1ra-134/2014 — 361 al. 2. 323 al. 1, 327 al. 1, 328 al. 1, 329 al. 2, 33 al. 1, 217 prim al. 4

Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 21 octombrie 2009 Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu au fost achitați de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal, din motiv că fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii. 2 Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu au fost achitați de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. A fost încetată cauza penală de învinuire a lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, în legătură cu existența hotărîrii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă. Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a fost condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Karalar Murat a fost condamnat în baza art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Savca Corneliu a fost condamnat: - în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani; - în baza art. 323 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare; - în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani; - în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani; - în baza art. 332 alin. (1) Cod penal la 1 an 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani. În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă lui Savca Corneliu i-a fost stabilită de 5 ani 9 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani. Moiseev Dumitru a fost condamnat: - în baza art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani; - în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani; - în baza art. 332 alin. (1) Cod penal la 1 an 9 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 4 ani. În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă lui Moiseev Dumitru i-a fost stabilită de 5 ani 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip 3 semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani. Arestarea preventivă, aplicată în calitate de măsură preventivă în privința lui Savca Corneliu, Moiseev Dumitru, Karalar Murat și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a fost lăsată fără modificări pînă la intrarea sentinței în vigoare.

Potrivit sentinței s-a stabilit că: 2.1. Karalar Murat și persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor, la propunerea și împreună cu care, la data de 20 martie 2008, aproximativ la ora 0630, aflîndu-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de modelul „Hiunday H-100”, n/î C ME 761, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, pentru a fi transportate în or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor, în scopul exportării lor ulterioare în Olanda împreună cu substanța narcotică nominalizată au realizat condițiile expuse mai sus privind transportarea ilegală a substanțelor narcotice, săvîrșită în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. 2.2. Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) la 29 august 1998, deținînd pașaportul fals seria TR-J nr. 565114, eliberat la 10.09.1997 de SP Adana, Turcia pe numele lui Altîg Murat, născut la 31.10.1971, în or. Derik, Turcia, tatăl Abdulvahap, mama Gazal, valabil de la 03.09.1997 pînă la 16.02.2002, avînd intenție de a solicita azil pe teritoriul Republicii Moldova, care în perioada de referință nu numai că nu avea legislație internă respectivă, dar nici nu ratificase Convenția privind statutul refugiaților din 28.07.1951 și Protocolul privind statutul refugiaților, adoptat la New York la 31.01.1967, a înregistrat căsătoria cu cetățeanca Republicii Moldova Cernit Taisia, inițial păstrîndu-și numele de familie „Altîg”, iar ulterior luîndu-și numele de familie al soției „Cernit”, schimbîndu-și, de asemenea, data, luna anul și locul nașterii. Astfel, Cerkez Akbulut, prezentînd intenționat pașaportul fals sus indicat Ministerului Dezvoltării Informaționale și Biroului migrație și azil a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a fost legitimat cu documente de identitate atât pe numele Altîg Murat, cât și pe numele Cernit Murat, inclusiv: – buletin de apatrid seria CC nr. 00200261 și pașaportul apatridului seria C nr. 0000375, eliberate la 09.10.2000 de SEDP sect. Rîșcani, mun. Chișinău, pe numele lui Altîg Murat; – permisul de conducere de tip nou nr. 049400377, eliberat la 02.07.2004 de VIP SEET Chișinău pe numele Cernit Murat; – diplomă de studii superioare juridice, eliberată la 30.06.2004 de Academia de Drept din Moldova pe numele Cernit Murat; – buletin de identitate pentru refugiați seria A nr. 88000043, eliberat la 16.12.2005 de VIP pe numele Cernit Murat. 4 Paralel cu pașaportul fals nominalizat, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) deținea asupra sa și pașaportul de cetățean al Turciei pe numele lui Cerkez Akbulut, născut la 18.11.1965 în or. Bingol, tatăl Bahri, mama Zurab, c/p 11560827426, care n-a fost identificat de către organul de urmărire penală. Ulterior, prin diferite „metode” și „procedee” inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) s-a identificat atât în țara sa de origine Republica Turcia, cât și în Republica Moldova ca Cernit Murat, născut la 18.11.1965 în Republica Turcia, cu o singură deosebire: în Republica Moldova la documentarea acestuia au fost indicate inițial locul nașterii și numele părinților săi adoptivi (or. Derik, Turcia, tatăl Abdulvahap, mama Gazal), iar în Republica Turcia – a părinților biologici (or. Bingol, tatăl Bahri, mama Zurab), în prezent în actele de stare civilă fiind indicate ambele localități (Derik și Bingol). 2.

