respective. Instanța de apel a amînat începerea examinării
cauzei penale pentru data de 28.01.2010.
În ședința de judecată din 28.01.2010, instanța de apel a anunțat că
prin încheiere a fost modificat completul de judecată din motivul că
judecătorul D. Rotarciuc s-a autorecuzat, cu înlocuirea cu judecătorul M.
Buruian.
Potrivit încheierilor de repartizare din 16.11.2009 și 25.01.2010,
președintele Curții de Apel Chișinău A. Doga a repartizat spre examinare, în
ordine de apel cauza penală conform art. 412 alin. (1) și art. 344 Cod de
procedură penală de două ori și nu este clar după care listă și principiu a fost
repartizată aceasta cauză, de a revenit spre examinare unuia și aceluiași
judecător D. Panov.
- Pe data de 21.06.2010 în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (6) și 336
alin. (4), (5) Cod de procedură penală, de la președintele Colegiului penal D.
Panov s-a solicitat înștiințarea procurorilor participanți în instanța de apel, în
scris, despre redactarea deciziei și semnarea procesului-verbal al ședinței,
întocmit integral, cît și asigurarea posibilității de a lua cunoștință cu acesta.
Din înștiințarea cu nr. la-150/10 din data 03.08.2010 se constatat că,
contrar legii procesual penale, procesul-verbal al ședinței instanței de apel n-
a fost redactat de către grefier în termen de 48 de ore de la terminarea
ședinței și nici semnat de președintele ședinței și de grefier. Procesul-verbal
putea fi întocmit și pe părți, care, la fel ca și procesul-verbal integral, se
semnează de președintele ședinței și grefier.
- Deși s-a solicitat în scris ca partea acuzării să fie informată despre
întocmirea și semnarea procesului-verbal integral al ședinței de judecată,
președintele ședinței n-a înștiințat în scris părțile și n-a asigurat posibilitatea
de a lua cunoștință cu procesul-verbal, în termen de 5 zile de la data
înștiințării despre redactarea și semnarea lui.
33
Mai mult, deși procurorii au fost informați în scris despre data
întocmirii și semnării procesului-verbal integral al ședinței de judecată, data
de 03.08.2010 care a coincis cu redactarea integrală a deciziei, dosarul penal
nu a fost predat în cancelaria Curții de Apel Chișinău, iar judecătorul D.
Panov se afla în concediu, fapt care a împiedicat părțile de a face cunoștință
cu procesul-verbal al ședinței instanței de apel.
6.2. Avocatul Vitalie Nagacevschi în numele inculpatului Karalar Murat în
recursul declarat a invocat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod
de procedură penală și a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu achitarea
inculpatului.
Întru argumentarea recursului declarat avocatul a invocat următoarele motive:
- instanța de apel în privința lui Murat Karalar a motivat soluția sa pe 63 de
pagini (paginile 44-107 din decizie) și din 63 de pagini de motivare, 60 sunt
copiate cuvânt cu cuvânt din sentința primei instanțe. Astfel, numai 3 pagini
din decizia instanței de apel (paginile 105-107 din decizia Curții de Apel),
care se referă la episodul cu drogurile, au fost scrise de judecătorii care au
judecat cauza în Curtea de Apel, în rest totul a fost copiat din sentință. În
asemenea circumstanțe nu poate fi vorba despre judecarea apelului declarat
în folosul lui Karalar Murat. Reieșind din conținutul deciziei Curții de Apel
se concluziona, că apelul enunțat nici nu a fost observat de către judecători,
nemaivorbind despre respectarea de către aceștia a prevederilor articolului
414 alin. (3) Cod de procedură penală, care obligă instanța de apel să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
- în speță a fost neglijată și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
Omului pe articolul 6 paragraful 1 din CEDO, care obliga instanțele
judecătorești să-și motiveze hotărârile sale (vezi hotărârile Curții Europene
pe cauzele Helle versus Finlanda din 19 decembrie 1997, paragraful 60,
Hadjianastassiou versus Greciei din 16 decembrie 1992, paragraful 33 etc).
- sentința instanței de fond în ceea ce privește condamnarea lui Karalar Murat
și, implicit, decizia Curții de Apel, au fost arbitrare, deoarece îl condamnau
pe respectivul fără nici o probă.
- în urma studierii sentinței și deciziei se observau următoarele:
Nici o instanță nu a combătut versiunea înaintată de Karalar Murat. În
sentință (și în decizie) s-a încercat aprecierea critică a respectivei versiuni,
dar această critică era bazată pe niște argumente imaginare, ipotetice. Nu a
fost adusă nicio probă care ar justifica criticile aduse.
În dosar nu exista nici o probă care ar confirma că Karalar Murat știa că în
sacii cu fasole se aflau droguri.
Comportamentul lui Karalar Murat se înscria perfect în versiunea sa,
conform căreia el nu știa nici cu spatele ce era în sacii cu fasole: astfel, din
momentul opririi microbuzului și până când polițiștii rutieri l-au încătușat, el
a putut să fugă de la locul faptei de mai multe ori, însă nu a făcut-o. De altfel
și ulterior, când a fost percheziționat depozitul din or. Vatra, Karalar Murat a
participat la percheziție nefiind încătușat, dar nu a încercat să fugă. Un
asemenea comportament poate fi explicat prin faptul că dumnealui nu se
34
simțea vinovat și avea toată speranța că nevinovăția lui va fi constatată fie de
organul de urmărire penală, fie de procuratură, fie de instanța de judecată.
Nu e de neglijat faptul că din start Karalar Murat a comunicat polițiștilor
toate datele în privința celeilalte persoane, căreia, posibil, îi aparținea
„marfa" (drogurile) și care a fugit de la locul faptei;
Pe tot parcursul urmăririi penale, dar și în cadrul examinării dosarului de
către instanțele judecătorești, Karalar Murat a repetat aceleași argumente,
fără ca să se încurce, fără contraziceri, ceea ce demonstra că declarațiile lui
erau veridice și descriau realitatea. Este notoriu faptul că în cazul
declarațiilor mincinoase, când persoana este interogată de mai multe ori
asupra acelorași evenimente, aceasta până la urmă se încurcă și prezintă
situația pe alocuri contradictoriu, încurcat, alogic etc.
- Nu e de neglijat și faptul că în cazul în care Karalar Murat ar fi participat la
ambalarea fasolelor și drogurilor, atunci pe saci, pe ambalajul brichetelor cu
droguri și pe aparatul de cusut sacii trebuia obligatoriu să fie amprentele lui
digitale, or, în speță expertiza dactiloscopica nu a depistat așa ceva.
- Karalar Murat a fost condamnat la 13 ani de privațiune de libertate fără nici
o probă, ceea ce echivala cu o condamnare arbitrară.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2011 recursurile
declarate au fost admise, casată decizia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța
de apel.
7.1. În motivarea soluției sale Colegiul penal lărgit a indicat următoarele:
Potrivit pct. 68 al Hotărîrii CEDO din 27 noiembrie 2007 în cauza Popovici
vs Moldova, CtEDO a statuat, că atunci cînd o instanță de recurs este învestită, cu
examinarea unei cauze atît în fapt, cît și în drept și să facă o evaluare completă a
problemei vinovăției sau nevinovăției reclamantului ea nu poate, ca o chestiune a
unui proces echitabil, să aprecieze corespunzător acele aspecte fără o evaluare
directă a probelor oferite de acuzat personal, care susține că nu a săvîrșit pretinsele
acțiuni care ar constitui o infracțiune penală (a vedea cauza Ekhatani vs Suediei,
hotărîrea din 26 mai 1988 § 32).
În Hotărîrea CtEDO din 18.05.2010 în cauza Vetrenco vs Republica
Moldova, CtEDO a constatat ca încălcare a art. 6 alin. 1 al Convenției, motivarea
arbitrară a hotărîrii și neexpunerea asupra motivelor relevante invocate de părți în
proces.
Astfel, cerințele din art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală și din
Hotărîrile CtEDO nominalizate, nu au fost respectate de instanța de apel la
examinarea apelurilor declarate, pentru care motiv, în baza temeiului invocat de
recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, decizia a
fost casată cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această
eroare judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs.
7.2. La fel s-a constatat că instanța de apel s-a pronunțat superficial-arbitrar,
fără argumentarea cuvenită, ce echivalează cu erori judiciare.
35
7.3. Colegiul lărgit a mai constatat, că în instanța de apel nu a fost respecatată
procedura prevăzută de art. 35 Cod de procedură penală cu referire la soluționarea
cererii de abținere a judecătorului Dina Rotarciuc, circumstanțe ce au provocat
mari dubii și neclarități la formarea legală a completului de judecată în instanța de
apel.
7.4. În urma analizei deciziei s-au constatat și un șir de erori de drept, care se
rezumau la următoarele:
- Soluția în privința lui Karalar Murat prin care el a fost condamnat în baza art.
42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal nu coincidea cu motivarea
soluției din sentință, copiată în decizie (vol. XXVIII, f.d. 107), unde el era
recunoscut ca autor al acestei infracțiuni;
- Cu referire la episodul de învinuire în baza art. 2171 alin. (4) Cod penal înaintat
inculpaților, instanța de apel s-a rătăcit în motivare, fiindcă de trei ori în decizie
era indicat “constatarea instanței de apel” (vol. XXVIII, f.d. 68, 104, 110), fiind
copiată în majoritate sentința și numai la (f.d. 110-112) instanța de apel a
motivat soluțiile de achitare în privința inculpaților Savca Cornelui și Cerkez
Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) indicînd ca motiv, că nu-i
dovedită vina și în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii imputate, iar
inculpații Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu corect au fost achitați pe acest
capăt de acuzare. Astfel, în decizia adoptată nici nu s-a indicat care element al
infracțiunii a lipsit, nu a fost efectuată o analiză a probelor sub aspectul
verificării versiunilor acuzării (care se rezumă la faptul că inculpații fiind
colaboratori MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii
Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari în
scop de înstrăinare) și al apărării (care se rezumă la filarea substanțelor
narcotice pe teritoriul Republicii Moldova și reținerea, concedierea
colaboratorilor corupți ai Poliție Rutiere, Ceban I. și Poiană V., care cereau mită
de la Karalar Murat). Conform sentinței, prima instanță a evitat să răspundă
cine totuși a descoperit infracțiunea prevăzută de art. 2171 Cod penal și practic a
constatat o a treia versiune (goana după indici de descoperire, documentare a
infracțiunilor), ceea ce urma a fi analizat, verificat și apreciat de instanța de
apel, dar nu s-a realizat.
- Instanța de apel a respins ilegal, fără nici o motivare demersul înaintat de
procuror cu referire la participarea avocatului Cernit Taisia ca apărător a
inculpatului Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care a fost
interogată cu acordul ei în calitate de martor în cadrul urmăririi penale.
- Instanța de apel nu a verificat corespunderea sentinței prevederilor art. 394 Cod
de procedură penală, care statuează ce trebuie să cuprindă o sentință cum de
condamnare, așa și de achitare. Această sentință cuprinde copierea din teoria
dreptului penal și a procedurii penale, fără a se indica autorii, literatura, o
mulțime de noțiuni teoretice, care se prezumă că orice jurist le cunoaște.
Instanța de apel nu s-a pronunțat la modul cuvenit și asupra concluziei primei
instanțe expuse în sentință (vol. XIX, f.d. 109) cu referire că nu este posibilă
tentativa de complicitate la acordarea ajutorului inculpatului Karalar Murat. De
36
aici pornesc niște concluzii care urmau a fi atent analizate și apreciate de către
instanța de apel, dar aceasta nu s-a realizat.
- Instanța de apel nu a verificat la modul cuvenit legalitatea sentinței cu referire la
soluția adoptată pe episodul din învinuire înaintat lui Cerkez Akbulut (alias
Cernit Murat, alias Altîg Murat) în baza art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal,
astfel a rămas fără motivare argumentul procurorului în care se invocă, că
sentința Judecătoriei Edirne, Turcia din 16.02.2005 (vol. XIX, f.d. 25-26) nu
cuprinde folosirea și utilizarea actelor falsificate pe teritoriul R.Moldova.
- Instanța de apel nu și-a argumentat la modul cuvenit soluția pe învinuirea
înaintată inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în baza art. 329 alin.
(2) lit. b) Cod penal, fiindcă nu era răspuns în decizia adoptată la întrebarea:
“Cum neindicarea “părților vătămate” în învinuire a afectat dreptul la apărare a
inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru?”. Achitarea lor din motivul
lipsei elementelor infracțiunii a fost pur declarativă și neargumentată, fiindcă nu
a fost indicat nici măcar care anume element al infracțiunii lipsea. S-a
considerat inacceptabilă și constatarea din decizia atacată a vinei SRL
“Slavena-Lux” de alterarea mărfii, căreia nu i-a fost măcar înaintată o astfel de
învinuire.
- Instanța de apel nu a argumentat la modul cuvenit soluția pe învinuirea înaintată
inculpaților-polițiști în două episoade separate în baza art. 328 alin. (3) lit. c)
Cod penal, fiindcă nu a fost răspuns la întrebarea: „Cum neindicarea Legilor
încălcate și neindicarea „părților vătămate” a afectat dreptul la apărare a
inculpaților?”. Achitarea lor din motivul lipsei elementelor infracțiunii a fost
pur declarativă și neargumentată, fiindcă nu s-a indicat care anume element al
infracțiunii lipsea, nu s-au analizat și apreciat la modul cuvenit probele pe
aceste episoade. Eronat în motivarea soluției pe aceste episoade s-a făcut
referire la “mesajul SMS” transmis de către o persoană necunoscută prin
telefonul mobil lui Cernit Taisia (vol. XXIII, f.d. 129), care nu era relevant
pentru acest episod.
- Instanța de apel nu și-a motivat la modul cuvenit soluția nici pe învinuirea
înaintată inculpaților Savca Cornelui și Moiseev Dumitru în baza art. 332 alin.
(2) lit. a), c) Cod penal. Pe acest episod instanța de apel nu a adus motive
convingătoare care ar combate cele constatate de prima instanță, indicînd pur
declarativ și formal că “nota agenturistică” nu-i document oficial, punînd la
îndoială existența actului “nota agenturistică”, care se semna și de către însuși
Ministrul Afacerilor Interne.
Colegiul lărgit a ajuns la concluzia, că instanța de apel a examinat pur formal
apelurile declarate, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru
prezenta cauză adoptînd soluții neargumentate la modul cuvenit.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2013, au fost respinse ca
nefondate apelurile avocaților Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului
Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), avocaților Valah Alina și Cerga Ion
în numele inculpatului Moiseev Dumitru și admise în parte apelurile procurorului
în secția de exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii
Generale Cociu Lilian, avocatului Babără Marian în numele inculpatului Karalar
Murat, avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, casată,
37
inclusiv din oficiu, sentința și pronunță o hotărîre nouă potrivit modului prevăzut
pentru prima instanță după cum urmează:
Karalar Murat Hamza a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, stabilindu-
i-se pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar
de tip închis.
S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Cerkez Akbulut
(Cernit Murat, Altîg Murat) pe art. art. 361 alin. (2) lit. a) și 323 alin. (1) Cod
penal, conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal - expirarea termenului prescripției
tragerii la răspundere penală.
S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Savca Corneliu
Vasile pe art. art. 323 alin. (1), 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 (1) lit. b)
Cod penal și pe art. 332 alin. (1) Cod penal conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod
penal – expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală.
Savca Corneliu Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal stabilindu-i 2 (doi) ani închisoare în
penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de
răspundere în organele MAI pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsa considerîndu-
se ispășită.
Țopa Ruslan Vasile și Ohladciuc Valeriu Nicolae au fost achitați pe art.
art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, conform art. 390 alin.
(1) pct. 3) Cod de procedură penală – pe motiv, că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii.
S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Țopa Ruslan Vasile și
Ohladciuc Valeriu Nicolae pe art. 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1)
lit. b) Cod penal - expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală.
Moiseev Dumitru Mihail a fost achitat pe art. art. 42 alin. (5), 46, 2171
alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, conform art. 390 alin. (1) p. 3) Cod de
procedură penală – pe motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Moiseev Dumitru
Mihail pe art. 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal și
pe art. 332 alin. (1) Cod penal conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal – expirarea
termenului prescripției tragerii la răspundere penală.
Moiseev Dumitru Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa de 2 (doi)
ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții de răspundere în organele MAI pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsa
considerîndu-se ispășită.
În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat următoarele:
În primul rînd, sentința a fost una contrară prevederilor art. 394 alin. (1) p.1)
Cod de procedură penală, nefiind descrisă fapta criminală ca fiind constatată, pe
toate epizoadele de acuzare, astfel încît prin prisma art. 409 alin. (2) Cod de
procedură penală, care expres indică, că în limitele prevederilor alin. (1) art. 409
Cod de procedură penală instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile
invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de
38
drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului, s-a impus rejudecarea
cauzei potrivit ordinii prevăzute pentru prima instanță .
În al doilea rînd, instanța de fond pripit și nemotivat a concluzionat despre
nevinovăția inculpaților pe unele capete de acuzare și absolute nefondat a achitat
unii inculpați, pe cînd probele acumulate de organul de urmărire penală și
verificate inclusiv în instanța de apel dovedeau incontestabil vinovăția.
Sub acest aspect instanța de apel a constatat:
I. Pe episodul privind deținerea și folosirea de către Cerkez Akbulut
(Cernit Murat, Altîg Murat) a documentului oficial fals de importanță deosebită:
Ascultînd declarațiile inculpatului, martorilor, avînd în vedere
circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării judecătorești, ținînd cont de
argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea
poziției lor, atît în cadrul instanței de fond, cît și în cadrul celei de apel, instanța de
apel a ajuns la concluzia, că inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat)
a săvîrșit o infracțiune și acțiunile lui urmează a fi încadrate juridic conform
prevederilor art. 361 alin.(2) lit. „c” Cod penal, adică deținerea și folosirea
documentului oficial fals, care acordă drepturi, săvîrșite referitor la un
document de importanță deosebită.
Din start a fost exclus din învinuire calificativul „repetat”, incriminat de
către acuzare conform lit.”a” art. 361 alin. (2) Cod penal, deoarece acest indice a
fost exclus prin Legea nr.277- XVI din 18 decembrie 2008 (M.O. nr.41-44 din
2009).
Totodată, în urma aprecierii fiecărei probe prezentate de partea acuzării în
această parte, prin prisma art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală din punct de
vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar a tuturor probelor în
ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a concluzionat
că în cadrul probatoriului și-a găsit confirmare motivul invocat de către acuzare,
care l-a determinat pe Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) să săvîrșească
această infracțiune.