Savca Corneliu și Moiseev Dumitru fiind numiți, prin Ordinul Ministrului MAI nr. 68 ef. din 03 martie 2006 în funcția de Comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și respectiv prin Ordinul Ministrului MAI nr. 106 ef. din 14 aprilie 2006 în funcția de inspector superior al Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, astfel fiind abilitați în mod permanent cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de persoane cu funcție de răspundere, au comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe: La 05 și 06 septembrie 2006 de către colaboratorii Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev Dumitru, cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu, a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux", amplasate, respectiv, pe str. Alecu Russo, 1, mun. Chișinău (în centrul comercial „Soiuz") și str. Studenților, 5/3, mun. Chișinău. În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06 septembrie 2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru, în privința directorului SRL „Selani Lux", Vioreliu Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) în legătură cu depistarea lipsei documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse piscicole, conform anexei pe 4 file) aflată în vînzare în secția comercială menționată. La 06 septembrie 2006, prin Hotărîrea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicîndu-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. La 11 septembrie 2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru, în privința directorului SRL „Selani Lux", Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul-verbal f/n cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) în legătură cu depistarea la 06 septembrie 2006 în urma controlului petrecut la 5 depozitul menționat a păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa documentelor respective. La 11 septembrie 2006, prin Hotărîrea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (red. 1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicîndu-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. Întrucît bunurile confiscate în baza ambelor hotărîri făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu atribuțiile aferente funcției, stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău întocmește procese-verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, Moiseev Dumitru urma să asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu prevederile pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 11 septembrie 2001. Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului Savca Corneliu Vasile, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Politie sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în vederea prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor operative ale agenților economici, Moiseev Dumitru împreună cu Vîrlan Veaceslav Vitalie, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea prevederilor pct. pct. 7, 20 Ut. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al controlului operativ și obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea neamânată a integrității averii confiscate pînă la transmiterea ei în administrarea autorităților fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea bunurilor predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru restituirea lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu încălcarea prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 319-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux", conform facturilor de expediție seria DM nr. 210234 din 06.09.20 06 și seria DM nr. 210236 din 07.09.2006, unde aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal. La 29 noiembrie 2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost 6 depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de 112800,87 lei. 2.4 Tot ei, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru stabilind că actele de favorizare întreprinse la rugămintea lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu l-au ajutat efectiv pe Karalar Murat Hamza din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, precum și alți colaboratori de poliție sosiți la fața locului, din răzbunare, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, Savca Corneliu, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 655 EF. din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, a dat indicații lui Moiseev Dumitru, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne m. 596 EF. din 23 noiembrie 2007 funcția de Șef al Secției misiuni speciale a Direcției Misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, iar acesta, la rândul său, înțelegând greșit interesele de serviciu, dorind să facă pe plac lui Savca Corneliu, care era șeful lui nemijlocit pe linie de serviciu, acționând în același mod, cauzând aceleași daune, a dat indicații subalternilor săi, ca să fie escortați colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion în incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova unde, sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lor, manifestînd violență și înjosindu-le demnitatea, i-au influențat psihic de a da explicații, ce nu corespund adevărului, precum că depistînd în dimineața zilei de 20.03.2008 substanțe narcotice în automobilul de model „Hiunday H-100", cu n/ î C ME 761, condus de către Karalar Murat Hamza, au extorcat de la acesta bani în schimbul eliberării automobilului cu „marfă", în acest scop eliberând-o pe cea de-a doua persoană, totodată, impunîndu-i să scrie rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă. Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion au refuzat categoric de a face explicații, ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza cărora la 28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute. 2.

Tot ei, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru după reținerea la 20.03.2008 în circumstanțele descrise mai sus, de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile a automobilului de model “Hiunday H 100”, cu n/î C ME 761, în care au fost depistate 199550 grame de heroină, din intenții carieriste, urmărind scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva primilor doi, îndreptate la impunerea acestora de a depune 7 rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008, Savca Corneliu, Moiseev Dumitru au comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe: Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp" cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru, participarea nemijlocită a ultimului, Savca Corneliu a falsificat în Dosarul de lucru nr. 20066601 cu denumirea convențională „KEMAL" (dosar strict secret), care-1 avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss", datată cu data 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss", datată cu data de 19.03.2008 și “Notă agenturistică nr. 127ss", datată cu data de 22.03.2008, înscriind în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „KEMAL" despre o posibilă tranzitare a unei mari cantități de heroină pe teritoriul Republicii Moldova cu destinație în țările Uniunii Europene de către cetățeanul Republicii Turcia, Karalar Murat, precum și alte persoane, membri ai unei organizații criminale internaționale, totodată, atribuindu-i „notei agenturistice" din 08.02.2008 „nr. 59ss", care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice" cu alt conținut. După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la 20.03.2008 Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe, împreună cu întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte documente i le-a prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă întocmire legală a acestora. 2.6 Inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), cît și inculpatul Savca Corneliu au fost implicați la infracțiunea comisă de către inculpatul Karalar Murat la 20 martie 2008, favorizîndu-l atît pe ultimul ca subiect al executării, cît și fapta lui. 2.7 Acțiunile de favorizare a infracțunii a inculpatului Savca Corneliu urmează a fi calificate prin concurs de infracțiuni și în baza 327 alin. (1) Cod penal, ca abuz de putere sau abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice. 2.

De către organul de urmărire penală Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu au fost puși sub învinuire pentru faptul că: 2.

Țopa Ruslan activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 638 EF din 14.12.2007 în funcția de inspector superior al Secției Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii Republicii Moldova: Corneliu Savca - șef interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul 8 DMS MAI RM, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa" din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr- o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău, Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistînd că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus- menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecția menționată, unde întocmind raportul de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerînd acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-1 despre reținerea automobilului. 9 Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume lui Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu și lui personal despre faptul reținerii, ultimii acționînd conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere și nu pot tăinui cazul dînsul folosind contrar prevederilor Legii, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion. Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea automobilului reținut, în așa mod împiedicînd colaboratorii poliției rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrîns de a transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu și-a putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea întregei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui grup criminal organizat, au escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI datate cu ziua precedentă. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Țopa Ruslan în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, adică contribuirea la săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup criminal, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari. Tot el, Țopa Ruslan activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 638 EF din 14.12.2007 în funcția de inspector superior al Secției Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind 10 astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii Republicii Moldova: Corneliu Savca - șef interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa" din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr- o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de provenență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, însă, dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de 11 aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informându-1 despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume lui Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu și lui personal despre faptul reținerii, ultimii acționând conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere și nu pot tăinui cazul, dînsul, folosind contrar prevederilor legii și depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion. Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea automobilului reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au fost nevoiți de a înscena o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea întregei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui grup criminal, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, exprimate prin discreditarea imaginii organelor de drept și a puterii de stat, au escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte 12 eliberare din organele MAI, datate cu ziua precedentă, pentru ulterioara înscenare a operațiunii de filaj, de descoperire și reținere a filierei de substanțe narcotice. Organul de urmărire penală a încadrat aceste acțiuni a lui Țopa Ruslan în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor calificativi: săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat. 2.