S-a mai considerat, că instanța de fond incorect și neîntemeiat a încetat
procesul pe acest capăt de acuzare invocînd principiul dublei condamnări –„ non
bis în idem”. Aceasta pentru că principiul „non bis în idem” nu-și găsește aplicare
decît în privința jurisdicțiilor aceluiași stat, avînd o aplicare strict teritorială, ceea
ce înseamnă că nu poate fi aplicat în cazul urmăririi sau al judecării unei persoane
pentru aceeași faptă penală pe teritoriul unor state diferite.
Cumulul de probe cercetate, inclusiv în instanța de apel prin prisma
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, indicau incontestabil la comiterea
de către inculpat a infracțiunii incriminate prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. (c)
Cod penal.
În același timp, cu toate că vinovăția inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit.
(c) Cod penal, a fost dovedită pe deplin, procesul penal pe acest capăt de acuzare a
fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere
penală.
39
II. Pe episodul neglijenței în serviciu, săvîrșit de către Savca Corneliu
Vasile și Moiseev Dumitru Mihail instanța de apel a constatat că aceștia, fiind
numiți, respectiv, prin Ordinul Ministrului MAI nr. 68 ef. din 03 martie 2006 în
funcția de Comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și prin Ordinul
Ministrului MAI nr. 106 ef. din 14 aprilie 2006 în funcția de inspector superior al
Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, astfel fiind
abilitați în mod permanent cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor
autorității publice, a acțiunilor administrative de dispoziție, fapt care le atribuia
ambilor calitatea de persoane cu funcție de răspundere, au comis neglijență în
serviciu în următoarele circumstanțe:
La 05.09.2006 și 06.09.2006 de către colaboratorii Secției Delicte
Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul
Moiseev Dumitru Mihail, cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca
Corneliu Vasile, a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției
comerciale nr. 37 și depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate,
respectiv, pe str. Alecu Russo, 1, mun. Chișinău (în centrul comercial „Soiuz”) și
str. Studenților, 5/3, mun. Chișinău.
În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06.09.2006 de
către inculpatul Moiseev Dumitru Mihail, în privința directorului SRL „Selani
Lux”, Vioreliu Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la
contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu
depistarea lipsei documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse
piscicole, conform anexei pe 4 file) aflată în vînzare în secția comercială
menționată.
La 06.09.2006, prin Hotărîrea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun.
Chișinău, Savca Corneliu Vasile, pentru contravenția administrativă prevăzută de
art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicîndu-i-se o pedeapsă
sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în
sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul
contravenției.
La 11.09.2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru Mihail, în privința
directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul-verbal f/n
cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în
legătură cu depistarea la 06.09.2006 în urma controlului petrecut la depozitul
menționat a păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa
documentelor respective.
La 11.09.2006, prin Hotărîrea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun.
Chișinău, Savca Corneliu Vasile, pentru contravenția administrativă prevăzută de
art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicîndu-i-se o pedeapsă
sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în
sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul
contravenției.
Întrucît bunurile confiscate în baza ambelor hotărîri făceau parte din
categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu
atribuțiile aferente funcției, stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora
inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău
40
întocmește procese-verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și
predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, inculpatul Moiseev Dumitru
Mihail urma să asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu
prevederile pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și
vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu
termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia
statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr. 972 din 11.09.2001.
Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului
Savca Corneliu Vasile, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al
Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun.
Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în vederea
prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor
administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației
de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în
exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de
efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații
organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne
nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor
operative ale agenților economici, inculpatul Moiseev Dumitru Mihail împreună cu
Vîrlan Veaceslav Vitalie, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că
fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea
prevederilor pct. pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al
controlului operativ și obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea
neamînată a integrității averii confiscate pînă la transmiterea ei în administrarea
autorităților fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea
bunurilor predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru
restituirea lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu
încălcarea prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin.(2) din Dispoziția Ministerului
Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și
predarea la păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux”, conform
facturilor de expediție seria DM nr. 210234 din 06.09.2006 și seria DM nr. 210236
din 07.09.2006, unde aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal.
La 29.11.2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii produselor
confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost depistate
încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate de
păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea
icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de 112800,87 lei.
Acțiunile inculpaților încadrîndu-se astfel în prevederile art. 329 alin. (2)
lit. b) Cod penal - îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție
de răspundere a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și
neconștiincioase față de ele, care au provocat urmări grave intereselor publice și
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
În urma audierii opiniei participanților la proces, analizei materialelor cauzei
prezentate atît în instanța de fond, cît și cea de apel, ținînd cont de argumentele și
considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea poziției lor,
41
instanța de apel a constatat, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev
Dumitru în această parte și-a găsit confirmare deplină și faptele lor necesitau a fi
încadrate conform art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică îndeplinirea
necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de
serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele,
care au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
Întru confirmarea acestei concluzii s-a reținut că inculpații Savca Corneliu
Vasile și Moiseev Dumitru Mihail erau persoane cu funcții de răspundere în
perioada de referință și pe lîngă alte obligații de serviciu, le aveau și pe cele
invocate de către acuzare.
Analiza circumstanțelor cauzei în speță indica, că atît inculpatul Savca
Corneliu Vasile, cît și inculpatul Moiseev Dumitru Mihail și-au îndeplinit
necorespunzător obligațiunile de serviciu, puse în seama lor, adică altfel decît era
prevăzut în regulamentele și instrucțiunile de serviciu, în actele normative privind
activitatea lor ca persoane cu funcție de răspundere.
Executarea unor acțiuni de funcție cu abateri de la normele de conduită
prescrise au fost admise de către inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev
Dumitru Mihail ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de
ele, exprimate prin indiferență și iresponsabilitate, delăsare și supraapreciere a
persoanei lor, neseriozitate și incorectitudine.
Îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de serviciu de către inculpații Savca
Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail au provocat urmări grave intereselor
publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.
Calificînd acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu Vasile și
Moiseev Dumitru Mihail (neglijența în serviciu) după semnele calificative „cu
provocarea unor urmări grave intereselor publice”, „cu provocarea unor urmări
grave drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice”,
instanțele de fond și apel au reieșit din faptul:
În primul rînd, că acțiunile acestora au fost orientate asupra unor obiective
care contravin intereselor generale ale societății: încălcarea ordinii de drept de
către persoanele, care sunt chemate să întreprindă măsuri pentru menținerea ei,
știrbirea imaginii funcționarilor, care reprezintă autoritățile publice, împiedicarea
organelor abilitate (în speță, organele fiscale) de a valorifica în condițiile legii
bunurile trecute în proprietate publică ca rezultat al confiscării lor și transferarea
mijloacelor obținute prin comercializarea lor la contul bugetar;
În al doilea rînd, că au fost aduse atingeri drepturilor și intereselor
persoanelor juridice, pe care ultimele le au în concordanță cu interesele generale
ale societății, pe care legea le recunoaște și le garantează – dreptul la proprietate, la
libera concurență, ratarea posibilității de a obține un profit în conformitate cu
scopurile fondării lor, în condițiile legii, de către diferiți subiecți economici,
inclusiv, SRL „Selani Lux”, în cadrul realizării-achiziționării, în condițiile legii, a
bunurilor confiscate.
Argumentele apelanților pe acest capăt de acuzare, instanța de apel le-a
considerat absolut nefondate, respigîndu-le pe acest capăt de acuzare .
42
Așadar, a fost respins ca nefondat argumentul avocatului Suveică T.
potrivit căruia, era imposibilă incriminarea inculpaților Savca Corneliu Vasile și
Moiseev Dumitru Mihail săvîrșirii infracțiunii prin participație.
În acest sens, fără a nega faptul, că infracțiunea de neglijență în serviciu
este una din imprudență (culpă), care în viziunea părții apărării exclude
participația, s-a constatat că inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru
Mihail au săvîrșit-o în coautorat, întrucît consecințele produse sunt rezultatul
neîndeplinirii de către fiecare dintre ei nu numai a obligațiunilor de serviciu strict
determinate în legătură cu funcțiile deținute în perioada de referință, dar și în
rezultatul neîndeplinirii unor obligațiuni de serviciu comune pentru ambii, invocate
de către partea acuzării și analizate mai sus.
S-a respins ca nefondat și argumentul apărătorului Tudor Suveică, precum
că prin fapta inculpatului Savca Corneliu Vasile, n-a fost cauzat careva prejudiciu
material, întrucît mărimea acestui prejudiciu a fost stabilită în timpul urmăririi
penale de către organele abilitate.
Era nefondată și a fost respinsă și poziția apărătorului Ion Cerga, conform
căreia venitul ratat prin alterarea a 119,37 kg icre roșii cu costul de 112800,87 lei
nu putea fi apreciat drept cauzare a unor urmări grave intereselor publice și
incriminat inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail, întrucît
prin noțiunea de „daune patrimoniale” se are în vedere nu numai „prejudiciul real
cauzat”, dar și „venitul ratat”.
La acest capitol s-a indicat, că ambilor inculpați li se incrimina cauzarea
unor urmări grave nu numai „patrimoniale”, dar și „nepatrimoniale”, apreciind
faptele acestora pornindu-se de la impactul lor asupra situației economice,
mediului de afaceri și treburilor publice, infrastructurii, precum și consecințele
generale nefaste expuse mai sus.
A fost respins ca declarativ și nefondat și argumentul apărării, conform
căruia punerea lui Savca Corneliu sub învinuire, precum și a subalternilor lui, a
fost o răfuială cu ei în legătură cu activitatea lor de contracarare a activității ilegale
de antreprenoriat, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nici în instanța de
fond și nici în cea de apel n-a fost demonstrat, că prezenta cauză penală este o
modalitate de soluționare a chestiunilor de bussines pe teritoriul Republicii
Moldova de către oamenii de afaceri, protejați de către funcționari din diferite
structuri de stat, după cum se afirma de către primul în susținerea acestui argument,
relațiile la care făceau referire atît inculpatul Savca, cît și apărătorul său erau niște
afirmații fără suport, expuse în vederea ameliorării situației inculpatului, or avînd
o tentă politică nu au avut nici o relevanță pentru cazul din speță.
Au fost considerate neîntemeiate și argumentele apărătorilor Tudor Suveică
și Ion Cerga, precum că pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență,
evaluare și vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile
sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în
posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, nu era aplicabil în speța dată, întrucît el nu
stabilea și modul de evidență a bunurilor confiscate care necesita utilizare tehnică,
că la etapa adoptării deciziei de confiscare a bunurilor materiale Savca Corneliu
avea la dispoziția sa Actul de expertiză sanitară veterinară nr. 127 din 06.09.2006,
43
deaceea el nici nu cunoștea și nici nu putea să prevadă, că o altă expertiză a
produselor alimentare va face altă concluzie contradictorie celei dintîi, că acest act
a fost efectuat de către organul abilitat cu evaluarea, încercările de laborator și
eliberarea deciziilor de expertiză, cum este indicat și Serviciul veterinar, în
persoana specialistului Ion Toma, că ultimul, spre deosebire de primii doi, a fost
scos de sub urmărire penală, deoarece fapta lui nu întrunea elementele constitutive
ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 329 alin. (2) Cod penal, întrucît
lipsea legătura cauzală între fapta lui și consecințele survenite, că faptele ambilor
inculpați erau în concordanță cu prevederile art. 5 alin. (4) lit. g) și alin.(5), art. 25
alin.(1) a Legii privind produsele alimentare, nr. 78-XV din 18.03.2004, că prin
răspunsul Prim-adjunctului Procurorului General, nr. 11/8320 din 06.11.2006
adresat Secretarului Consiliului Suprem de Securitate (f.d.-162, vol. XIV), icra
roșie depistată, conform concluziei expertului, a fost recunoscută improprie
consumului uman, întrucît inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru
Mihail nu erau învinuiți în careva încălcării de lege la intentarea procedurilor
administrative sau la adoptarea hotărîrilor de sancționare pe aceste proceduri, ci la
etapa de executare a acestor hotărîri.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat, că pentru tragerea la
răspundere penală a persoanei cu funcție de răspundere pentru neglijență în
serviciu, urmează a fi stabilite :
a) obligațiunile concrete de serviciu, care în mod corespunzător i-au fost
încredințate persoanei cu funcție de răspundere;
b) obligațiunile care nu au fost îndeplinite sau îndeplinite în modul
necorespunzător;
c) cauzarea de către persoana respectivă a daunelor în proporții mari (sau a
urmărilor grave) intereselor publice sau drepturilor și intereselor legale
ale persoanelor fizice sau juridice;
d) prezența legăturii de cauzalitate între faptă și urmările prejudiciabile;
e) dacă a avut persoana cu funcție de răspundere posibilitatea reală, atît
obiectiv, cît și subiectiv, pentru îndeplinirea corespunzătoare a
obligațiilor de serviciu și preîntîmpinarea survenirii urmărilor
prejudiciabile.
Prin urmare, neglijența în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere se
consideră a fi săvîrșită numai în cadrul exercitării atribuțiilor funcționale.
Reieșind din cele expuse, s-a concluzionat, că organul de urmărire penală
corect a procedat, cînd l-a scos pe Toma Ion de sub urmărire penală, invocînd că
dînsul neglijent și-a îndeplinit acțiunile cu caracter profesional, acțiuni ce nu pot fi
considerate drept neglijență în serviciu, deoarece ele nu constituiau neîndeplinirea
sau îndeplinirea necorespunzătoare a funcțiilor administrative sau organizatorico-
economice.
În același timp, au fost respinse argumentele apelanților conform cărora
inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail au fost limitați și în
fapt, și în drept de a-și continua acțiunile procesuale pe acest caz, inclusiv,
transmiterea către organele fiscale a bunurilor confiscate, întrucît toate cele trei
hotărîri au fost contestate în termen de către conducerea SRL „Selani Lux”.
44
La acest capitol s-au reținut cîteva condiții importante stabilite în speță și
anume:
Modalitatea de asigurare a integrității, precum și a transmiterii bunurilor
confiscate reiese nu numai din prevederile „Regulamentului” nominalizat, în
vigoare la momentul indicat, dar și din prevederile pct. pct. 13 și 20 lit. d), e) a
Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților
economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul
Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, precum și din prevederile
pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144
din 01 februarie 2005, prevederi care inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev
Dumitru Mihail erau obligați să le cunoască în virtutea obligațiunilor de serviciu în
legătură cu funcțiile, care le dețineau și pe care, după cum reiese din caracteristicile
lor de serviciu, „le cunoaște la perfecție și le aplică în practică” (f.d.-90, vol.
IV(II), caracteristica de serviciu a inculpatului Savca Corneliu Vasile) și, respectiv,
„le cunoaște la nivelul cuvenit și sunt aplicate în practică în spiritul corectitudinii
și obiectivității” (f.d.-94, vol. IV (II), caracteristica de serviciu a inculpatului
Moiseev Dumitru Mihail);
Instanței de apel, ca și celei de fond nu i-au fost prezentate careva probe,
potrivit cărora cineva din inculpații Savca Corneliu Vasile sau Moiseev Dumitru
Mihail au încercat să predea bunurile confiscate organelor fiscale, dar ultimele au
refuzat să le primească pe motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde
prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și
vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu
termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia
statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr. 972 din 11.09.2001;
Instanței de apel, ca și celei de fond nu i-au fost prezentate nici careva
probe, că cineva din cei doi inculpați s-au adresat către Președintele Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău pentru eliberarea, fie a originalului documentelor necesare
pentru transmiterea bunurilor confiscate către inspectoratul fiscal de stat, fie a
copiilor acestora autentificate în modul cuvenit, iar dînsul dintr-un motiv sau altul
le-ar fi refuzat ;
La momentul depunerii plîngerilor împotriva hotărîrilor menționate (la
18 și 20.09.2006), bunurile confiscate conform actelor normative indicate mai sus
trebuiau deja să fie predate organelor fiscale;
Reieșind din cele enumarate, rezulta că argumentul nominalizat nu putea
fi apreciat ca absență a posibilității reale din cauza unor factori obiectivi de a
executa în modul corespunzător obligațiile de serviciu, circumstanță care ar
exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu
funcție de răspundere.
Mai mult ca atît, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu
din cauza lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu, adică
a posibilității reale din cauza unor factor subiectivi, circumstanță care, de
asemenea, ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a
persoanei cu funcție de răspundere, nu putea fi aplicabilă inculpaților Savca
Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail atît din considerentele analizate mai
45
sus (profesionalismul lor care se desprinde din caracteristicele de serviciu și
funcțiile deținute), cît și din considerentele că dînșii, după cum a fost indicat
anterior, au manifestat atitudine neglijentă și neconștiincioasă față de îndeplinirea
obligațiilor de serviciu.
Era indubitabil faptul, că întrucît bunurile confiscate făceau parte din
categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare și necesitau a fi
păstrate în condiții speciale, Moiseev Dumitru urma să ia măsuri pentru
asigurarea neamînată a integrității averii confiscate pînă la transmiterea lor în
administrarea autorităților fiscale, în conformitate cu legislația în vigoare și să ia
măsuri pentru (...) realizarea lor în modul stabilit și în termenul stabilit de art.6 al
Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vînzare a bunurilor
confiscate, fără stăpîn, sechestrate, ușor alterabile sau cu termen de păstrare
limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de
succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din
31.09.2001.
Obligația de transmitere a bunurilor era prevăzută de art.6 al
Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 31.09.2001, de
pct.2 și de pct.3 alin.2 din Dispoziția MAI nr.3/19-144 din 01.02.2005, precum și
de pct.13 și de pct.20 lit.(d), (e) din Instrucțiunea privind modul de efectuare a
controalelor operative, aprobată prin Ordinul ministrului de Interne nr.276 din
31.07.2006.
La 07.09.2006, Moiseev Dumitru împreună cu alți colaboratori ai SDI a
CPs Rîșcani au transmis bunurile confiscate, icra roșie în căldări, pentru păstrare
la depozitul „Slavena Lux” SRL. În acest loc de depozitare bunurile confiscate au
fost păstrate fără nici un temei legal pînă pe data de 29.11.2006 cînd au intervenit
colaboratorii Procuraturii mun.Chișinău, care verificau legalitatea acțiunilor
colaboratorilor SDI a CPs Rîșcani în cadrul controlului efectuat la „Selani Lux”
SRL.
Deși, avînd posibilitatea reală de a preda bunurile confiscate
colaboratorilor IFS, mun.Chișinău, care se prezentau periodic la CPs Rîșcani
pentru evaluarea și ridicarea bunurilor confiscate, conform solicitărilor din
02.10.2006, 15.11.2006, 29.11.2006 prin scrisorile nr.13121, 14694, 15106,
Moiseev Dumitru nu a predat așa cum prevedea legea bunurile confiscate, care
făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare.
La 29.11.2006, a fost efectuată inventarierea produselor confiscate.