Moiseev Dumitru activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 596 EF din 23.11.2007 în funcția de șef Secție Misiuni Speciale din cadrul Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii Republicii Moldova: Savca Corneliu - șef interimar al Direcției Misiuni Speciale, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa" din cadrul DMS MAI RM, Țopa Ruslan - inspector superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr- o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. 13 Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole), au decis transportarea automobilului sus- menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și numărând sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerînd acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-1 despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii, ultimii acționînd conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere și nu pot tăinui cazul, Țopa Ruslan folosind contrar prevederilor Legii, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion. Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea automobilului reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrîns de a transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, cu 14 restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea întregei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui grup criminal organizat, au escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI datate cu ziua precedentă. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Moiseev Dumitru în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, adică contribuirea la săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup criminal, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari. 2.

Ohladciuc Valeriu activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 18 EF din 25.01.2008 în funcția de șef Secție „Alfa" din cadrul direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii Republicii Moldova: Savca Corneliu - șef interimar al Direcției Misiuni Speciale, Dumitru Moiseev - șef secție Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, Țopa Ruslan - inspector superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul 15 de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistând că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus- menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerând acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-1 despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii, ultimii acționînd conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere și nu pot tăinui cazul Țopa Ruslan folosind contrar prevederilor Legii, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicând forța fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorându-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion. El însă, în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea automobilului 16 reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvîrșite. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea întregei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui grup criminal organizat, au escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI datate cu ziua precedentă. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Ohladciuc Valeriu în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d) Cod penal, adică contribuirea la săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace de înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup criminal, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari. Tot el, Ohladciuc Valeriu activînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 18 EF din 25.01.2008 în funcția de șef Secție „Alfa" din cadrul Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, a devenit membru activ al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii Republicii Moldova: Savca Corneliu - Șef interimar al Direcției Misiuni Speciale, Dumitru Moiseev - șef secție Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, Țopa Ruslan -inspector superior al Secției Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr-o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. 17 Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole - fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor" numărul de înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistînd că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus- menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile 1-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerînd acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul 1-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-1 despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume lui Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu despre faptul reținerii, ultimii acționând conform planului criminal stabilit sau deplasat la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. 