Concomitent, de faptul dat a fost informat Inspectoratul Fiscal de Stat al mun.
Chișinău și doar la 05.12.2006 bunurile confiscate au fost predate Inspectoratului
Fiscal pentru preluare la evidență. Conform rapoartelor de expertiză nr.0187070
din 19.01.2007 și nr.0192340 din 15.03.2007, efectuate de experții Camerei de
Comerț și Industrie, s-a constat că valoarea totală inițială a bunurilor confiscate,
icră roșie în căldări, în cantitate de 172,74 kg constituia 163 235,52 lei.
La 29.11.2006, în cadrul examinării și al inventarierii produselor confiscate
colaboratorii Procuraturii mun.Chișinău au constatat că produse piscicole erau
păstrate în frigiderul SRL “Slavena Lux” la temperatura – 40C, inițiindu-se
intervenția Serviciului de Standardizare și Metrologie pentru prelevare
eșantioanelor de icră roși. Ulterior, la 30.11.2006, în cadrul prelevării de către
46
inspectorii Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare și Metrologie a
eșantioanelor dintr-un set de icră roșie confiscată, s-a stabilit că temperatura de
păstrare a produselor menționate era de -1,10 C. În condițiile în care GOST 1629-
97 prevede păstrarea icrei roșii la temperatura de la -50 C pînă la -60 C,
nerespectarea acestui regim de temperatură a dus la alterarea a 119,37 kg de icră
roșie cu valoarea totală de 112 800, 87 lei.
În acest context, afirmațiile expuse deja în cadrul apelului, după audierea
martorului Mancuș Liviu Ilarion (reprezentantul IFS) erau doar declarative, or
ultimul a făcut niște concuzii proprii pe seama documentelor deja găsite și
întocmite de către alte persoane, or după cum afirmă ultimul, el personal nu a avut
careva atribuție la acest caz.
Cu referire la alte argumente ale apelurilor, instanța de apel deasemenea le-a
respins ca fiind neîntemeiate și anume.
- Faptul, că de către acuzatorul de stat n-a fost probat că inculpatului
Moiseev Dumitru Mihail i-a fost adusă la cunoștință contra semnătură
Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților
economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul
Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006 – în prezența calificării
profesionale pe care o deține, era un motiv formal;
- Faptul, că la punerea lui Savca Corneliu sub învinuire nu s-a ținut cont de
prevederile art. 14 alin. (2) Cod penal, nici de prevederile art. 20 Cod penal,
întrucît ele nu numai că nu și-au găsit confirmare în cadrul probatoriului, dar
aplicarea lor concomitentă este imposbilă din punct de vedere juridic – este
deasemena un argment formal, or deținînd cea mai înaltă funcție în cadrul CPs
Rîșcani al CGP mun. Chișinău, inculpatul Savca Corneliu era factor de decizie, de
aceea, luînd în considerație, că la 06.12.2006 de către procurorul în Procuratura
Anticorupție, Victor Muruziuc, a fost emisă ordonanța de pornire a urmăririi
penale în privința factorilor de decizie ai CPs Rîșcani al CGP mun. Chișinău, era
absurd argumentul apărătorului Tudor Suveică, conform căruia în privința lui
Savca Corneliu Vasile n-a fost pornită urmărirea penală, din care considerente
dînsul a fost pus sub învinuire ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 279 alin.(1)
CPP, circumstanță care atrage după sine consecințele prevăzute de art. 251 alin.(1)
CPP.
În același timp, instanța de apel a statuat asupra corectitudinii poziției
instanței de fond, potrivit căreia, se considera necesar a admite argumentul
apărătorului și a exclude din învinuirea inculpatului Savca Corneliu Vasile a probei
privind încălcarea de către acesta a pct. 14 a Regulamentului-tip al Comisariatului
de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău,
întrucît acest argument nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești,
deoarece, conform pct. 19 a fișei postului, inculpatul Moiseev Dumitru Mihail
urma să asigure păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, or
acestă circumstanță a fost invocată și în procesul-verbal de consemnare a
constatărilor cu privire la infracțiune din 06.12.2006, întocmit de către procurorul
în Procuratura Anticorupție, Victor Muruziuc, întrucît inculpatul Moiseev Dumitru
Mihail, deținînd funcția de inspector superior, era factor de decizie în Secția
47
Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, dar nu în ordonanța
de pornire a urmăririi penale, la care greșit a făcut referire apelantul.
Deasemenea, atît în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cît și
în cea de apel nu și-au găsit confirmare argumentele acuzării, conform cărora
inculpatul Savca Corneliu în exercitarea obligațiilor de serviciu ar fi încălcat
prevederile art. art. 201 și 268 CCA (1985), iar ambii inculpați, Savca Corneliu și
Moiseev Dumitru, – prevederile art. 210 CCA (1985), de aceea ele au fost excluse
ca probe din învinuirea adusă acestora.
Astfel, reieșind din cumulul celor analizate prin prisma prevederilor art. 101
Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat totalmente dovedită
vinovăția inculpaților pe acest capăt de acuzare.
III. Pe episodul de complicitate la circulația ilegală a substanțelor
narcotice, săvîrșită de către Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile,
Moiseev Dumitru Mihail, Karalar Murat Hamza, Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu Nicolae, instanța de apel a constatat
că la 20.03.2008, organizîndu-se în prealabil cu două persoane identificate de către
organul de urmărire penală, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o
procedură separată în legătură cu căutarea lor, precum și alte persoane
neidentificate de către organul de urmărire penală, într-o reuniune stabilă de
persoane, distribuind strict între ei rolurile, urmărind scopul transportarii pe
teritoriul Republicii Moldova cu ulterioara comercializare ilegală în Olanda a
substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, inculpatul Karalar Murat
Hamza, la propunerea și împreună cu una din aceste persoane, la indicația celei
de-a doua persoane, aproximativ la ora 0630, aflîndu-se pe str. Izmail, mun.
Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de model „Hiunday H-100”, cu n. î. C
ME 761, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină
în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către
persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, pornind în direcția or.
Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea
fasolelor în scopul exportării lor în Olanda împreună cu substanța narcotică
nominalizată.
Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele
0640, automobilul sus indicat, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a
CGP, mun. Chișinău, Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, care depistînd că
lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului
sus menționat în CPS Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar, dat
fiind faptul că ei, conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, necesitau în
timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev –
str. Maria Cibotari, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului Republicii
Moldova, s-au deplasat împreună cu automobilul nominalizat și inculpatul Karalar
Murat Hamza la intersecția menționată, unde, intenționînd să întocmească raportul
de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște
brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschisă în cantitate de aproximativ 5 kg,
despre ce imediat au informat conducerea poliției rutiere.
În momentul stopării automobilului, cea de-a doua persoană, cauza penală în
privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, a
48
coborît din automobil și a plecat de la fața locului într-o direcție necunoscută, iar
inculpatul Karalar Murat Hamza, neavînd această posibilitate fiindcă actele de
identitate și pe automobil erau deja predate colaboratorului poliției rutiere, prin
intermediul telefoniei mobile i-a comunicat inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat), care anterior i-a mai acordat diferite servicii de asistență
juridică, despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată, comunicîndu-i
locul aflării și cerîndu-i ajutorul la eliberarea sa și a automobilului cu „marfă”.
Astfel, inculpatul Karalar Murat Hamza a comis infracțiunea prevăzută de
art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, adică transportarea și punerea în
circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor
calificativi: de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.
Inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care anterior i-a
mai acordat inculpatului Karalar Murat Hamza diferite servicii de asistență juridică
și căruia i-a comunicat despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată,
comunicîndu-i și locul aflării, i-a cerut ajutorul la eliberarea sa și a automobilului
cu „marfă”.
În continuarea activității criminale, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg
Murat), fiind jurist de profesie și deținînd funcția de specialist pe dosare penale în
cadrul BAA „InterAvo”, înțelegînd caracterul acțiunilor inculpatului Karalar Murat
Hamza, dîndu-și perfect seama că implicarea sa va îngreuna atît descoperirea
tuturor acțiunilor ilegale ale ultimului, cît și a persoanelor împreună cu care le-a
săvîrșit și dorind acest rezultat, l-a contactat la telefonul mobil pe inculpatul Savca
Corneliu Vasile, Șeful-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pe care-l cunoștea personal, după ce, în
cadrul întîlnirii imediat avute cu acesta, l-a informat despre reținerea de către
colaboratorii poliției rutiere a inculpatului Karalar Murat Hamza și a automobilului
nominalizat cu substanțe narcotice, solicitîndu-i implicarea în eliberarea ultimului
și a automobilului cu „marfă”.
Inculpatul Savca Corneliu Vasile deținînd conform Ordinului Ministrului
Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 655 EF din 26.12.2007, funcția de șef-
interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI, la rîndul său, după ce, în cadrul
întîlnirii imediat avute cu, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), a fost
informat despre reținerea de către colaboratorii poliției rutiere a inculpatului
Karalar Murat Hamza și a automobilului nominalizat cu substanțe narcotice,
solicitîndu-i implicarea în eliberarea ultimului și a automobilului cu „marfă”, de
asemenea, înțelegînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor inculpatului Karalar
Murat Hamza, pe care-l cunoștea anterior, dîndu-și perfect seama că prin acțiunile
sale va îngreuna descoperirea infracțiunii săvîrșite de către ultimul și complicii săi
și dorind un asemenea rezultat, folosind intenționat situația de serviciu în
detrimentul intereselor de serviciu, urmărind și scopul de a-i acorda susținere
inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), pe care anterior, la
03.01.2006, l-a racolat în calitate de „agent” al său (al organelor afacerilor interne)
cu denumirea convențională „KEMAL”, care intenționa să-și restabilească statutul
de refugiat, anulat la 02.07.2007 prin Decizia Șefei Direcției refugiați a Biroului
migrație și azil a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și
49
în scopul de a-și ascunde neajunsurile admise în serviciu privind organizarea
activității de analiză a fenomenului infracțional al țării și combaterii criminalității,
i-a dat indicații acestuia de a-l telefona și sfătui pe inculpatul Karalar Murat Hamza
să le spună colaboratorilor Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova la sosirea acestora la fața locului la intersecția str.
Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, că „marfa” nu-i aparține, iar cei doi
colaboratori ai poliției rutiere, după depistarea pe str. Calea Moșilor, mun.
Chișinău a substanțelor narcotice, au extorcat sume bănești pentru eliberarea lui și
a automobilului cu „marfă” reținut, în așa mod împiedicînd colaboratorii poliției
rutiere să-și exercite legal atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce
urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvîrșite.
După aceasta, continuîndu-și acțiunile ilegale, fără a le comunica intențiile
sale, inculpatul Savca Corneliu Vasile i-a contactat telefonic pe subalternii săi,
inculpații Moiseev Dumitru Mihail și Ohladciuc Valeriu Nicolae, care dețineau
funcțiile de, respectiv, Șef Secție misiuni speciale și Șef Secție „Alfa” a Direcției
misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum
și pe alți colaboratori ai acestei Direcții, cărora le-a dat indicații de a se deplasa
personal, precum și de a-i orienta pe subalternii și colegii lor să se deplaseze la
intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, pentru a-i reține pe
colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, care, chipurile,
extorcau bani pentru eliberarea automobilului cu „marfă” fără documente de
proveniență, în care au fost depistate substanțe narcotice.
Astfel, inculpații Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Savca
Corneliu au comis infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal, adică favorizarea
dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave.
De către Organul de Urmărire penală inculpații Moiseev Dumitru
Ohladciuc Valeriu Nicolae și Țopa Ruslan Vasile se învinuiau de faptul, că
fiind persoane cu funcție de răspundere au comis infracțiunea prevăzută de
prevederile art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), Cod penal în
următoarele circumstanțe:
Activînd în cadrul Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind persoane cu
funcție de răspundere, cărora li s-au acordat drepturi și obligații în vederea
exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție,
aproximativ în anul 2007, au devenit membri activi al unui grup criminal
internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii
Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya
Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer
Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și
cetățenii Republicii Moldova: Corneliu Savca – șef interimar al Direcției Misiuni
Speciale a MAI RM, Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul
DMS MAI RM, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa” din cadrul DMS MAI RM,
și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-
o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de
serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și
50
punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în
proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.
Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict
stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor
la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole,
tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a
trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit
de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit
Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM
Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de
20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30
Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul
de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu
produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate
de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008,
este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre
orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor” numărul de
înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată
heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate
de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda,
pentru comercializare ilegală.
Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele
06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată
cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției
rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistînd că lipsesc
actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus-
menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind
faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul
indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M.
Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat
împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde
întocmind raportul de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu
fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de
aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea
poliției rutiere.
În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din
automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această
posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin
intermediul telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat,
alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerînd acordarea serviciilor de acoperire,
la ce ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-l despre reținerea
automobilului.
Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției
cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume
lui Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu și lui personal despre faptul reținerii,
51
ultimii acționînd conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii
pentru lichidarea obstacolelor apărute.
La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției
rutiere și nu pot tăinui cazul dînsul folosind contrar prevederilor Legii, depășind în
mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța fizică asupra
colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a
forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale
i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu
Ion.
Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar
Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul
favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să
declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru
eliberarea automobilului reținut, în așa mod împiedicînd colaboratorii poliției
rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea
penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvîrșite.
Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor
subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere
Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune
de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai
Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrîns de a
transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, cu
restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru
ulterioara exportare la locul destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența
Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care
efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală,
exprimată prin tăinuirea întregii cantități de heroină, fiind depistată de ultimul.
De fapt, inculpații Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu Nicolae și Țopa
Ruslan Vasile necunoscînd intențiile șefului lor - inculpatului Savca Corneliu,
ajungînd la fața locului printre primii au discutat cu cei doi colaboratori ai poliției
rutiere în privința circumstanțelor și motivelor reținerii automobilului sus indicat,
după ce, convingîndu-se că în sacii cu fasole din acest automobil au fost depistate
substanțe narcotice, atît ei, precum și alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova sosiți la fața locului, au
întreprins măsuri pentru a înștiința unitatea de gardă a CPS Buiucani, mun.
Chișinău, precum și pe Comisarul Valeriu Galiț personal, pentru a organiza
deplasarea la fața locului a grupei operative pentru documentarea cazului.
Ulterior, după sosirea grupei operative, în timpul efectuării cercetării la fața
locului, inculpatul Țopa Ruslan Vasile, la indicația inculpatului Moiseev Dumitru
Mihail, s-a deplasat la sediul CPS Buiucani, mun. Chișinău, unde a înregistrat
raportul respectiv privind documentatarea de către colaboratorii Secției misiuni
speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova a cazului de tranziție a substanțelor narcotice în cantitate de aproximativ
200 kg pe teritoriul Republicii Moldova cu automobilul menționat și reținerea
52
șoferului acestuia, cetățeanului Republicii Turcia, inculpatului Karalar Murat
Hamza.
Deci, după cum s-a menționat, acțiunile inculpaților Moiseev Dumitru
Ohladciuc Valeriu Nicolae și Țopa Ruslan Vasile de către oup au fost calificate
conform art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), Cod penal
Astfel, în urma audierii opiniei participanților la proces, analizei materialelor
cauzei prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de
vedere al pertinenței, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, instanța de apel a concluzionat despre :
Calificarea faptelor inculpatului Karalar Murat Hamza conform art.
art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal - adică transportarea și punerea în
circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform
indicilor calificativi: în proporții deosebit de mari și de un grup criminal
organizat,
Calificarea faptelor inculpaților Savca Corneliu Vasile și Cernit Murat
conform art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii
deosebit de grave.
Achitarea inculpaților Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail și
Ohladciuc Valeriu Nicolae pe art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod
penal - contribuirea la săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de
informații, acordare de mijloace, înlăturarea obstacolelor la procurarea,
transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de
înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup criminal organizat, cu
folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari, conform art. 390 (1)
p. 3) CPP RM – pe motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Întru susținerea poziției nominalizate, instanța de apel a indicat următoarele:
Potrivit art. 42 alin.(2) Cod penal, „se consideră autor persoana care
săvîrșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum și persoana
care a săvîrșit infracțiunea prin intermediul persoanelor care nu sînt pasibile de
răspundere penală din cauza vîrstei, iresponsabilității sau din alte cauze prevăzute
de prezentul cod”. Conform teoriei dreptului penal, normei nominalizate - art. 42
alin. (2) Cod penal și jurisprudenței Republicii Moldova, autori ai infracțiunii sunt
recunoscuți cei ce săvîrșesc nemijlocit infracțiunea, iar coautori – cei ce participă
nemijlocit la săvîrșirea infracțiunii împreună cu alte persoane.
Reieșind din cele constatate, condițiile coautoratului sunt:
– activitatea coautorilor trebuie să fie îndreptată împotriva aceluiași obiect
juridic, adică să lezeze aceleași relații sociale ocrotite prin incriminarea
faptei ca infracțiune,
– fapta trebuie să fie săvîrșită în comun, adică persoanele respective trebuie
să săvîrșească acțiunea care face parte din latura obiectivă a componenței
infracțiunii,
– între coautori trebuie să existe o legătură subiectivă, adică toți
participanții la coautorat trebuie să acționeze cu aceeași formă de
vinovăție – intenția.
53
Conform alin. (3) al aceluiași articol, „se consideră organizator persoana
care a organizat săvîrșirea unei infracțiuni sau a dirijat realizarea ei, precum și
persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizație criminală ori
a dirijat activitatea acestora”.
În urma analizei probelor, prezentate de către părți în cadrul cercetării
judecătorești atît în instanța de fond, cît și în cea de apel, s-a concluzionat, că
inculpatul Karalar Murat Hamza și persoana, cauza penală în privința căreia a fost
disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, la propunerea și
împreună cu care, la data de 20.03.2008, aproximativ la ora 0630, aflîndu-se pe str.
Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de model „Hiunday H-
100”, cu nr. C ME 761, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate
brichete de heroină în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod
nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală,
pentru a fi transportate în or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru
acumularea și ambalarea fasolelor în scopul exportării lor ulterioare în Olanda
împreună cu substanța narcotică nominalizată, au realizat condițiile expuse mai sus
privind transportarea ilegală a substanțelor narcotice, săvîrșită în scop de
înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, adică au
săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, iar
cealaltă persoană, cauza penală în privința căreia, de asemenea, a fost disjunsă într-
o procedură separată în legătură cu căutarea ei, la indicația căreia au fost executate
aceste fapte, a organizat activitățile primilor doi.