18 La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere și nu pot tăinui cazul Țopa Ruslan folosind contrar prevederilor Legii, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion. El însă, în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că lucrătorii poliției rutiere a-u extorcat sume bănești pentru eliberarea automobilului reținut, în așa mod împiedicând colaboratorii poliției rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eruare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvârșite. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, a-u fost nevoiți de a înscena o operațiune de filare și reținerea a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrâns de a transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare Ia locul destinației - Olanda, însă la intervenția și insistența ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea toatei cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. În continuare, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu în folosul unui grup criminal, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, exprimate prin descreditarea imaginii organelor de drept și a puterii de stat, au escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunându-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI, datate cu ziua precedentă, pentru ulterioara înscenare a operațiunii de filaj, de descoperire și reținere a filierei de substanțe narcotice. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Ohladciuc Valeriu în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor calificativi: săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat. 3. Sentința a fost atacată de către procuror, avocatul Marian Babără în numele inculpatului Karalar Murat, avocatul Tudor Suveică în numele inculpatului Savca Corneliu, avocații Oleg Spînu și Taisia Cernit în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat) și avocații Alina Valah și Ion Cerga în numele inculpatului Moiseev Dumitru. 19 3.1 Procurorul în apelul declarat a invocat, că prima instanță a emis o sentiță ilegală ce urma a fi anulată din motiv, că vinovăția inculpaților de săvîrșirea infracțiunilor imputate se confirma incontestabil prin probele administrate în cadrul investigării cauzei și cercetării judecatorești, cărora instanța nu le-a dat aprecierea cuvenită, făcînd trimitere la declarațiile martorilor audiați la urmărirea penală și în instanța de fond, precum și un șir de documente, procese verbale anexate la materialele cauzei penale, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit căreia: Savca Corneliu să fie condamnat: - în baza art. 42 alin (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare; - în baza art. 328 alin. (3) lit.c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani; - în baza art. 332 alin. (2) lit.c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 4 ani; - în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, pedeapsa definitivă lui Savca Corneliu să-i fie stabilită de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani. Moiseev Dumitru să fie condamnat: - în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare; - în baza art. 328 alin. (3) lit.c) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani; - în baza art. 332 alin. (2) lit.c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 4 ani; - în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, pedeapsa definitivă lui Moiseev Dumitru să-i fie stabilită de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani. Țopa Ruslan să fie condamnat: - în baza art.42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 7 ani închisoare; - în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite pedeapsa definitivă lui Țopa Ruslan să-i fie stabilită de 9 ani închisoare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani. 20 Ohladciuc Valeriu să fie condamnat: - în baza art.42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 7 ani închisoare; - în baza art. 328 alin. (3) lit.c) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite pedeapsa definitivă lui Ohladciuc Valeriu să-i fie stabilită de 9 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani. Cerchez Akbulut (alias Cernit Murat, Altîg Murat) să fie condamnat: - în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 13 ani închisoare; - în baza art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite pedeapsa definitivă lui Cerchez Akbulut (alias Cernit Murat, Altîg Murat) să-i fie stabilită de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Lui Karalar Murat în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal de stabilit 15 ani închisoare. 