Concluzia instanței de judecată deriva din următoarele:
Prin transportarea de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor
se înțelege deplasarea acestora dintr-un loc în altul, inclusiv în limitele unei și
aceleiași localități, săvîrșită cu utilizarea oricărui tip de transport sau a unui
obiect utilizat ca mijloc de transport, indiferent de locul păstrării substanțelor
strămutate, în interiorul teritoriului vamal al R. Moldova. Se menționează că
acțiunile legate de transportarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor peste frontiera vamală a R. Moldova urmează a fi calificate în
baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art.248 alin.(2) Cod penal,
indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și, după caz, de art.217 sau de
art.2171 Cod penal.
Mai mult, transportarea de substanțe narcotice, ca activitate infracțională,
trebuie să aibă loc în limitele spațiului teritorial al Republicii Moldova ori, o
eventuală stabilire a introducerii și scoaterii lor peste frontiera vamală a Republicii
Moldova, ar atrage după sine încadrarea acestei fapte (operațiuni) în prevederile
art. 248 alin. (5) Cod penal.
În afară de aceasta, potrivit art. 1 a Legii cu privire la circulația
substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din
06.05.1999, prin „circulație a substanțelor narcotice și psihotrope și a
precursorilor – cultivare de plante care conțin substanțe narcotice și psihotrope,
prelucrare și utilizare a unor astfel de plante; elaborare, producție, fabricație,
extracție, prelucrare, deținere, păstrare, eliberare, comercializare, distribuție,
procurare, livrare, utilizare, transport, inclusiv prin tranzit, expediere, import,
54
export, nimicire a substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, activități
supuse controlului în conformitate cu legislația”.
Potrivit art. 2 alin. (2) al aceleiași Legi, „regulile de circulație a
substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor se stabilesc de către
Guvern”.
Din conținutul art. 4 a Legii nominalizate, reiese, că „circulația
substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, supravegherea și controlul
acestei circulații se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu convențiile și
acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte”.
Prin Hotărîrea Guvernului privind tranzitul pe teritoriul Republicii
Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor, nr. 216 din
27.02.2006, au fost aprobate Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii
Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor.
Pct. 3 al acestor Reguli, prevede, că „tranzitul pe teritoriul Republicii
Moldova a plantelor, substanțelor sau preparatelor, incluse în Tablița I a
substanțelor supuse controlului este interzisă”.
Prin Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea tabelelor și listelor
substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului,
nr. 1088 din 05.10.2004, au fost aprobate tabelele și listele substanțelor narcotice,
psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului.
Conform acestei Hotărîri „heroina” a fost inclusă în Lista nr. 1
(Substanțele narcotice) a Tabelului I (Substanțele narcotice și substanțele
psihotrope neutilizate în scopuri medicinale).
Prin Hotărîrea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice,
psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,
precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006, a fost aprobată Lista
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe
depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora.
Sub poziția nr. 13 a Listei nominalizate este plasată substanța narcotică cu
denumirea „heroină”.
Potrivit aceleași Liste, se consideră cantitate mare heroina cu greutatea de la
0,01 g – 2,5 g.
Conform pct. 4 a Notei la această Listă, „cantitățile mari de substanțe
narcotice, psihotrope și precursori, care au fost depistate în circulație ilegală, se
consideră cantitățile ce depășesc cantitățile mici pînă la cantitățile maxime
indicate în tabela cantităților mari”, iar conform pct. 5 al aceleași Note,
„cantitățile deosebit de mari de substanțe narcotice, psihotrope și precursori, care
au fost depistate în circulație ilegală, se consideră cantitățile ce depășesc
cantitățile mari”.
Prin urmare, s-a constatat că transportarea „heroinei” pe teritoriul
Republicii Moldova este o operațiune ilegală cu substanțe narcotice, iar cantitatea
de 199550 grame „heroină”, depistată la 20.03.2008 în circumstanțele expuse,
reprezenta o cantitate deosebit de mare, de aici și semnul calificativ incriminat
inculpatului Karalar Murat Hamza.
Scopul înstrăinării substanțelor narcotice, urmărit de către ultimul prin
transportarea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova era confirmat nu numai prin
55
declarațiile martorilor expuse mai sus, prin faptul că dînsul nu consumă substanțe
narcotice, dar și prin cantitatea însemnată a lor, precum și prin pregătirea comodă
pentru desfacere (brichete, plastine).
Tot odată, reieșind din cele expuse, cît și din considerentul că „punerea în
circulație ilegală a substanțelor narcotice” nu este prevăzută ca operațiune
distinctă în circulația substanțelor narcotice în Legea cu privire la circulația
substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din
06.05.1999 sau ca operațiune ilegală cu substanțe narcotice în dispoziția art. 2171
alin. (1) sau (2) Cod penal, instanța de judecată a considerat necesar de a exclude
din învinuirea lui Karalar Murat Hamza semnul calificativ „punerea în circulație
ilegală a substanțelor narcotice”, incriminat acestuia de către organul de urmărire
penală.
În aceeași ordine de idei, pornind de la învinuirea adusă, instanța de apel a
mai reținut:
Conform art. 46 Cod penal, „grupul criminal organizat este o reuniune
stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai
multe infracțiuni”.
Potrivit teoriei dreptului penal se deduc următoarele trăsături caracteristice
obligatorii ale grupului criminal organizat:
- reuniune de două sau mai multe persoane, formată atît din coautori, cît și
din alți participanți, ale căror roluri sunt strict determinate,
- organizarea în prealabil a membrilor grupului, care presupune prezența
unei căpetenii, a unui plan elaborat dinainte,
- stabilitatea (statornicia) grupului, cu următorii indicatori:
a) gradul înalt de organizare (consolidarea grupului, prelucrarea
detaliată a planurilor săvîrșirii infracțiunii),
b) stabilitatea activului de bază a grupului și structurii lui
organizaționale, care permite coparticipanților să conteze pe ajutorul
reciproc și susținere în procesul săvîrșirii infracțiunii,
c) existența unor metode și forme de activitate individuale după
caracterul lor, ce-și găsesc oglindire în elaborarea unor metode
specifice de săvîrșire a infracțiunii, în comportamentul membrilor
grupului într-o situație sau alta, retragerea de la locul faptei,
d) stabilitatea (constanța) formelor și metodelor activității criminale,
care servesc deseori ca garant al siguranței săvîrșirii cu succes a
infracțiunii, întrucît ele reduc la minimum posibilitatea comiterii
erorilor de către participanți în cazuri imprevizibile.
- organizarea pentru comiterea uneia sau mai multor infracțiuni.
În speță, activitățile, comportamentul și modul de viață ale inculpatului
Karalar Murat Hamza, precum și a celor două persoane identificate de către
organul de urmărire penală, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o
procedură separată în legătură cu căutarea lor, anterioare zilei de 20.03.2008, în
această zi, cît și ulterioare, se înscriau perfect în prevederile analizate mai sus. Mai
mult ca atît, prin declarațiile completate de către inculpatul Karalar Murat în cadrul
56
examinării apelului ce țin anume de activitatea concetățenilor lui, se dovedește
odată în plus consecutivitatea acțiunilor infracționale.
Reieșind din cumulul celor analizate mai sus prin prisma prevederilor
legislației penale în vigoare a Republicii Moldova (art. 46 Cod penal), toți cei trei
sus indicați la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un „ grup
criminal organizat”, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu
distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu
elaborarea unui plan detaliat de săvîrșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai
sofisticate și ingenioase metode de săvîrșire a infracțiunii, cu determinarea
comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea
(îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvîrșirii
infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc mulitilateral atît în viața de
toate zilele, cît și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare.
Cu referire la apelul declarat pe acest capăt de acuzare de către avocatul
Babără Marian și inculpatul Karalar Murat Hamza privind versiunea de apărare,
înaintată potrivit căreia ultimul ar urma să fie liberat de răspundere penală în
temeiul predării benevole la 20.03.2008 a substanțelor narcotice, Colegiul
verificînd-o, a considerat-o nefondată.
Potrivit art. 217 alin.(5) Cod penal, „persoana care a săvîrșit acțiunile
prevăzute la art. 217 sau 2171 este liberată de răspundere penală dacă a contribuit
activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a
substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, după caz, prin
autodenunțare, predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea
persoanelor care au contribuit la săvîrșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor
bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi
considerată predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea
acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor”.
La fel, instanțele de judecată urmează să țină seama că, în baza art.217
alin.(5) Cod penal, liberarea de răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute
la art.217 și art.2171 Cod penal este posibilă în cazul în care există una din două
condiții:
a) predarea benevolă de către persoană a substanțelor narcotice, psihotrope
sau a analoagelor acestora;
b) acțiunile active ale persoanei care contribuie la descoperirea sau
curmarea infracțiunilor legate de circulația unor astfel de substanțe:
autodenunțare, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvîrșirea
infracțiunii, indicarea sursei de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau
a analoagelor lor, participarea la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau
a veniturilor dobîndite în rezultatul comiterii infracțiunii.
Caracterul benevol se exprimă prin absența unei situații în care persoana
respectivă se vede nevoită să predea substanțele menționate reprezentanților
organelor de drept, deoarece acestea, într-un fel sau altul, vor fi confiscate.
Dimpotrivă, persoana în cauză avea posibilitatea reală de a le deține și de a
dispune de ele în continuare, însă le-a predat benevol. În același timp, nu contează
57
din ce motive a hotărît persoana să predea mijloacele narcotice: din proprie
inițiativă sau la sugestia părinților, la sfaturile rudelor, prietenilor etc.
Nu poate fi considerată ca predare benevolă a substanțelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor lor lăsarea unui bilet scris printre substanțele
respective, în care se menționează năzuința autorului biletului de a le preda
organelor abilitate.
În cazul reținerii persoanei, precum și al desfășurării acțiunilor de urmărire
penală pentru depistarea și ridicarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor, predarea acestor substanțe la solicitarea persoanei responsabile,
care desfășoară acțiunile menționate, nu poate servi drept temei pentru aplicarea
prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal.
În viziunea instanței de apel, reieșind din conținutul art. 217 alin. (5) Cod
penal, la stabilirea caracterului benevol era necesar, de asemenea, de atras atenția
la următoarele două circumstanțe:
1) trebuie să aibă loc predarea reală a substanțelor narcotice, dar nu pur și
simplu o intenție, chiar și dacă ar fi perfectată în scris, întrucît singură intenția
nu liberează de răspundere penală pentru circulația ilegală a substanțelor
narcotice; această predare benevolă poate fi înfăptuită:
a) prin predarea nemijlocită,
b) prin comunicarea unor informații veridice și crearea de condiții pentru
depistarea și ridicarea fără dificultăți de către organele de drept a
substanțelor narcotice,
2) predarea trebuie să fie într-adevăr benevolă.
Prin contribuție la descoperirea și contracararea infracțiunilor legate de
circulația ilegală a substanțelor narcotice, divulgarea persoanelor care le-au
săvîrșit, se subînțelege participarea personală benevolă a persoanei la măsurile
prevăzute de legislația privind activitatea operativă de investigații întreprinse de
organele de poliție ori alte organe de drept, îndreptate la descoperirea și curmarea
acestei infracțiuni, stabilirea circumstanțelor de fapt ale cauzei, persoanelor care au
săvîrșit infracțiunea, locului aflării și reținerii lor.
În speță, comportamentul inculpatului Karalar Murat Hamza nici într-un fel
nu confirma această versiune de apărare, dimpotrivă, refuzul de a da răspunsuri la
întrebările colaboratorilor poliției rutiere în momentul stopării microbuzului și
verificării conținutului „mărfii” transportate, încercările lui de a apela la ajutorul
unor terțe persoane (în speță la inculpatul Cernit Murat) pentru soluționarea
situației cu orice preț în favoarea lui, indica asupra intențiilor sale de a găsi ieșire
din situație și a-și realiza intențiile personale, precum și a-și executa obligațiunile,
conform rolului ce-i revenea în componența acestui „grup criminal organizat”,
îndreptate la atingerea obiectivelor comune propuse.
Deci, versiunea de apărare nominalizată prezinta în sine doar o încercare a
inculpatului Karalar Murat Hamza de a se eschiva de la răspundere penală sau, în
cel mai rău caz, de a diminua rolul său în cadrul acestui „grup criminal organizat”
în contextul săvîrșirii infracțiunii date.
La fel, s-a mai constatat că acțiunile inculpaților Savca Corneliu Vasile și
Cernit Murat trebuiau reîncadrate de la art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b),
58
c), d) Cod penal, la art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a
infracțiunii deosebit de grave.
Astfel, organul de urmărire penală incorect și ilegal a incriminat, mai întîi,
lui Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cernit
Murat și Ohladciuc Valeriu Nicolae complicitate (art. 42 alin.(5) Cod penal) la
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal, iar,
după aceasta, persoanelor, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o
procedură aparte în legătură cu căutarea lor, precum și inculpatului Karalar Murat
Hamza, săvîrșirea infracțiunilor menționate, întrucît complicitatea nu este o
infracțiune distinctă, ci doar contribuie la săvîrșirea infracțiunii.
Din cumulul circumstanțelor reținute, faptelor incriminate lui Savca
Corneliu, Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu
Nicolae nu rezulta, că ei își dădeau seama, că ajută la pregătirea ori săvîrșirea a
careva infracțiune persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o
procedură aparte în legătură cu căutarea lor sau pe inculpatul Karalar Murat
Hamza. Reieșind din condițiile existente, s-a constatat, că în asemenea situație nu
exista nici complicitate și nici complici.
În speță s-a dovedit incontestabil, că inculpații Savca Corneliu Vasile, Țopa
Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu
Nicolae n-au contribuit la săvîrșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar Murat
Hamza prin careva acte de complicitate.
La fel, analiza probelor cercetate prin cumulul lor indica asupra faptului, că
atît inculpatul Cernit Murat, cît și inculpatul Savca Corneliu au favorizat atît
inculpatul Karalar Murat Hamza, ca subiect al executării infracțiunii, cît și fapta
lui.
Astfel, prin acțiunile săvîrșite de către ultimii doi în dimineața zilei de
20.03.2008, s-au creat posibilități de a-l favoriza atît pe inculpatul Karalar Murat
Hamza, cît și fapta lui.
Ajutorul acordat ultimului în formă de sfaturi, cum să procedeze pentru a se
sustrage de la răspundere penală, constituiau, acte de favorizare intelectuală a
acestuia ca infractor.
Mai mult, ajutorul oferit nu numai că a fost acceptat la acel moment de către
inculpatul Karalar Murat Hamza, dînsul pînă în prezent îl utilizează, susținîndu-și
integral versiunea de apărare, „inventată” de inculpații Savca Corneliu și Cernit
Murat, conform căreia el nu are nimic comun cu drogurile depistate la data și
circumstanțele menționate.
Inculpații Savca Corneliu și Cernit Murat prin acțiunile lor intenționate au
săvîrșit o infracțiune și acțiunile lor necesită a fi reîncadrate juridic conform art.
323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de
grave .
Este indubitabil faptul, că în cadrul cercetării judecătorești a fost probată
săvîrșirea de către inculpatul Karalar Murat Hamza a infracțiunii prevăzute de art.
art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal.
Sancțiunea art. 2171 alin.(4) Cod penal în prezent, după modificările operate
prin Legea privind modificarea și completarea Codului penal al Republicii
Moldova, nr. 277-XVI din 18.12.2008, prevede pedeapsă maximă de închisoare pe
59
un termen de 15 ani, iar la momentul săvîrșirii de către inculpații Savca Corneliu
Vasile și Cernit Murat a acțiunilor incriminate, prevedea pedeapsa maximă de
închisoare pe un termen de 20 ani.
Potrivit art. 16 alin.(5) Cod penal drept „infracțiuni deosebit de grave se
consideră infracțiunile săvîrșite cu intenție pentru care legea penală prevede
pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește 12 ani”.
Conform Legii menționate, la momentul comiterii infracțiunii de către
inculpații Savca Corneliu Vasile și Cernit Murat, art. 16 alin.(5) Cod penal
prevedea, că „infracțiuni deosebit de grave se consideră infracțiunile săvîrșite cu
intenție pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un
termen ce depășește 15 ani”.
Astfel, în speță a fost dovedit faptul, că inculpații Savca Corneliu și Cernit
Murat au favorizat infracțiunea deosebit de gravă comisă de către inculpatul
Karalar Murat Hamza și complicii săi, or la momentul înștiințării de către ultimul
a lui Cernit Murat și ulterior de către Cernit Murat a lui Corneliu Savca, despre
stoparea automobilului și descoperirea de către polițiștii poliției rutiere a „ mărfii”,
infracțiunea privind circulația ilegală a substanțelor narcotice era deja consumată,
astfel încît momentul consumării infracțiunii era limita inițială de la care au
intervenit acțiunile active de favorizare (implicarea la infracțiune) a inculpaților
nominalizați.
La acest capitol instanța de apel a considerat incorectă și ilegală reîncadrarea
de către instanța de fond a acțiunilor inculpatului Savca C. de la art. 2171 alin.(4)
Cod penal inclusiv și la art. 327 alin.(1) CP RM, fapt prin care instanța a depășit
limitele învinuirii aduse de către acuzare.
În altă ordine de idei, acuzarea nici în cadrul cercetării judecătorești în
instanța de fond și nici în cea de apel nu a prezentat probe, potrivit cărora la data
și circumstanțele expuse mai sus inculpații Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și
Ohladciuc Valeriu ar fi comis careva fapte, care ar nimeri în raza de acțiune a
infracțiunii incriminate acestora.
După cum a fost constatat în cadrul probatoriului, acțiunile lor – deplasarea
și aflarea la fața locului, au fost întreprinse în strictă conformitate cu legislația în
vigoare, cu atribuțiile lor de serviciu, precum și indicațiile verbale primite prin
telefon direct de la inculpatul Savca Corneliu Vasile, cît și transmise lor de către
acesta prin intermediul altor colaboratori ai Direcției misiuni speciale a
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a cărei Șef era ultimul.
În afară de aceasta, reieșind din declarațiile martorilor făcute în ședință
judiciară, din cumulul probelor prezentate în cadrul cercetării judecătorești, atît în
instanța de fond cît și cea de apel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că acțiunile
inculpaților Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail și Ohladciuc Valeriu
Nicolae au fost îndreptate la documentarea corespunzătoare generală a cazului
transportării de către inculpatul Karalar Murat Hamza a drogurilor, depistate la
data de 20.03.2008 de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și
Poiană Vasile Ion.
În speță, reieșind din acțiunile întreprinse de către inculpații Țopa Ruslan,
Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu în circumstanțele expuse, avînd în vedere
atitudinea lor psihică față de cele întreprinse la fața locului, au determinat instanța
60
de judecată să conchidă, că nici o eventuală constatare a ilegalității acțiunilor
acestora, n-ar face pasibilă pedepsirea lor conform art. 2171 alin.(4) sau 323
alin.(1) Cod penal.