3.2 Avocatul Marian Babără în numele inculpatului Karalar Murat în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare pe episodul de acuzare adus lui Karalar Murat. În motivarea apelului avocatul a invocat faptul că, sentința de condamnare a lui Karalar Murat este neîntemeiată, fiind bazată în exclusivitate pe presupuneri și deducții logice. La pronunțarea sentinței instanța s-a redus doar la enunțarea unor termeni teoretici, făcînd o amplă analiză a acestora, dar nu a analizat cumulul de probe ce s-au examinat în ședința de judecată și care dovedesc vinovăția s-au nevinovăția lui Karalar Murat pe capetele de acuzare aduse lui. Astfel, instanța de fond, făcînd o analiză amplă a trăsăturilor caracteristice obligatorii a unui grup criminal organizat și anume: gradul înalt de organizare, stabilitatea activului de bază a grupului și structurii lui organizaționale, existența unor metode și forme de activitate individuale după caracterul lor, stabilitatea (constanța) formelor și metodelor activității criminale; nu a constatat nici într-un fel legătura cauzală dintre acțiunile lui Karalar Murat și trăsăturilor caracteristice obligatorii a grupului criminal organizat, existența căruia l-a stabilit instanța de fond. Toți martorii audiați în ședința de judecată au arătat direct asupra faptului că, Karalar Murat pentru prima dată s-a ocupat cu colectarea fasolelor și a făcut-o la rugămintea lui Kaya Salih, căruia nu i-a putut refuza deoarece îi datora bani. Astfel nu se poate conchide asupra stabilității activului de bază a grupului, stabilitatea formelor activității criminale ș.a. în raport cu acțiunile lui Karalar Murat. La fel, instanța de fond, fără a constata care acțiuni ale lui Karalar Murat dovedesc incontestabil implicarea ultimului în traficul de droguri, îi atribuie calitatea de autor al infracțiunii, în sentință analizîndu-se doar noțiuni de autor, coautor și organizator. 21 3.3 Avocatul Tudor Suveică în numele inculpatului Savca Corneliu în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Savca Corneliu să fie declarat nevinovat și achitat pentru episoadele de învinuire ce i se aduc. În apelul său avocatul a menționat că sentința este ilegală și urmează a fi casată din motiv că, Savca Corneliu a fost învinuit ilegal și neîntemeiat pentru faptul că, exercitînd funcția de comisar al CPS Rîșcani, mun. Chișinău, fiind persoană cu funcții de răspundere, urma nemijlocit să aducă la îndeplinire decizia de confiscare a bunurilor materiale, să le transmită IFS pentru utilizare tehnică. Drept rezultat a netransmiterii bunurilor materiale confiscate IFS a adus un prejudiciu material în valoare de 126 122 lei. Instanța de judecată, la examinarea cauzei, contrar prevederilor art. 57 Cod de procedură penală, a apreciat greșit probele administrate. Consideră, că învinuirea înaintată lui Savca Corneliu nu este concretă deoarece nu conține date despre persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prejudiciu material. Dar în circumstanțele stabilite, prejudiciul material nu i s-a cauzat proprietarului SRL „Selani-Lux” deoarece marfa a fost legitim confiscată conform deciziei comisarului CPs Rîșcani, mun. Chișinău C. Savca, recunoscută legală de către instanțele judecătorești Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, devenite definitive. Prejudiciul material nu i s-a cauzat nici statului deoarece bunurile materiale confiscate nu au intrat în posesia lui. Conform concluziei expertului sanitar veterinar nr. 127 (f.d.-26, vol. III (II)), ultimul, în prezența inspectorului Secției Delicte Informaționale a CPs Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Dumitru Moiseev și directorului SRL „Selani-Lux”, Vioreliu Iachim, a efectuat expertiza sanitară veterinară, conform căreia lotul de produse „Icre roșii de pește” în cantitate totală de 170,5 kg, era depozitată în camera frigoriferică din str. studenților, 5/3, mun. Chișinău la temperatura de -5o C, fără a fi însoțită de certificate veterinare și certificate de conformitate, ce ar confirma proveniența și calitatea lor și era ambalată în 11 vase de plastic, dintre care numai patru erau marcate, iar în antreul camerei frigoriferice, în condiții neautorizate, cu încălcarea cerințelor sanitare veterinare avea loc reambalarea produselor menționate pentru distribuirea lor ulterioară în rețeaua de comerț; la examenul organoleptic a depistat abateri de culoare a produsului; în urma celor constatate întreaga cantitate de icre roșii de pește a declarat-o improprie consumului uman cu recomandarea de a fi expediată pentru utilizare tehnică la SFT „Carvit” SRL, situată pe str. Muncești, 121, mun. Chișinău, sub supravegherea Serviciului Sanitar Veterinar de Stat. Anume costul produsului final obținut în urma utilizării tehnice a bunurilor confiscate trebuia considerat drept prejudiciu cauzat statului. Care ar fi fost costul acestui produs nu s-a stabilit, dar indiscutabil că costul acestui produs era mult mai mic, în cazul cînd acestea erau calitative și nici într-un caz nu constituia un prejudiciu considerabil pentru stat. Concluzia instanței de fond a fost considerată nefondată și nu se baza pe materialele cauzei penale. Nici în cadrul urmăririi penale și nici în ședința judiciară n-a fost obținută absolut nici o probă că Savca Corneliu personal, ori prin intermediul subalternilor săi, i-ar fi dat inculpatului Karalar Murat sfaturi în scopul ca acesta să evite tragerea la răspundere penală. 