Deci, inculpații Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail și Ohladciuc
Valeriu Nicolae au fost achitați pe art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c),
d) Cod penal întrucît fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii, după cum deja
s-a menționat mai sus.
Revenind la apelurile declarate pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a
menționat:
-Argumentul procurorului privind existența componenței de infracțiune
prevăzută de art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal în acțiunile
inculpaților Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru, Cernit Murat și
Ohladciuc Valeriu era pur formal, or nici în cadrul cercetării judecătorești în
instanța de fond și nici în apel nu au fost prezentate probe pertinente în acest sens,
iar declarînd apelul procurorul enumera aceleași probe care au stat la baza emiterii
sentinței, fără a expune careva contraargumente plauzibile;
- Argumentul procurorului, avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului
Savca Corneliu, avocaților Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului
Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), potrivit cărora era ilegală
reîncadrarea acțiunilor inculpaților Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) pe art. 323 alin. (1) Cod penal, deasemenea a fost absolut
nefondat, or probele cercetate prin cumulul lor dovedeau implicarea ultimilor în
cazul din speță prin sfaturi, asistență etc, dinainte nepromisă, adică la etapa cînd
infracțiunea traficului de droguri era deja consumată.
Implicarea nemijlocită a lui Cernit Murat și Savca Corneliu, era vădită și
activată nemijlocit din momentul reținerii drogurilor de către lucrătorii poliției
rutiere, or chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care
nu avea nimic comun cu organele de drept, a apărut la MAI în momentul reținerii
lui Karalar Murat.
Mai mult decît atît, s-a deplasat și la depozitul din or. Vatra, pentru a traduce
cele relatate de către Karalar, cu toate că, ultimul cunoștea foarte bine limba rusă,
iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie poseda limba turcă;
Din aceleași cosiderente Boztepe Omer a adus geanta lui Karalar Murat în
oficiul lui Cernit Murat, dar nu spre exemplu la barul lui Karalar Murat.
Cernit Murat, depistînd geanta ”chibzuind că în ea se află exploziv”, îl
contactează pe Savca Corneliu, dar nu la CPS Centru, CGP mun. Chișinău, sau
902, doar este angajat ca ”specialist în dreptul penal”, ultimul, la rîndul său,
dispunînd de așa o informație, precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu
expediază la fața locului colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar
3 lucrători, subordonați lui, din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, audiați
în calitate de martori.
Atît din declarațiile inculpaților, cît și a martorilor, rezulta, că Savca
Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului (necunoscut),
pentru a „documenta” un caz de extorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere
de la un cetățean turc, dar nimeni din cei veniți la fața locului nu întreprind careva
măsuri privind reținerea lor în flagrant, nimeni nu avea careva aparataj pentru
61
efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nu s-a pornit vreo
cauză penală pe acest fapt, sau măcar să se întocmească un proces-verbal de
constatare.
De asemenea, de către colaboratorii DMS nu s-a înregistrat nici un raport
(atît înainte cît și după sosirea lor la fața locului) de autosesizare privind estorcarea
de bani de către colaboratorii de poliție rutieră de la un cetățean turc. Mai mult,
sosind la fața locului colaboratorii poliției DMS al MAI, nu i-au perchiziționat pe
Poiană Vasile și Ceban Ion, nu au verificat automobilul lor de serviciu, în vederea
depistării banilor, nu au înregistrat sau așteaptat momentul transmiterii banilor
- Argumentul expus de către avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului
Savca Corneliu, potrivit căruia era incorectă recalificarea acțiunilor lui C. Savca și
la 327 alin. (1) Cod penal a fost admis de către instanța de apel, motiv, inclusiv și
pentru care s-a admis parțial apelul.
-Argumentul expus de către avocatul Suveică Tudor referitor la faptul,
precum că reținerea și pornirea cauzei penale împotriva inculpatului Savca
Corneliu urmărea ca scop discreditarea lui, întrucît în virtutea funcției era
considerat „persoana Ministrului Afacerilor Interne Papuc Gheorghe”, iar ultimul,
de asemenea, discreditat în așa mod, să fie împiedicat de a ocupa funcție în noul
Guvern, era una declarativă și absolut nefondată, or numirea sau nenumirea unui
funcționar - în speță Ministrul MAI este o chestiune inclusiv politică ce nu are
tangență cu careva acțiuni ilegale sau de oricare alt gen a unor subalteni.
Așadar, deși a fost dovedită vinovăția inculpaților Cerkez Akbulut (Cernit
Murat, Altîg Murat) și Corneliu Savca în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
323 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a încetat procesul pe acest capăt de
acuzare din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere
penală.
IV. Falsul în acte publice, săvîrșit de către Savca Corneliu și Moiseev
Dumitru
Instanța de apel a constatat că după reținerea la 20.03.2008 în circumstanțele
descrise mai sus de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile a
camionului de model „Hiunday H 100”, cu n/î C ME 761, în care au fost depistate
199550 grame de heroină, din intenții carieriste, urmărind scopul de a fi menționați
pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva
primilor doi, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere
din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum
și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe
parcursul zilei de 20.03.2008, inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev
Dumitru Mihail au comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe:
Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu
nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru
Mihail, cu participarea nemijlocită a ultimului, inculpatul Savca Corneliu Vasile a
falsificat în Dosarul de lucru nr. 20066601 cu denumirea convențională „KEMAL”
(dosar strict secret), care-l avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss”,
62
datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu data de
19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu data de 22.03.2008,
înscriind în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație
operativă de la agentul „KEMAL” despre o posibilă tranzitare a unei mari cantități
de heroină pe teritoriul Republicii Moldova cu destinație în țările Uniunii Europene
de către cetățeanul Republicii Turcia Karalar Murat, precum și alte persoane,
membri ai unei organizații criminale internaționale, totodată, atribuindu-i „notei
agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note
agenturistice” cu alt conținut.
După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire
penală, folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la
20.03.2008 Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe,
împreună cu întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte
documente i le-a prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă
întocmire legală a acestora. Acțiunile lor se califică conform art. 332 al.1 CP RM -
înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a
unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvîrșite din
interes personal.
În urma audierii opiniei participanților la proces, analizînd materialele
cauzei, luînd în considerație circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării
judecătorești în instanța de fond și cea de apel, ținînd cont de argumentele și
considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea pozițiilor lor,
inclusiv în apelurile declarate, instanța de apel a ajuns la concluzia de fapt stabilită
deja de către instanța de fond și anume, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu
Vasile și Moiseev Dumitru Mihail în această parte și-a găsit confirmare parțială,
faptele lor urmînd a fi încadrate conform art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea
de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date
vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvîrșite din interes
personal, reîncadrînd astfel acțiunile inculpaților de la art. 332 alin.(2) lit. a), c)
Cod penal, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în
documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de
documente săvîrșite din interes personal, conform indicilor calificativi: săvîrșite în
mod repetat și în interesul unui grup criminal organizat incriminat de OUP din
umătoarele considerente:
Acuzarea a constatat, că „stabilind, că acțiunile lor criminale (ale lui Savca
Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail) ca membri activi și a altor membri ai
grupului criminal organizat nominalizat, exprimate prin acordarea sfaturilor,
indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor,
urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe
teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, din
interese personale, exprimate prin demascarea acțiunilor lor din motivul
implicării a mai multor organe de drept a Republicii Moldova, împreună și printr-
o înțelegere prealabilă între dînșii, avînd scopul eschivării lor și a altor membri de
la răspunderea penală pentru infracțiunea săvîrșită (complicitate la circulația
63
ilegală a substanțelor narcotice), în mod repetat, în interesul unui grup criminal
organizat, la data de 24.03.2008, prin intermediul unui purtător de informație
electronice –Flash Card de model „hp”, falsifică din dosarul de lucru cu
denumirea convențională „KEMAL”, nr. 20066601 (dosar strict secret), „Notă
agenturistică nr. 59ss”, datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr.
123ss”, datată cu data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu
data de 22.03.2008, ulterior, tot atunci, înscriu în fiecare din ele date vădit false,
precum că el (Savca Corneliu Vasile) a primit informație operativă de la agentul
„KEMAL” și a organizat operațiunea de filaj, de descoperire și de reținere a
filierei de substanțe narcotice.
Mai mult ca atît (Savca Corneliu Vasile), a falsificat și a introdus date vădit
false in „Fișa personală a agentului „KEMAL” și „Angajamentul în scris a
agentului” din același dosar, precum că membrul grupului criminal organizat,
Cernit Murat este agentul „KEMAL”, care furnizează informație operativă”.
În cadrul cercetării judecătorești atît în instanța de fond, cît și cea de apel de
către acuzatorul de stat n-a fost probat faptul, că falsul în acte publice a fost săvîrșit
de către inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail în interesul
unui „grup criminal organizat”, de aceea semnul calificativ „în interesul unui
grup criminal organizat” nu putea fi incriminat acestora și urma a fi exclus din
învinuire. Asupra acestui fapt instanța de apel s-a expus și în argumentarea
efectuată mai sus pe alte capete de acuzare.
În același timp, la adoptarea soluției pe acest capăt de învinuire instanța de
apel a considerat corectă soluția instanței de fond și în privința excluderii lit.,,a,,
alin. (2) al art. respectiv, or potrivit Legii pentru modificarea și completarea
Codului penal al Republicii Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din
24.05.2009, din dispoziția alin.(2) art. 332 Cod penal a fost exclusă lit. a).
În această ordine de idei s-a reținut și faptul, că și apelul procurorului pe
acest capăt de acuzare era unul nefondat, mai mult formal din moment ce nu
conținea careva contraargumente la concluziile instanței de fond, în cadrul
apelului solicitările apelantului nu au fost însoțite de prezentarea cărorva probe
suplimentare etc. întru susținerea poziției invocate, motiv pentru care a fost
respins.
Calificarea sus indicată reieșea din următoarele:
a) Potrivit art. 123 Cod penal ambii inculpați erau considerați „persoane cu
funcție de răspundere”, întrucît activau conform Ordinelor Ministrului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova, respectiv, nr. 655 EF din 26.12.2007 și nr. 596 EF
din 23.11.2007 în funcțiile de Șef-interimar al Direcției Misiuni Speciale a
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și, respectiv, Șef Secție
Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale a Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova, acordîndu-li-se în virtutea acestor funcții drepturi și obligații
în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de
dispoziție;
64
b) „Nota agenturistică”, este un act public („document oficial”), adică
adoptat, în speță, prin activitatea organului de poliție, în conformitate cu art. 3.3
pct. (5) lit. b) a Regulamentului privind activitatea operativă de investigații a
organelor afacerilor interne (Anexa nr. 1(strict secretă) la Ordinul M.A.I. Nr. 005
din 25 septembrie 2001(strict secret)), care are menirea să certifice evenimentele și
faptele care provoacă, încetează sau au alte urmări juridice (anexa nr. 1.51(strict
secretă) la acest Regulament);
c) Inculpații au înscris în aceste documente date vădit false: fie că faptele și
împrejurările expuse nu au avut loc, după cum este consemnat în „Notă
agenturistică nr. 59ss”, datată cu data de 08.02.2008, fie că au avut loc în cu totul
alt mod, decît s-a făcut consemnarea în „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu
data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu data de 22.03.2008;
d) Inculpații au urmărit scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, de a-și
ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva colaboratorilor poliției rutiere
Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, îndreptate la impunerea acestora de a
depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne
datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date
subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008.
Calificînd acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu Vasile și
Moiseev Dumitru Mihail (falsul în acte publice) după semnul calificativ
„falsificarea documentelor oficiale”, care presupune contrafacerea sau alterarea
acestora, instanța de apel a menținut poziția instanței de fond care reieșea din
aceea, că atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior
i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut, după cum reise din
Registrul nominalizat mai sus, au falsificat integral acest document.
Mai mult, la înregistrarea ultimului document, au fost încălcate și
prevederile art. 3.3 pct.(6) a Regulamentului nominalizat.
Întrucît inculpatul Moiseev Dumitru Mihail în cadrul audierii suplimentare
în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-211, vol. XVII), declarații susținute și în
apel a confirmat faptul, că conținutul acestor trei „note agenturistice” sus indicate
din Dosarul de lucru nr. 20066601 cu denumirea convențională „KEMAL”
coincide cu conținutul acelora imprimate de pe „Flash Card”-ul, ridicat de la dînsul
(f.d.-230-235, vol. III), este irelevant argumentul lui, conform căruia acest purtător
de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001,
capacitatea 256 mb, a fost ridicat de la dînsul cu încălcări procesuale.
Deasemenea, după cum s-a constatat în cadrul verificării corpurilor delicte,
conținutul mapei în care se aflau aceste trei documente a fost modificat ultima oară
la data de 24.03.2008, ora 1438, pe cînd Moiseev Dumitru Mihail a fost reținut
conform procesului-verbal de reținere (f.d.-171, 172, vol. III), la 26.03.2008, ora
1710, adică cu două zile mai tîrziu.
Așadar, la acest capitol se exclude versiunea ultimului privind posibilitatea
introducerii unor modificări privind timpul întocmirii acestor documente, după
ridicarea de la dînsul a acestui Flash Card.
65
Revenind la apelul avocaților pe acest capăt de acuzare, instanța de apel
deasemenea le-a respins drept nefondate, or motivele invocate în apeluri au făcut
obiectul cercetării în instanța de fond, însă nu și-au găsit confirmarea.
Astfel, s-a respins ca nefondat argumentul potrivit căruia, nu s-a efectuat
careva expertiză, care să confirme falsificarea acestor „note agenturistice”, iar
instanței de judecată, inclusiv celei de apel nu i-au fost prezentate „note
agenturistice” perfectate cu aceeași dată, dar cu alt conținut, întrucît în cadrul
audierii suplimentare în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-208, vol. XVII) și
ulterior în apel inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și-a
confirmat declarațiile făcute în timpul urmăririi penale în cadrul audierii lui la
09.06.2008 în calitate de învinuit (f.d.-82, vol. IV), conform cărora el nu i-a
furnizat inculpatului Savca Corneliu Vasile careva informații legate de drogurile
(heroina) reținute la 20.03.2008.
Mai mult, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a
confirmat că în perioada 01.09.2006 – 03.01.2008 nu a fost pe teritoriul Republicii
Moldova, dar s-a aflat în Germania, întrucît trebuia să se afle în mod obligatoriu pe
teritoriul acestei țări în legătură cu acordarea statutului de refugiat, pe care-l
solicitase, de aceea nu i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu Vasile informațiile
inserate în „notele agenturistice” nr. 253ss, datată cu 03.01.2007 (f.d.-7), nr.
252ss, datată cu 01.02.2007 (f.d.-8), nr. 836ss, datată cu 03.03.2007 (f.d.-9), nr.
837ss, datată cu 11.05.2007 (f.d.-10), nr. 838ss, datată cu 12.06.2007 (f.d.-11), nr.
839ss, datată cu 14.07.2007 (f.d.-12) din Dosarul de lucru nominalizat, iar în
cadrul audierii lui în calitate de învinuit la data de 09.06.2008 (f.d.-82, vol. IV),
Cernit Murat a declarat, că el, în general, nu i-a furnizat careva informații legate de
comiterea omorurilor, tîlhăriilor, jafurilor și furturilor, inserate în notele
menționate, dar informațiile furnizate țineau doar de falsificarea documentelor,
traficul de ființe umane și proxenetism.
Ultimele circumstanțe se confirmau obiectiv și din conținutul pct. pct. 13 și
14 din Fișa personală a agentului (Anexa 1.1 (strict secretă) la Instrucțiune),
conform căreia sunt indicate direcțiile de lucru și scopul racolării agentului
„KEMAL”.
Din aceleași considerente (aflarea lui Cernit Murat în perioada de referință
după hotarele țării) nici inculpatul Savca Corneliu Vasile nu putea să-i transmită
agentului „KEMAL”, iar acesta nu putea să însușească „misiunile” cu nr. 1578ss
(f.d.-13), nr. 1579ss (f.d.-14), nr. 1580ss (f.d.-15), nr. 1581 (f.d.-16), nr. 1582ss
(f.d.-17) din același Dosar de lucru.
Reieșind din cele descrise, rezulta concluzia, că declarațiile inculpatului
Savca Corneliu Vasile, făcute în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-209, vol.
XVII) privind primirea informațiilor și transmiterea misiunilor sus indicate în
cadrul convorbirilor telefonice cu inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg
Murat) aflat după hotarele țării în perioada de referință nu numai că nu erau
convingătoare și veridice, dar ele denotă faptul, că de către dînsul au fost falsificate
marea majoritate a documentelor din acest Dosar de lucru, aceasta fiind o metodă
de lucru a primului în cadrul acestui Dosar.
S-a respins ca nefondat și un alt argument potrivit căruia, din aceste „note
agenturistice” și-au găsit confirmare, de aceea nu se poate afirma, că ele au fost
66
falsificate, or era un argument absurd în contextul în care se ia în vedere scopul și
timpul întocmirii lor.
Un alt argument invocat atît în instanța de fond, cît și în apelurile apărării
potrivit căruia „nota agenturistică” nu este document oficial, care acordă drepturi
sau eliberează de obligații, că „notele agenturistice” sunt reglementate de ordinele
interne ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și sunt
recunoscute de Ministru și Vice-miniștri ca documente de uz intern, dar nu ca
documente oficiale, cu trimitere la declarațiile martorilor Zubic Valentin
Alexandru, Cosovan Ghenadie Stelian și Hîncu Tudor Mihail în această parte,
deasemenea a fost respins ca nefondat.
Instanța de apel a concluzionat în acest sens, că avînd în vedere că „notele
agenturistice” atestau fapte care au relevanță juridică, erau create de către persoane
împuternicite de stat (funcționari, avînd atribuții speciale, statut special și situație
de serviciu specială), erau expuse într-o formă stabilită de lege, erau introduse în
circuit în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al circulației,
determinat de domeniul de aplicabilitate și restricțiile impuse, reglementate prin
Legea privind activitatea operativă de investigații, nr. 45-XIII din 12.04.1994,
Legea cu privire la secretul de stat, nr. 245-XVI din 27.11.2008 (pînă la aceasta
prin Legea cu privire la secretul de stat, nr. 106-XIII din 17.05.1994), Ordinul
MAI nr. 005 (strict secret) din 25.09.2001 „Despre aprobarea Regulamentelor și
Instrucțiunilor privind organizarea și efectuarea activității operative de
investigații a organelor afacerilor interne”, aceste „note agenturistice” făceau
parte din categoria „documentelor oficiale”.
Prin urmare, inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru ca subiecți ai
infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod penal necesitau a fi trași la
răspundere penală pe acest capăt de acuzare.
În același timp, deși dovedită totalmente vinovăția inculpaților Corneliu
Savca și Moiseev Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(1)
Cod penal, procesul penal a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de
prescripție de atragere la răspundere penală.
V. Pe episodul de depășire a atribuțiilor de serviciu, săvîrșită de către
Savca Corneliu și Moiseev Dumiru, instanța de apel a constatat
următoarele:
Stabilind că actele de favorizare întreprinse de către el la rugămintea
inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu l-au ajutat efectiv pe
inculpatul Karalar Murat Hamza din motivul implicării a mai multor subdiviziuni
ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au fost alarmate de
către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, precum
și alți colaboratori de poliție sosiți la fața locului, din răzbunare, depășind în mod
vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzînd daune în
proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice, inculpatul Savca Corneliu, care deținea conform Ordinului
67
Ministrului Afacerilor Interne nr. 655 EF din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-
interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova, astfel fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au
acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și
acțiunilor administrative de dispoziție, a dat indicații inculpatului Moiseev
Dumitru, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 596
EF din 23 noiembrie 2007 funcția de Șef al Secției misiuni speciale a Direcției
misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de
asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și
obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor
administrative de dispoziție, iar acesta, la rîndul său, înțelegînd greșit interesele de
serviciu, dorind să îndeplinească necondiționat indicațiile inculpatului Savca
Corneliu Vasile, care era șeful lui nemijlocit pe linie de serviciu, acționînd în
același mod, cauzînd aceleași daune, a dat indicații subalternilor săi, ca să fie
escortați colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion în
incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova unde, sub
conducerea și cu participarea nemijlocită a lor, manifestînd violență și înjosindu-le
demnitatea, i-au influențat psihic de a da explicații, ce nu corespund adevărului,
precum că depistînd în dimineața zilei de 20.03.2008 substanțe narcotice în
automobilul de model „Hiunday H-100”, cu nr/î C ME 761, condus de către
inculpatul Karalar Murat Hamza, au extorcat de la acesta bani în schimbul
eliberării automobilului cu „marfă”, în acest scop eliberînd-o pe cea de a doua
persoană, tot odată, impunîndu-i să scrie rapoarte privind eliberarea din inițiativă
proprie din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă.
Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion au refuzat categoric de a face
explicații, ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din
inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza
cărora la 28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute.
Acțiunile inculpaților se califică conform art. 328 alin.(1) Cod penal, adică
săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care
depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă
aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și
drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.
Audiind declarațiile inculpaților, analizînd declarațiile martorilor și
materialele cauzei, ținînd cont de circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării
judecătorești atît în cadrul instanței de fond, cît și celei de apel, luînd în
considerație argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate
în susținerea pozițiilor lor, inclusiv invocate în apeluri, instanța de apel a ajuns la
concluzia, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în această
parte și-a găsit confirmare parțială în ședință judiciară, de aceea faptele lor
necesitau a fi reîncadrate juridic conform art. 328 alin.(1) Cod penal, adică
săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care
depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă
aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și
drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.
68
Astfel, instanța de apel, ca și instanța de fond, a reîncadrat acțiunile
inculpaților de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică săvîrșirea de către o
persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzînd daune în proporții
considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege a persoanelor
fizice, conform indicilor calificativi: săvîrșite în interesul unui grup criminal
organizat, incriminat de organul de urmărire penală, excluzînd calificativul
„săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat” pe motivele deja expuse în
argumentarea poziției pe episodul circulației ilegale a substanțelor narcotice.
Organul de urmărire penală penală n-a indicat nici în ordonanțele de punere
sub învinuire, nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au încălcat inculpații
Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail, întrucît acestora li se incrimina
comiterea unor acțiuni, care nu pot fi săvîrșite nici de o persoană cu funcție de
răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, nemaivorbind de dînșii care
dețineau funcții înalte în cea mai importantă subdiviziune a Ministerului Afacerilor
Interne, fiind investiți cu drepturi și atribuții de serviciu speciale (pe lîngă cele
generale), unele dintre care constituie secret de stat și de serviciu.
Prin urmare, contrar afirmațiilor apărării, de către organul de urmărire penală
le-a fost asigurat lui Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail dreptul la
apărare, astfel fiind respectate prevederile art. 64 alin. (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, precum și prevederile art. 66 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură
penală.
Calificînd acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu Vasile și
Moiseev Dumitru Mihail (excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu)
după semnele calificative:
a) „cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor
publice”,instanța de apel, ca și instanța de de fond a reieșit din faptul, că
acțiunile acestora au fost orientate asupra unor obiective care contravin
intereselor generale ale societății: discreditarea imaginii organelor de drept
și a puterii de stat, încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenilor,
încălcarea ordinii de drept, tăinuirea și acoperirea infracțiunilor săvîrșite;
b) „cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor ocrotite
de lege ale persoanelor fizice”, instanța de apel, deasemenea ca și instanța
de fond a reieșit din faptul, că au fost aduse atingeri drepturilor lui Ceban
Ion Simion și Poiană Vasile Ion, care derivă din drepturile pe care ultimii le
au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea le
recunoaște și le garantează – dreptul la apărare, dreptul la siguranță
personală, dreptul la libera circulație.
În cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cît și în cea de apel de
către acuzatorul de stat n-a fost probat faptul că inculpații Savca Corneliu Vasile și
Moiseev Dumitru Mihail au săvîrșit acțiunile nominalizate în interesul unui „grup
criminal organizat”, de aceea semnul calificativ „săvîrșite în interesul unui grup
criminal organizat” nu putea fi incriminat acestora și a fost exclus din învinuire.
69
Mai mult ca atît, apelul acuzatorului pe acest capăt de acuzare a fost unul
formal ce cuprinde doar o eumerare a probelor cercetate în instanța de fond, fără
careva contraargumente și fără prezentarea cărorva probe noi.
Potrivit legislației Republicii Moldova, toate persoanele cu funcție de
răspundere trebuie să aibă o comportare corectă și cuviincioasă față de persoanele,
cu care intră în legătură în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.
Este interzis ca un funcționar aflat în funcție de serviciu să folosească un
limbaj violent sau acte de violență psihică (sau fizică) împotriva unei persoane.
În speță s-a stabilit cu certitudine, că inculpații Savca Corneliu Vasile și
Moiseev Dumitru Mihail depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor
acordate prin lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion Simion și
Poiană Vasile Ion, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de
concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu
19.03.2008, fiind nestăpîniți, conduși de mînie, au manifestat impulsivitate,
brutalitate și chiar agresiune față de aceștia.
Presiunile psihice aplicate în privința ultimilor le-au produs profunde
suferințe morale, întrucît ei nu numai că au fost insultați și calomniați cu cuvinte
înjositoare, dar au fost speriați atît cu întreprinderea unor fapte păgubitoare asupra
rudelor apropiate, cît și amenințați cu aplicarea loviturilor în privința lor.
Necătînd la aceasta, nici Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile Ion n-au
depus careva rapoarte, plîngeri sau contestații în legătură cu concedierea lor din
organele afacerilor interne după cele întîmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost
recunoscuți în calitate de părți vătămate” nici în timpul urmăririi penale, nici în
cadrul cercetării judecătorești, deaceea, acțiunile inculpaților nu pot fi calificate
conform al. 2 art. 328 lit. a), c) Cod penal, ca săvîrșirea de către o persoană cu
funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în
proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice, însoțite de aplicarea violenței, care înjosesc demnitatea părții
vătămate, ci la alin. (1) al aceluiași articol, după cum a fost menționat mai sus și la
acest capitol s-au reținut inclusiv și argumentele apărării.
Revenind la apelul declarat de către apărători în interesele inculpaților,
instanța de apel a mai menționat:
-S-a respins ca nefondat argumentul potrivit căruia, „aceleași acțiuni au fost
calificate și ca circulație ilegală a substanțelor narcotice, și ca depășirea atribuțiilor
de serviciu”, or potrivit art. 33 alin. (4) Cod penal, „concursul ideal există atunci
cînd persoana săvîrșește o acțiune (inacțiune) care întrunește elementele a mai
multor infracțiuni”.
-Nu putea fi reținut nici argumentul precum că „colaboratorii poliției rutiere
Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion n-au fost înlăturați de la îndeplinirea
obligațiunilor de serviciu în momentul reținerii drogurilor, activînd în continuare și
asigurînd securitatea și trecerea liberă a automobilului de serviciu a Prim-
ministrului Republicii Moldova la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari,
mun. Chișinău”, întrucît inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru
Mihail li se incrimina săvîrșirea infracțiunii după îndeplinirea de către primii doi a
70
atribuțiilor de serviciu sus indicate, după escortarea lor în incinta Ministerului
Afacerilor Interne.
-S-a respins ca nefondat și argumentul potrivit căruia „colaboratorii
Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
au luat explicații de la Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion în baza materialului
de acumulare pentru pornirea cauzei penale potrivit raportului depus de inculpatul
Țopa Ruslan și examinat în conformitate cu art. 274 CPP”, or instanța de apel nu a
negat faptul, că inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail urmau
să-și îndeplinească aceste atribuții de serviciu, dar fără a depăși limitele
împuternicirilor acordate unei persoane cu funcție de răspundere în general și lor în
particular.
-Un alt argument, conform căruia „martorii Ceban Ion Simion și Poiană
Vasile Ion au depus explicații în incinta Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova la data de 20.03.2008 după ora 1000, adică după expirarea
timpului aflării lor în exercițiul funcțiunii”, instanța de apel îl respinge ca nefondat
deoarece motivul și scopul, precum și locul și timpul săvîrșirii infracțiunii
incriminate inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail nu are
relevanță pentru existența infracțiunii, dar urmează a fi luat în vedere doar la
individualizarea pedepsei.
-S-a respins ca irelevant și un alt argument, potrivit căruia, „dacă au fost
depistate de către organul de urmărire penală careva constrîngeri asupra lui Ceban
Ion Simion și Poiană Vasile Ion din partea altor colaboratori de poliție ai Direcției
misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Moiseev
Dumitru Mihail nu putea răspunde pentru acțiunile altor persoane”, or în acest caz,
de fapt partea apărării admite comiterea infracțiunii în privința primilor doi, dar de
către alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale, numai nu de către inculpatul
Moiseev Dumitru.
Astfel, potrivit pct. 10 alin. (1) a Statutului disciplinar al organelor
afacerilor interne sus indicat, „ordinul șefului este obligatoriu pentru subalterni
și urmează a fi executat fără discuție, întocmai și în termenul oportun”, iar potrivit
alin.(3) al aceluiași punct, „colaboratorul are dreptul să conteste legitimitatea
ordinului primit, după executarea lui, adresîndu-se șefului superior în serviciu”.
La acest capitol, instanța de apel a mai reținut, că instanțelor de judecată
nici la examinarea în fond și nici în apel nu le-au fost prezentate careva probe,
conform cărora, după executarea de către inculpatul Moiseev Dumitru a ordinului
inculpatului Savca Corneliu (indicațiilor verbale) privind luarea în modul expus la
data de 20.03.2008 de la Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion a explicațiilor,
precum și a rapoartelor de concediere, datate cu 19.03.2008, primul ar fi contestat
într-un mod sau altul legitimitatea lui.
Mai mult, după aceasta, împreună cu ultimul, și-a continuat acțiunile în acest
sens.
Astfel, totalitatea probelor cercetate pe capătul respectiv de acuzare indica
incontestabil la existența în acțiunile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev
Dumitru a componenței de infracțiune prevăzută de art. 328 alin.(1) Cod penal -
săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care
depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă
71
aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice.
În același timp, deși dovedită totalmente vinovăția inculpaților Corneliu
Savca și Moiseev Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(1)
Cod penal, procesul penal a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de
prescripție de atragere la răspundere penală.
VI. Pe episodul de depășire a atribuțiilor de serviciu, săvîrșită de către
Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu, instanța de apel a constatat:
Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu, activînd, respectiv, conform Ordinului
Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 638 EF din 14.12.2007 în
funcția de inspector superior al Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și conform Ordinului
Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 18 EF din 25.01.2008 în
funcția de Șef Secție „Alfa” a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova, fiind astfel persoane cu funcție de răspundere,
cărora li s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității
publice și acțiunilor administrative de dispoziție, la 20.03.2008, la indicația șefului
lor, inculpatului Savca Corneliu Vasile, care deținea conform Ordinului Ministrului
Afacerilor Interne nr. 655 EF din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-interimar al
Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
astfel, de asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat
drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor
administrative de dispoziție, s-au deplasat la intersecția str. Șciusev – str. Maria
Cibotari, mun. Chișinău pentru a-i reține pe colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion
Simion și Poiană Vasile Ion, care, presupus, extorcau bani pentru eliberarea
automobilului de model „Hiunday H-100”, cu n. î. C ME 761, condus de către
inculpatul Karalar Murat Hamza, în care a fost depistată marfă (fasole) fără
documente de proveniență, printre care erau deghizate brichete de heroină în
cantitate de 5 kg, cît și pentru eliberarea ultimului împreună cu automobilul
nominalizat.
Deplasîndu-se la fața locului, constatînd că nu au influență asupra
colaboratorilor poliției rutiere, ambii depășind în mod vădit limitele drepturilor și
atribuțiilor acordate prin lege, inculpatul Țopa Ruslan Vasile, aplicînd forța fizică
asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile Ion, i-a forțat acestuia
legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale l-a
înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu atît pe ultimul, cît și pe
colaboratorul poliției rutiere Ceban Ion Simion.
Ulterior, stabilind că situația, din motivul implicării a mai multor
subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au
fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană
Vasile Ion, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu cauzînd daune în
proporții considerabile intereselor publice și intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice, exprimate prin discreditarea imaginii organelor de drept și a
puterii de stat, inculpații Țopa Ruslan Vasile și Ohladciuc Valeriu Nicolae i-au
escortat forțat pe lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile Ion și Ceban Ion Simion în
72
incinta Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova, unde, sub conducerea și cu participarea nemijlocită a inculpatului Savca
Corneliu Vasile, precum și a inculpatului Moiseev Dumitru Mihail, i-au influențat
psihic și moral de a da lămuriri, ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie
rapoarte la eliberare din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă,
19.03.2008, pentru ulterioara înscenare a operațiunii de filaj, de descoperire și
reținere a filierei de substanțe narcotice”.
Acțiunile lui Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu au fost încadrate
conform art. 328 alin.(1) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu
funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în
proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice.
Audiind declarațiile inculpaților, analizînd declarațiile martorilor și
materialele cauzei, ținînd cont de circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării
judecătorești atît în cadrul instanței de fond, cît și celei de apel, luînd în
considerație argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate
în susținerea pozițiilor lor, inclusiv invocate în apelul procurorului, instanța de
apel a ajuns la concluzia, că învinuirea inculpaților Țopa Ruslan și Ohladciuc
Valeriu în această parte și-a găsit confirmare parțială, de aceea faptele lor necesitau
a fi reîncadrate juridic conform art. 328 alin.(1) Cod penal, adică săvîrșirea de
către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod
vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat
daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege
ale persoanelor fizice.
Astfel, instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpaților de la art. 328
alin.(3) lit. c) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de
răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor
acordate prin lege, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și
drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor calificativi:
săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat, incriminat de organul de
urmărire penală, excluîînd calificativul „săvîrșite în interesul unui grup criminal
organizat” pe motivele deja expuse în argumentarea poziției pe episodul
circulației ilegale a substanțelor narcotice.
În speță, apreciind acțiunile inculpaților ca „acțiuni care depășesc în mod
vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege”, instanța de apel a
reieșit din aceea, că dînșii ca persoane cu funcție de răspundere au comis acțiuni,
care indiscutabil depășesc limitele competențelor de serviciu și au fost săvîrșite
contrar intereselor de serviciu analizate mai sus, circumstanțe neîndoielnice chiar
și pentru ei însăși.
Reieșind din declarațiile inculpaților, cît și a martorilor, făcute în general pe
cauza respectivă, rezulta incontestabil, că Savca Corneliu a dat indicații
subalternilor să se deplaseze la fața locului (necunoscut), pentru a „documenta” un
caz de extorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere de la un cetățean turc,
dar nimeni din cei veniți la fața locului nu au întreprins careva măsuri privind
73
reținerea lor în flagrant, nimeni nu a avut careva aparataj pentru efectuarea
acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nu s-a pornit vreo cauză
penală pe acest fapt, sau măcar nu s-a întocmit un proces-verbal de constatare.
De asemenea, de către inculpați nu s-a înregistrat nici un raport (atît înainte
cît și după sosirea lor la fața locului) de autosesizare privind estorcarea de bani de
către colaboratorii de poliție rutieră de la un cetățean turc. Mai mult, sosind la fața
locului colaboratorii poliției DMS al MAI, nu i-au perchiziționat pe Poiană Vasile
și Ceban Ion, nu au verificat automobilul lor de serviciu, în vederea depistării
banilor, nu au înregistrat sau așteptat momentul transmiterii banilor, dar totodată au
încercat să-i influențeze și să-i intimideze prin metodele deja stabilite - forțarea
legitimației de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale
înlăturarea de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, escortarea ș.a.
În atare împrejurări, dat fiind faptul că la fața locului deja se prezentase
persoanele împuternicite ei nu mai aveau atribuția direct la caz și prin urmare își
dădeau seama că acțiunile lor ies din limitele competenței funcționale, că dau
dovadă de exces de putere depășindu-și atribuțiile lor de serviciu, iar săvîrșind
faptele incriminate, admiteau survenirea daunelor intereselor publice, crearea unei
stări de pericol pentru buna desfășurare a activității autorității publice în care
activează și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și doreau acest lucru.
Pentru tragere la răspundere penală a persoanei conform art. 328 alin.(1)
Cod penal, organul de urmărire penală urma să stabilească cercul și caracterul
funcțiilor, atribuțiilor persoanei cu funcții de răspundere, legea sau actele
normative care reglementează aceste atribuții, legătura cauzală dintre abaterile
săvîrșite de persoana cu funcțe de răspundere și urmările survenite.
Organul de urmărire penală penală n-a indicat nici în ordonanțele de punere
sub învinuire, nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au încălcat inculpații
Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu, întrucît acestora li se incrimina comiterea unor
acțiuni, care nu puteau fi săvîrșite nici de o persoană cu funcție de răspundere în
nici o circumstanță sau împrejurare, nemaivorbind de dînșii care dețineau funcții
înalte în cea mai importantă subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, fiind
investiți cu drepturi și atribuții de serviciu speciale (pe lîngă cele generale), unele
dintre care constituie secret de stat și de serviciu.
După cum a fost menționat mai sus, pentru întregirea laturii obiective a
infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal (excesul de putere sau depășirea
atribuțiilor de serviciu) este necesar a fi îndeplinite trei cerințe esențiale:
- săvîrșirea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și
atribuțiilor acordate prin lege;
- cauzarea daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice;
- prezența legăturii de cauzalitate între acțiunile comise și urmările
nominalizate.