22 Instanța de judecată, pronunțînd sentința de condamnare a lui Savca Corneliu, n-a dat nici o apreciere juridică încălcărilor flagrante, stabilite cu certitudine în ședința judiciară, comise de colaboratorii poliției rutiere Ceban și Poiană. Ultimii, conform atribuțiilor de serviciu, la depistarea bunurilor materiale fără documente de însoțire erau obligați să cheme la fața locului grupul operativ din comisariatul de poliție teritorial, în cazul dat al sect. Rîșcani. Contrar legislației în vigoare și actelor normative departamentale, ei au început cercetarea autocamionului și mărfii aflate în el, fără a întocmi un proces-verbal în acest scop. La fel, contrar atribuțiilor de serviciu Ceban și Poiană nu au raportat în secția de gardă și superiorilor săi despre reținerea autocamionului cu marfă fără documente de însoțire și a conducătorului auto, dar s-au deplasat cu această marfă prin teritoriul administrativ a trei sectoare din mun. Chișinău, au permis plecarea însoțitorului mărfii reținute fără acte de însoțire, Omer Bostepe și nelegitim l-au încătușat pe conducătorul a/m Karalar Murat. Acțiunile colaboratorilor DMS, îndreptate la reținerea și verificarea legalității acțiunilor colaboratorilor poliției rutiere Poiană și Ceban, pînă la sosirea grupului operativ au fost legitime, se încadrau în prevederile legilor cu privire la poliție și operative de investigații, altor acte normative. După sosirea la fața locului a grupului operativ chemat de către colaboratorii DMS, inclusiv șefului-interimar al Direcției Corneliu Savca, responsabilitatea privind legalitatea acțiunilor ulterioare o purta ofițerul de urmărire penală care a efectuat cercetarea la fața locului și a organizat activitatea lucrătorilor operativi. Reieșind din aceste prevederi legale și probe administrate în ședința judiciară, considera, că Savca C., după preluarea cazului de către grupul operativ, a activat în strictă conformitate cu indicațiile conducătorului acestui grup, a Ministrului și Prim viceministrului MAI, cărora regulat le raporta faptele noi stabilite. 3.4 Avocații Oleg Spînu și Taisia Cernit în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat), în apelul declarat au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Cernit Murat să fie achitat. În argumentarea sa aceștia au menționat, că sentința de condamnare a lui Cernit Murat pe art. 323 alin. (1) Cod penal se baza pe dubii, care urmau să fie tratate în favoarea inculpatului. Nici o probă nu indica la faptul că Cernit Murat ar fi săvîrșit infracțiunea de favorizare. 3.5 Avocații Alina Valah și Ion Cerga în interesele inculpatului Moiseev Dumitru, în apelul declarat au solicitat casarea sentinței în partea condamnării lui Moiseev Dumitru pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 329 alin. (2), lit. b); art. 328 alin. (1); art. 332 alin. (1) Cod Penal ca fiind ilegală și neîntemeiată, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Moiseev Dumitru să fie găsit nevinovat de comiterea infracțiunilor imputate; respingerea apelului procurorului ca fiind neîntemeiat. Considera sentința menționată ilegală și neîntemeiată, pasibilă anulării din motiv că săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (1), lit. b) Cod penal – 23 neglijența în serviciu, de către Moiseev Dumitru, în cadrul examinării cauzei în fond nu și-a găsit confirmare. Inculpatul Moiseev Dumitru s-a condus de actul de expertiză nr. 127 din 06.09.2009 întocmit de către inspectorul Serviciului Sanitar Veterinar de Stat mun. Chișinău, Ion Toma, care a stabilit că marfa confiscată era recunoscută improprie consumului uman și necesita a fi nimicită. În același timp, la materialele cauzei penale a fost anexat și răspunsul prim adjunctului Procurorului General nr. 11/8320 din 06.11.2006 adresat Secretarului Consiliului Suprem de Securitate conform căruia icra roșie depistată, conform raportului de expertiză a fost recunoscută improprie consumului uman. Instanța de fond nu a luat în considerație ordonanța din 18.07.2008 de scoatere de sub urmărirea penală a lui Toma Ion din motiv că fapta lui nu întrunea elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) Cod penl întrucât lipsea legătura cauzală între fapta lui și consecințele survenite. Din aceleași motive urma și Moiseev Dumitru să fie scos de sub urmărirea penală. Moiseev Dumitru a procedat corect respectînd legislația în vigoare. Ordinile Comisarului CPS Rîșcani, Savca Corneliu erau obligatorii pentru el. Executarea deciziei privind transmiterea mărfii confiscate de la SRL „Slavena Lux” la 06.09.2006 a fost suspendată în legătură cu contestarea hotărârii cu plîngere în instanța de judecată. A respectat prevederile art. 277 CCA (red. 1985) care prevedeau că depunerea în termenul stabilit a plîngerii suspendă executarea cu privire la aplicarea sancțiunii administrative pînă la examinarea