Cele invocate la analiza capătului de învinuire precedent sunt parțial valabile
pentru prezentul capăt de învinuire.
Potrivit Fișei postului, inspectorul superior al Secției misiuni speciale a
Direcției misiuni speciale (funcție deținută în perioada de referință de către
inculpațul Țopa Ruslan Vasile), se află în subordinea nemijlocită a Șefului secției
74
și șefului-adjunct al secției, iar direct – Șefului Direcței și Șefului-adjunct al
Direcției.
Acesta, printre alte atribuții de serviciu, „desfășoară nemijlocit activitatea de
prevenire, combatere și descoperire a crimelor cu rezonanță socială sporită și de o
complicitate deosebită pe întreg teritoriul țării, reieșind din specificul de activitate
a Secției și liniile de muncă patronate (pct. 1); execută ordinele și indicațiile
conducerii MAI și a șefilor ierarhic superiori (pct. 4); asigură înregistrarea
infracțiunii în modul stabilit, cu transmiterea materialelor la Direcția Generală
Urmărire Penală (pct. 8)”.
Prin Ordinul nr. 001 (strict secret) din 29.01.2004 „Despre aprobarea
Regulamentului secției „Alfa” a Direcției misiuni speciale a Departamentului
serviciilor operative al M.A.I.” a fost aprobat Regulamentul secției nominalizate
(funcția de Șef al căreia era deținută în perioada de referință de către inculpatul
Ohladciuc Valeriu Nicolae).
Anexa nr. 1 (strict secretă) la Ordinul MAI nr. 001 din 29 ianuarie 2004
„Regulamentul secției „Alfa” a Direcției misiuni speciale a D.S.O. al M.A.I.”
stipulează sarcinile acestei subdiviziuni.
Potrivit Anexei nr. 2 la Ordinul sus indicat (Fișa postului), Șeful secției
„Alfa” a Direcției misiuni speciale se află în subordine directă Prim-
viceministrului, iar în subordine nemijlocită – Șefului Direcției misiuni speciale.
Ultimul, printre alte atribuții de serviciu, „organizează controlul
informațiilor despre crimele săvîrșite sau pregătite, ce au consecințe grave (pct.
6); participă personal la petrecerea măsurilor și documentarea acțiunilor
criminale a persoanelor presupuse în săvîrșirea lor (pct. 7)”.
Reieșind din atribuțiile de serviciu menționate mai sus, instanța de apel a
considerat, că prin acțiunile ce țin de aplicarea forței fizice asupra colaboratorului
poliției rutiere Poiană Vasile, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i
ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor
de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion. Ohladciuc Valeriu a escortat forțat
lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM,
unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au
influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i
să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI datate cu ziua precedentă.
În această ordine de idei, instanța de fond indicîd o eventuală constatare a
ilegalității acțiunilor ultimilor doi, săvîrșite la 20.03.2008 la intersecția str. Șciusev
– str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, reieșind din motivul și scopul comiterii lor
indicat în rechizitoriu, considera, că urma să fie calificate de către organul de
urmărire penală prin concurs de infracțiuni conform art. 323 Cod penal
(favorizarea infracțiunii) și art. 327 Cod penal (abuz de putere sau abuz de
serviciu), dar nu conform art. 328 Cod penal (exces de putere sau depășirea
atribuțiilor de serviciu), pentru existența căreia motivul și scopul săvîrșirii
infracțiunii, după cum a fost menționat mai sus, nu avea relevanță juridică, fapt ce
indirect denota admiterea de către instanță a unor acțiuni ilegale ale inculpaților,
dar tacit le-a trecut cu vederea, în primul caz cu referire la Savca și Moiseev
tratîndu-le într-un mod, cu referire la ceilalți doi – absolut invers.
75
În acelaș timp, după cum s-a menționat mai sus, în cadrul cercetării
judecătorești în instanța de fond, cît și în cea de apel de către acuzatorul de stat n-a
fost probat faptul că inculpații au săvîrșit acțiunile nominalizate în interesul unui
„grup criminal organizat”, de aceea semnul calificativ „săvîrșite în interesul
unui grup criminal organizat” nu putea fi incriminat acestora și urma a fi exclus
din învinuire.
Potrivit legislației Republicii Moldova, toate persoanele cu funcție de
răspundere trebuie să aibă o comportare corectă și cuviincioasă față de persoanele,
cu care intră în legătură în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și este interzis
ca un funcționar aflat în funcție de serviciu să folosească un limbaj violent sau acte
de violență psihică (sau fizică) împotriva unei persoane.
În speță s-a stabilit cu certitudine, că inculpații depășindu-și vădit limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege în privința colaboratorilor poliției
rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, îndreptate la aplicarea forței fizice
asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, i-a forțat legitimația de
serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la
îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion, Ohladciuc
Valeriu escortîndu-i forțat pe lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu
Ion în incinta DMS MAI RM, unde inculpații Savca și Moiseev au continuat
acțiunile lor infracționale reținute în episodul precedent.
Astfel, totalitatea probelor cercetate pe capătul respectiv de acuzare au
indicat incontestabil la existența în acțiunile inculpaților Țopa Ruslan și Ohladciuc
Valeriu a componenței de infracțiune prevăzută de art. 328 alin.(1) Cod penal -
săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care
depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă
aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice.
Totodată, deși dovedită totalmente, vinovăția lor în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a încetat procesul penal
în legătură cu expirarea termenului de prescriptive de atragere la răspundere
penală.
VII. Dispoziții finale
Apreciindu-se asupra măsurii de pedeapsă ce urmează a fi aplicată
inculpaților, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 Cod
penal și anume:
* de gravitatea infracțiunilor săvîrșite de inculpați:
- Karalar Murat Hamza a săvîrșit o infracțiune intenționată deosebit de gravă;
- Savca Corneliu și Moiseev Dumitru au săvîrșit o infracțiune din imprudență
gravă ;
* de persoana inculpaților:
– Karalar Murat Hamza (anterior n-a fost judecat, este bolnav);
– Savca Corneliu și Moiseev Dumitru Mihail anterior n-au fost judecați, se
caracterizau pozitiv la locul de muncă;
76
*de circumstanțele agravante (pentru toți inculpați nominalizații):
– săvîrșirea infracțiunii prin orice formă de participație,
* circumstanțe atenuante n-au fost stabilite,
* de influența pedepselor aplicate asupra corectării și reeducării lor, avînd
în vedere pericolul social care-l prezintă pentru societate ca urmare a:
– gravității celor comise, pentru Karalar Murat Hamza;
– discreditării funcțiilor importante deținute în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova, pentru Savca Corneliu și Moiseev Dumitru ;
* de condițiile de viață ale familiilor acestora:
– Karalar Murat Hamza are la întreținerea sa împreună cu fratele pe mama de o
vîrstă înaintată, soția și un copil minor născut deja după pronunțarea
sentinței;
– Savca Corneliu are la întreținerea sa doi copii minori și pe mama de o vîrstă
înaintată;
– Moiseev Dumitru are la întreținerea sa un copil minor și pe mama de o vîrstă
înaintată.
Reieșind din cele enunțate mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia, că
corectarea și reeducare inculpatului Karalar Murat Hamza e posibilă doar în
condițiile izolării lui de societate prin aplicarea pedepsei cu închisoare. În același
timp, ținînd cont de agravarea stării sănătății ultimului, de apariția în familia sa a
copilului minor, luînd în considerație și comportamentul pozitiv în timpul
cercetării judecătorești, instanța de apel a considerat posibilă stabilirea unui termen
de detenție mai mic decît cel numit prin sentința instanței de fond, cu executarea
pedepsei conform art. 72 alin. (4) Cod penal în penitenciar de tip închis;
Inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru le-au fost stabilite pedepse
cu închisoare pe termen minimal prevăzut de lege.
Astfel, ținînd cont de faptul, că inculpații Savca Corneliu și Moiseev
Dumitru s-au aflat în arest din 26.03.2008 pînă la 21.06.2010 pedepsele s-au
considerat ispășite, fără a fi puse în executare.
Argumentele inculpaților și apărătorilor lor vis - a- vis de maltratare și
aplicare a tratamentelor inumane și degradante în privința inculpaților au fost
invocate în cadrul cercetării judecătorești, în instanța de fond, fără a reveni la ele
în cadrul apelului deaceea, instanța de apel a reținut în acest sens răspunsul nr. 18-
22/08-967, parvenit de la Șeful secției exercitare a urmăririi penale pe cauze
excepționale a Procuraturii Generale, Igor Popa (f.d.157, vol. XIV), conform
căruia „Procuratura Generală, în temeiul Încheierii Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău, din 05.05.2009, a efectuat un control cu referire la declarațiile
inculpaților Corneliu Savca, Ruslan Țopa, Murat Karalar și Akbulut Cerkez,
depuse în ședința de judecată. În cadrul controlului menționat, nu au fost
constatate cazuri de maltratare și aplicare a tratamentelor inumane și degradante
în privința persoanelor nominalizate, de către procurori sau colaboratori ai
Serviciului de Informații și Securitate, în procesul exercitării urmăririi penale în
cauza penală nr. 2008030382”.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul
secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale,
77
Lilian Cociu și procurorul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Artur
Lupașco, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 02
august 2013 și care,întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către
instanța de apel, deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de
recurs.
În motivarea recursului înaintat acuzatorii de stat au indicat că decizia în
partea constatării vinovăției inculpatului Cerkez Akbulut în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal nu se contestă.
La fel nu se contestă decizia în partea stabilirii vinovăției inculpaților Savca
C. și Moiseev D. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod
penal, aceasta contestîndu-se doar în partea individualizării pedepsei pe acest capăt
de acuzare. Astfel, după părerea recurenților pedepsele stabilite inculpaților nu au
fost apreciate în coraborare cu faptele comise și consecințele acestora, neținîndu-se
cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise. În acest sens s-a
considerat că soluția instanței de fond privind aplicarea pedepsei închisorii pe un
termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele
afacerilor interne pe un termen de 5 ani, a fost corectă și echitabilă, urmînd a fi
menținută.
În continuare se menționează că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel, iar pe episodul de complicitate la circulația
ilegală a substanțelor narcotice, deși îi achită pe unii inculpați, cît și recalifică
acțiunile infracționale ale altora la una mai blîndă, admite contrar legii unele
formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția inculpaților Savca C., Țopa R.,
Moiseev D., Cerkez Akbulut și Ohladciuc V. în săvîrșirea infracțiunilor
incriminate.
Din aceste motive procurorii opinează că motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărîrii, fapt pentru care cauza pe acest capăt de acuzare ar urma să
fie supusă rejudecării în instanța de apel.
Pe episodul comiterii falsului în acte publice de către inculpații Savca C. și
Moiseev D. (art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, recurenții contestă soluția de
reîncadrare a acțiunilor inculpaților în baza art. 332 alin. (1) Cod penal prin care a
fost exclus semnul calificativ „în interesul unui grup criminal organizat”. La fel
este contestată și soluția de recalificare a acțiunilor inculpaților Savca C. și
Moiseev D. de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la cele ale art. 328 alin. (1) Cod
penal cu excluderea semnului calificativ „în interesul unui grup criminal
organizat”. Aceeași soluție a fost adoptată și în privința inculpaților Ohladciuc V.
și Țopa R., fapt contestat de către procurori.
În acest sens recurenții indică că prezența semnului calificativ menționat a
fost pe deplin probată prin următoarele probe: declarațiile martorilor Saleh Agaibi,
Papuc Gheorge, Zubic Valentin, Arseni Ion, Vozian Ion, Bobu Ghenadie,
Gorodețchii Valeriu, Rotari Ion, Stegărescu Victoria, Stepuleac Anatolie, Bîtlan
Stepan și Gatman Gheorghe, precum și procesul-verbal de cercetare la fața locului
din 20.03.2008 a a/m de model Hiunday H 100 cu n/î CME 761; procesul-verbal
de percheziție din 20.03.2008 a a/m de model BMW-520; procesul-verbal de
examinare a sacilor în care a fost depistată substanța narcotică; raportul de
78
expertiză nr. 883/884 din 01.04.08; procesul-verbal de examinare a obiectelor
utilajului de cusut; raportul de expertiză nr. 1149/1150/255 din 29.05.2008;
descifrările telefonice ale abonatului Karalar Murat; materialele acumulate de
către lucrătorii DMS MAI, referitor la reținerea de către lucrătorii poliției rutiere
Poiană V. și Ceban 1., incusiv excesul de putere comis de către lucrătorii DMS față
de Poiană V. și Ceban I.; descifrările telefonice ale abonatului Ceban Ion și Poiană
Vasile; informația parvenită de la BNC Interpol, nr. 33/5017 din 05.06.2008;
descifrările telefonice ale abonatului Stegărescu Veronica; procesul-verbal de
prezentare spre recunoaștere a persoanelor după fotografie din 07.04.2008 cu
participarea martorului Bîtlan Stepan; procesul-verbal de prezentare spre
recunoaștere a persoanelor după fotografie din 07.04.2008 cu participarea
martorului Saleh Agaibi; procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model
„Samsung SGH-E720” de la Cernit Taisia din data de 15.05.2008; procesul-verbal
de examinare a obiectelor din 15.05.2008; descifrările telefonice ale abonatului
Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat); descifrările telefonice ale
abonatului Țopa Ruslan, Savca Corneliu; răspunsul nr. 31/203 din 03.04.2008
parvenit de la MAI; procesul-verbal de examinare a obiectelor (dosarului de lucru
nr. 20066601 cu denumirea convențională „Kemal”, a fișei personale a agentului
„Kemal”); paportul de expertiză nr. 1380-1382 din 26.06.2008; procesul-verbal de
examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la Savca Corneliu în momentul
reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului
criminal); procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la Moiseev
Dumitru; procesul-verbal de percheziție la domiciliul și în automobilul personal a
lui Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat); procesul-verbal de
prezentare spre recunoaștere a persoanelor după fotografie din 25.06.2008 cu
participarea martorului Gorodețchi Valerian; descifrările telefonice ale abonaților
Karalar Murat, Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Țopa
Ruslan, Savca Corneliu și Stegărescu Veronica; procesul-verbal de examinare a
obiectelor (telefonul mobil) ridicat de la Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias
Altîg Murat); răspunsul nr. DCE/734 din 21.07.2008 parvenit de la Serviciul de
Informații și Securitate, informația nr. 5/245 din 19.03.2009, parvenită de la SIS
referitor la legăturile telefonice între Karalar Murat și Cerkez Akbulut (alias Cernit
Murat, alias Altîg Murat) cu așa numitul „Haci”; răspunsul nr. 33/6455 din
16.07.2008 parvenit de Biroul Național Central Interpol; informația nr. 6/3195 din
30.09.2004, adresată Direcției generale Documentare a Populației a DTI de către
departamentul Ordine Publică a MAI; scrisoarea nr. DC/1507 din 22 mai 2006 a
Serviciului de Informații și Securitate; informația adresată Direcției Generale de
Documentare a Populației a MDI de către Direcția Generală Poliție Ordine Publică
a MAI nr. 6/870 din 15.03.2006.
9.1. Decizia este atacată și de către avocatul Ion Vizdoga în numele
inculpatului Țopa Ruslan, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca
fiind depus la 12 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu
menținerea sentinței în privința sa.
În motivarea recursului declarat este apreciat critic modul de apreciere a
probelor de către instanța de apel și anume: a declarațiilor martorilor Ciobanu I. și
79
Poiană V., care indică asupra faptului că soluția instanței de apel privind
constatarea comiterii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1)
Cod penal nu se cuprinde pe motivarea acestei hotărîri, iar în acțiunile lui lipsind
elementele acestei infracțiuni.
La fel, se invocă violarea art. 6 din CEDO, odată ce soluția instanței de apel
nu a fost suficient argumentată în partea constatării vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, nefiind
argumentată soluția aplicată, care a fost bazată pe aceleași probe după o soluție de
achitare, precum și nefiind luate în considerație nici argumentele apărării.
9.2. Decizia mai este contestată de către inculpatul Țopa Ruslan, care a fost
înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 12 august 2013 și care,
întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură
penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței în privința sa.
În motivarea recursului inculpatul indică că în acțiunile sale nu se conțin
elementele căreiva infracțiuni, fără însă a dezvălui conținutul temeiurilor de recurs
invocate, motivînd că argumentele recursului său le ve prezenta după studierea
detaliată a deciziei contestate.
9.3 Decizia este atacată și de către avocatul Tudor Suveică în numele
inculpatului Savca Corneliu, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca
fiind depus la 07 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea ei în privința inculpatului,
cu dispunerea achitării acestuia.
În motivarea recursului avocatul critică soluția instanței de apel pe capătul
de învinuire privind neglijența în serviciu (art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal), din
motiv că aceasta, contrar prevederilor art. 57 Cod de procedură penală a apreciat
greșit probele adminsitrate. Mai este indicat și faptul că învinuirea înaintată
inculpatului nu era concretă, deoarece nu conținea date despre persoana căreia i-a
fost cauzat un prejudiciu. La fel consideră că reieșind din concluziile expertului
sanitar veterinar nr. 127 (vol III (II) f.d. 26) și potrivit prevederilor art. 5 alin. (4) al
Legii din 18.03.2004 „privind produsele alimentare” nu a fost cauzat un prejudiciu
material considerabil, fapt care rezultă și din declarațiile martorului Malcuș Liviu.
La fel s-a invocat și lipsa încălcării Regulamentului aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 972 din 31.09.2001, deoarece nu se referea la cazul dat.
Pe capătul de acuzare în baza art. 323 Cod penal, avocatul indică că nu au
fost administrate careva probe care ar proba vina inculpatului.
În latura recunoașterii vinovăției inculpatului în baza art. 332 alin. (1) Cod
penal, recurentul consideră că lipsea obiectul material al infracțiunii, odată ce
notele agenturistice nu constituie document oficial.
Referitor la capătul de acuzare în baza art. 328 alin. (1) Cod penal este
criticată soluția instanței, care mai întîi constată că organul de urmărire penală n-a
indicat în actul de învinuire care legi sau acte normative au încălcat inculpații
Savca C. și Moiseev D., însă contrar propriilor concluzii, constată vinovăția lor. La
fel se critică declarațiile martorilor Ceban I. și Poiană V.
A mai fost expusă critica și asupra unui șir de încălcări procesuale, precum
ilegalitatea anexării la materialele cauzei a descifrărilor convorbirilor telefonice,
examinarea telefonului mobil ce aparținea inculpatului, în lipsa sa, prezentarea
80
inculpatului spre recunoaștere după fotografie, anexarea declarațiilor martorilor
care au fost audiați cu încălcări procesuale.
9.4. Hotărîrile instanțelor de fond și apel sunt contestate și de către
inculpatul Savca Corneliu, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca
fiind depus la 09 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin.
(1) pct. pct. 2), 6), 8), 9), 12) și 16) Cod de procedură penală, solicită casarea totală
a deciziei și sentinței, cu dispunerea achitării sale, sau rejudecării cauzei de către
instanța de apel.
În motivarea recursului înaintat, pe episodul de învinuire în baza art. 329
alin. (2) lit. b) Cod penal, inculpatul indică că instanța de apel nu a făcut o analiză
a laturii subiective și obiective a infracțiunii, limitîndu-se la concluzii de ordin
general. La fel este menționat că nu s-a luat în considerație faptul că produsele
confisctae erau improprii consumului uman, existau proceduri administrative și
norme contravenționale care suspendau executarea deciziilor de confiscare și
determinau imposibilitatea efectuării oricărei operațiuni cu aceste produse (art. 277
CCA în red. An. 1985), lipsea un prejudiciu cauzat statului și cărorva persoane.
Este criticat și faptul că învinuirea s-a axat în mare parte pe declarațiile martorului
Ruslan Dodica, care este procuror în Procuratura mun. Chișinău și care s-a ocupat
de examinarea acestui caz, ceea ce este interzis de prevederile art. 90 alin. (3) pct.
3) Cod de procedură penală. Mai este criticat și faptul neluării în considerație a
faptului că reglementările interne ale MAI nu au fost aduse la cunoștință
inculpatului. De asemenea reieșind din faptul că acțiunile incriminate s-au petrecut
în an. 2006, iar învinuirea a fost prezentată abia în an. 2008, consideră că toate
acțiunile procesuale efectuate pînă la această perioadă au fost ilegale, încălcîndu-se
prevederile art. 6 din CEDO.
Referitor la episodul de învinuire în baza art. 323 Cod penal, inculpatul
indică că instanța a denaturat faptele constatînd comiterea faptei incriminate, pe
cînd în acest sens nu au fost administrate careva probe. Mai indică că instanța nu a
indicat careva fapte și împrejurările în care a avut loc cu reținerea unor probe în
acest sens, soluția pe acest capăt de acuzare fiind astfel declarativă și nemotivată.
Pe capătul de acuzare în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, inculpatul indică
că lipsește obiectul material al infracțiunii odată ce notele agenturistice, care
presupus au fost falsificate, nu se consideră document oficial. La fel este criticată și
respingerea demersurilor de audiere a unui șir de martori și efectuării expertizei
grafologice, care ar putea elucida circumstanțe importante pentru caz, precum ar fi
faptul lipsei obiectului material al infracțiunii. Se mai contestă și faptul probării
vinovăției pe acest capăt de acuzare prin conținutul de pe flash-ul ridicat cu
încălcări procesuale, recunoscut indirect și de către instanța de apel, care nu poate
fi admis ca probă.
În partea recunoașterii vinovăției în baza art. 328 Cod penal, inculpatul
contestă aprecierea declarațiilor martorilor Poiană și Ceban, pe care s-a bazat
instanța de apel, odată ce acestea, după părerea sa, sunt combătute de declarațiile
martorilor T. Hîncu, A. Nicolaev, V. Leahu, Iu Lupov, V. Sargheliu, A. Cuciuc, V.
Railean, V. Nastas, I. Prisacaru și alții.
Inculpatul mai indică și asupra încălcărilor ce țin de compunerea instanței,
odată ce modificările din Colegiul penal al Curții de Apel din care făcea parte
81
judecătorul Liliana Catan au fost efectuate fără a fi motivată schimbarea
judecătorilor Grib și Buruian cu judecătorii Nina Traciuc și Anatol Pahopol, care
au fost antrenați din Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău. La fel, cauza nu a
fost repartizată prin intermediul programului electronic de gestionare a dosarelor,
fapt ce contravine art. 61 din Legea „privind organizarea judecătorească”.
9.4.1. Inculpatul Savca C. a depus un recurs suplimentar, care a fost
înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 20 iunie 2014, prin care a solicitat
luarea în considerare a argumentelor expuse în acesta în cadrul examinării cauzei.
În conținutul recursului se indică că de către Procuratura sect. Buiucani,
mun. Chișinău au fost pornite cauzele penale nr. 2014038092 și nr. 2014038094 pe
faptul abuzului de serviciu și fals în actele publice comise de către colaboratorii
laboratorului de încercări a Institutului Național de Standartizare și Metrologie și
experții Camerei de Comerț și Industrie, care depășind atribuțiile sale de serviciu,
au falsificat conținutul rapoartelor de încercări nr. 6246-S pînă la 6253-S din
12.12.2006 și expertizele nr. 0187070 din 17.02.2007 și nr. 0192340 din
04.04.2007, care au stat la baza condamnării inculpatului în baza art. 329 Cod
penal. În așa mod Savca C. apreciază netemeinicia învinuirii pe acest capăt de
acuzare, odată ce se întemeiază pe probe falsificate.
Decizia mai este criticată după cum urmează:
- indicarea eronată de către instanța de apel a datelor rapoartelor de expertiză
efectuate de către Camera de Comerț și Industrie, fiind la fel, efectuată o
interpretare greșită a conținutului acestora.
- aplicarea și prelungirea măsurii preventive arestarea preventivă, potrivit
inculpatului se dispunea fără a fi anexate careva probe.
- efectuarea unor presupuse presiuni asupra martorilor, în scopul susținerii
acuzării și neluării în considerație a mărturiilor unui șir de colaboratori de poliție.
- neluarea în considerație a declarațiilor martorilor Nedelcov Serghei și Puiu
Albert.
- lipsa probelor privind favorizarea incluoatului Karalar Murat de către
inculpatul Savca C.
- încălcarea dreptului la egalitatea armelor prin refuzul de a audia martorii
apărării, precum și motivarea insuficientă a hotărîrilor instanțelor de fond și apel;
- participarea unui judecător incompatibil în instanța de apel.
9.5. Decizia este contestată și de către avocatul Vitalie Ciuchitu în numele
inculpatului Cernit Murat, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca
fiind depus la 18 iulie 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței și deciziei în
privința inculpatului, cu dispunearea achitării acestuia.
În motivarea recursului se indică că nu putea fi intentată cauza penală în
privința inculpatului în baza art. 361 alin. (2) Cod penal, deoarece pe acest fapt
exista o hotărîre definitivă și irevocabilă a instanței judecătorești din Turcia,
precum și ordonanță de încetare a urmăririi penale din 08.11.2001, care a fost
ilegal anulată în anul 2007, solicitîndu-se achitarea inculpatului pe acest capăt de
acuzare.
La fel este criticată soluția instanței de apel privind recunoașterea vinovăției
inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) lit. a), c) Cod
82
penal, deoarece învinuirea pe acest capăt de acuzare se baza pe presupuneri, în
suportul acestora neexistînd nici o probă directă sau indirectă.
9.6. Decizia mai este atacată și de către avocatul Nicolae Marandici în
numele inculpatului Ohladciuc Valeriu, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de
Justiție ca fiind depus la 08 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art.
427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu
menținerea sentinței în privința sa.
În motivarea recursului declarat este criticat modul de apreciere a probelor
de către instanța de apel și anume: a declarațiilor martorilor Ciobanu I. și Poiană
V., din care ar rezulta că soluția instanței de apel privind constatarea comiterii de
către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal nu se cuprinde
pe motivarea acestei hotărîri, iar în acțiunile lui lipsind elementele acestei
infracțiuni.
La fel, se invocă violarea art. 6 din CEDO, odată ce soluția instanței de apel
nu a fost suficient argumentată în partea constatării vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, nefiind luate în
considerație nici argumentele apărării și nefiind argumentată soluția aplicată, care a
fost bazată pe aceleași probe după o soluție de achitare.
9.7. Decizia mai este contestată de către avocatul Alina Valah în numele
inculpatului Moiseev Dumitru, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție
ca fiind depus la 09 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427
alin. (1) pct. pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în
partea ce ține de recunoașterea vinovăției inculpatului în baza art. art. 328 alin. (1),
332 alin. (1) și 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul
să fie achitat, precum se solicită și recunoașterea dreptului la reabilitare a acestuia.
În motivarea cerințelor sale, avocatul indică că învinuirea în baza art. 329
alin. (2) lit. b) Cod penal nu și-a găsit confirmare deoarece instanța de fond urma
să argumenteze respingerea probelor aduse de apărare, însă s-a limitat doar la
respingerea lor sub pretextul existenței urmărilor prejudiciabile și calitatea de
persoană cu funcție de răspundere a inculpatului. La fel sunt criticate acțiunile
instanței de fond, fiind exprimat dezacordul cu modul de apreciere a probelor de
către aceasta.
Pe capătul de acuzare privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328
alin. (1) Cod penal, recurentul indică că instanța de fond și-a întemeiat concluziile
pe dubii, care nu au fost înlăturate, deoarece nu a stabilit cercul și caracterul
funcțiilor inculpatului, atribuțiile de serviciu ale acestuia, legătura cauzală dintre
abaterile comise și urmările prejudeciabile. La fel, nici din declarațiile martorilor
Poiană V. și Ceban I. nu rezultă comiterea acestei fapte. În aceeași ordine de idei
soluțiile instanțelor de fond și apel sunt criticate sub aspectul încălcării art. 6 din
CEDO, odată ce nu sunt argumentate.
Pe capătul de acuzare în baza art. 332 Cod penal, avocatul critică soluția
instanțelor de fond și apel considerînd că lipsește obiectul material al infracțiunii
odată ce notele agenturistice care presupus au fost falsificate de către inculpat nici
nu constituie document oficial. La fel este indicat că toată contribuția sa la
83
perfectarea acestor note, s-a limitat doar la culegerea textului dictat de către
inculpatul Savca C.
9.8. Decizia este contestată și de către avocatul Tatiana Lozovscaia în
numele inculpatului Karalar Murat, care a fost depus la 02 august 2013 prin
intermediul oficiului poștal și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în privința inculpatului,
cu dispunerea achitării ultimului.
În motivarea recursului, avocatul critică modul de apreciere a probelor de
către instanțele de fond și apel și anume: a declarațiilor inculpaților Savca C.,
Akbulut Cerkez (Murat Cernit, Murat Altîg) și ale inculpatului, declarațiile
martorilor Ceban I., Poiana V., Arsene I., Bobu Gh., Stegărescu V., Bulgaru I. și
Ali Filik, a descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților Karalar Murat și
Cerkez Akbulut, a procesului-verbal din 20.03.2008 de percheziție a a/m de model
BMW cu n/î H 1881, a procesului-verbal din 07.04.2008 de prezentare spre
recunoaștere a persoanelor după fotografie, a procesului-verbal din 15.05.2008 de
examinare a obiectelor și a raportului de expertiză nr. 1149/1150/255 din
29.05.2008, considerînd că acestea demonstrează nevinovăția inculpatului.
9.9. Pe cauză nu au fost depuse referințe.
Verificînd argumentele recursurilor ordinare declarate în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise
din următoarele motive.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, judecînd
recursul, instanța de recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea
cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
Potrivit art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-
a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit
instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu,
dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele
corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în
conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau au
fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele
invocate.
Art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, impune instanței de apel
obligația ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, să
examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația
apelantului.
Totodată, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, se consideră încălcare a
prevederilor art. 6 § 1 din CEDO, neexpunerea asupra motivelor relevante invocate
de părți în proces.
În prezenta cauză, Colegiul lărgit constată, că și-a găsit confirmarea temeiul
pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazul
cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de
84
către procuror, adică nu a respectat prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură
penală, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu
dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, deoarece această
eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs.
În sensul celor expuse, Colegiul lărgit atestă comiterea de către instanța de
apel, a erorilor, care au fost expuse de către instanța de recurs, în cadrul examinării
anterioare a cauzei în ordinea recursului ordinar, și anume în punctele 7.2-7.4 din
decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2011 (V. 29,
f.d. 187-215) și care sunt aplicabile în faza dată.
În special, Colegiul lărgit atrage atenția asupra necesității analizei probelor
acuzării, expuse în decizia sus vizată ( V. 29, f.d. 187-209), care nu au fost
suficient luate în considerație în cadrul examinării cauzei în apel.
Soluționînd cauza potrivit convingerilor și propriului mod de interpretare a
faptelor, instanța de apel prematur a concluzionat lipsa complicității tuturor
inculpaților aflați în fața instanței, la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171
alin. (4) Cod penal.
Nu s-au luat în considerație probele prezentate de învinuire în acțiunile
„prompte” efectuate pentru înlăturarea obstacolelor în circulația spre destinație a
substanțelor narcotice, acțiunile întreprinse pentru a „legaliza” activitatea
coordonatorului din MAI după implicarea altor subdiviziuni a MAI și asta în lipsa
conlucrării cu organele Interpolului, dacă se afirmă că corpurile delicte erau
preconizate pentru străinătate și activitatea traficanților acolo urma să fie curmată.
Nu au fost apreciate nici declarațiile martorului, că Savca C. i-a propus
ajutor cu orice întrebare ce ține de transport internațional, precum și „întrebări”
contrar legii ( V. 29, f.d. 197).
Cele menționate, confirmă că este necesară efectuarea de către instanța de
apel a unei analize ample a circumstanțelor de fapt, în ansamblul lor.
Astfel, au rămas fără apreciere și următoarele circumstanțe:
- din ce motiv, deja după descoperirea de către colaboratorii poliției rutiere
Poiană V. și Ciobanu I. a substanțelor narcotice, în automobilul condus de către
Karalar Murat, inculpatul Țopa Ruslan, care a venit la fața locului, a aplicat forța
fizică asupra lui Poiană V.;
- la întrebările apărării, adresate martorilor, privind cunoașterea despre
existența unei organizații criminale internaționale din care fac parte inculpații, toți au
răspuns negativ, dar însăși din notele agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea
convențională „Kemal”, care sunt semnate de către inculpatul Savca Corneliu rezulta
existența acesteia, pe care dînsul o denumise ca organizație criminală internațională
care este specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și Afganistan în țările UE.
- nu au fost apreciate nicidecum neclaritățile ce se conțin în dosarul de lucru sus
menționat și care sunt expuse pe larg în apelul procurorului;
- nu a fost apreciat scopul pentru care au fost falsificate notele agenturistice;
- nu a fost apreciat faptul de ce Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat),
care nu avea nimic comun cu organele de drept, a venit la MAI în momentul reținerii
lui Karalar Murat și s-a deplasat și la depozitul din or. Vatra, sub pretextul necesității
traducerii celor relatate de către Karalar Murat, cu toate că, ultimul cunoaște foarte
bine limba rusă, iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie posedă limba turcă;
85
- nu s-au apreciat declarațiile inculpaților, cît și a martorilor, despre faptul că
Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului pentru a
documenta un caz de estorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere de la un
cetățean turc. Aceasta, în contextul în care, nimeni din cei veniți la fața locului nu a
întreprins careva măsuri privind reținerea lor în flagrant, nu a pregătit careva aparataj
pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nefiind nici
măcar dispusă efectuarea vreunui control pe acest caz în ordinea art. 274 Cod de
procedură penală. Acțiunile necesare nu au fost întreprinse, Poiană Vasile și Ceban
Ion nu au fost percheziționați, automobilul lor de serviciu deasemenea nefiind
verificat ș.a.;
- nu au fost apreciate și descifrările convorbirilor telefonice pentru a urmări
legăturile dintre inculpați, a căror analiză a fost expusă detaliat în apelul procurorului;
- nu au fost apreciate divergențele între depozițiile date de către Ohladciuc
Valeriu la urmărirea penală și în instanța de judecată, esența cărora la fel este pe larg
desfășurată în apelul procurorului;
- nu au fost luate în considerație declarațiile martorului Saleh Agaibi, potrivit
cărora nu era clară necesitatea procurării de fasole pentru barul lui Karalar Murat,
odată ce acolo se aflau fasolele aduse de către ultimul;
- la constatarea vinovăției inculpaților în baza art. 328 Cod penal, instanța de
apel a omis să indice care atribuții concret au fost depășite de către aceștia;
- s-a omis efectuarea unei analize a declarațiilor părților, date atît în faza
urmăririi penale, cît și judecării cauzei, pentru a fi apreciat faptul a cui acțiuni cad
sub incidența Codului penal;
În aceeași ordine de idei, Colegiul lărgit consideră prematură recalificarea
acțiunilor lui Savca C. și Cernit M. potrivit art. 323 Cod penal, care, împreună cu
acțiunile celorlalți inculpați, urmează să fie apreciate în limitele învinuirii
formulate. Astfel, urmează să se țină cont de faptul că instanța de apel urmează să
se aprecieze asupra prezenței sau lipsei în acțiunile inculpaților a formelor de
participație incriminate.
Calificarea acțiunilor fiecărui inculpat urmează a fi efectuată în dependență
de stabilirea cine a fost complice la circulația ilegală a unei asemnea cantități de
heroină, cine a executat ordine a superiorilor, a fost sau nu încălcată legea la
executare.
La fel, Colegiul lărgit menționează că admiterea recursurilor apărării este
dictată de necesitatea verificării și argumentelor expuse de către aceștia, la
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, fapt pentru ce soluția instanței de apel
se casează total.
O verificare amplă necesită și argumentele inculpaților Savca C. și Moiseev
D. privind faptul că învinuirea în baza art. 329 Cod penal este bazată pe probe
contradictorii.
La rejudecarea cauzei în ordine de apel, instanța urmează să ia în
considerație prevederile alin. (2) din art. 436 Cod de procedură penală și cele
expuse în prezenta decizie, să judece apelurile în strictă conformitate cu
prevederile legii, să verifice argumentele invocate anterior și în recurs și să adopte
o hotărîre legală și întemeiată, pe care părțile vor fi în drept să o atace în ordinea
stabilită de lege.
86
În conformitate cu prevederile art. art. 338, 434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c)
Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Admite recursurile declarate de către procurorii Lilian Cociu și Artur
Lupașco, inculpatul Țopa Ruslan și apărărtorul său Ion Vizdoga, inculpatul Savca
Corneliu și apărătorul său Tudor Suveică, apărătorul Vitalie Ciuchitu și inculpatul
Cernit Murat, apărătorul Nicolae Marandici în numele inculpatului Ohladciuc
Valeriu, apărătorul Alina Valah în numele inculpatului Moiseev Dumitru,
apărătorul Tatiana Lozovscaia în numele inculpatului Karalar Murat, casează total
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2013, cu
dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Pronunțată în ședință publică la 05 septembrie 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Nicolae Gordilă
Ghenadie Nicolaev
Iurie Diaconu
Ion Guzun
87