plîngerii sau a protestului cu excepția deciziilor cu aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 25 și 31 CCA (red. 1985). Reieșind din cele menționate a considerat, că instanța de fond pe acest capăt de acuzare eronat a apreciat faptele și circumstanțele de fapt stabilite în cadrul examinării cauzei. Depășirea atribuțiilor de serviciu de către Moiseev Dumitru, faptă incriminată acestuia, prevăzută de art. 328 alin. (3), lit. c) Cod penal, la fel nu și-a găsit confirmare. Pentru a determina dacă există în acest caz depășirea atribuțiilor de serviciu de către Moiseev Dumitru urma ca acțiunile lui să depășească limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în mod vădit, adică indiscutabil, fără dubii, circumstanță neîndoielnică și pentru făptuitor. Considera că, instanța de judecată la pronunțarea sentinței de condamnare pe acest capăt de acuzare și-a întemeiat concluzia pe dubii, care nu au fost înlăturate. Instanța de judecată, la stabilirea vinovăției lui Moiseev Dumitru în această parte, urma să stabilească cercul și caracterul funcțiilor, atribuțiile de serviciu a persoanei cu funcții de răspundere, legătura cauzală dintre abaterile comise de către Moiseev Dumitru și urmările survenite. Totodată, nici organul de urmărire penală nu a indicat în ordonanța de punere sub învinuire și nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au fost încălcate de către inculpatul Moiseev Dumitru, întrucât acestuia i se încrimina comiterea unor acțiuni care nu puteau fi săvârșite nici de o persoană cu funcție de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, cu toate că acesta deținea o funcție înaltă într-o subdiviziune a MAI, fiind investit cu 24 drepturi și atribuții de serviciu speciale pe lângă cele generale, unele dintre ele constituind secret de stat sau de serviciu. În cadrul cercetării judecătorești, martorii acuzării Poiană Vasile Ion și Ceban Ion Simion (fiind persoane direct interesate), colaboratori ai poliției rutiere, și-au schimbat declarațiile indicând că Moiseev Dumitru personal nu i-a presat să scrie lămuriri referitor la faptul că Ceban Ion ar fi cerut bani de la șoferul microbuzului pentru a-l elibera împreună cu șofer, însă nu a încercat să oprească alți colaboratori din poliție care îi influențau să facă acest lucru. Fiind audiați în cadrul urmării penale, atât Poiană, cât și Ceban nu menționau nimic despre Moiseev Dumitru. Ambele procese verbale de audiere a acestor persoane în calitate de martor erau identice, trase la indigo. Nici o probă a acuzării nu indica direct că Moiseev Dumitru ar fi depășit atribuțiile de serviciu cauzînd daune considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor persoanelor fizice sau juridice. Nici în cadrul urmăririi penale și nici la examinarea cauzei în fond nu a fost stabilit cui i-au fost aduse prejudicii considerabile. Instanța de judecată în mod arbitrar a stabilit că aceștia ar fi Poiană Vasile Ion și Ceban Ion Simion, interesele cărora au fost lezate de către Moiseev Dumitru, precum și interesele generale ale societății. În dosar lipsește ordonața de recunoaștere a persoanei în calitate de parte vătămată. Poiană și Ceban au fost audiați în calitate de martori. S-a considerat că declarațiile acestor martori urmau a fi apreciate critic din motiv că erau persoane direct interesate în finalul cauzei precum și din motiv că erau contradictorii. Cu atît mai mult, cei care i-au determinat direct pe Ceban și Poiană să depună rapoarte de concediere au fost șefii lor – Vozian Ion și Gatman Gheorghe. Fiind audiați în judecată aceștea au recunoscut că i-au sfătuit pe Ceban și Poiană să scrie rapoarte de concediere. În prezența acestor circumstanțe, având în vedere că nici la urmărirea penală și nici în cadrul examinării în fond a cauzei nu a fost constatată comiterea de către Moiseev Dumitru a unor fapte ilegale ce ar duce la încriminarea lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal, avocații au solicitat achitarea și pe acest capăt de acuzare. Referitor la falsul în acte publice, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere precum și de către un funcționar al autorității publice care nu este o persoană cu funcție de răspundere, în documentele oficiale, dacă aceste acțiuni au fost comise din interes material sau din alte interese personale, infracțiune prevăzută de art. 332 Cod penal, încriminată lui Moiseev Dumitru, avocații au menționat, că nici acest capăt de acuzare nu și-a găsit confirmarea. 4 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2010 au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului din secția de exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Cociu Lilian și a avocatului Marian Babără în interesele inculpatului Karalar Murat Hamza. Au fost admise apelurile avocaților Tudor Suveică în numele inculpatului Savca Corneliu, a avocaților Oleg Spînu și Taisia Cernit în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat), a avocaților Alina Valah și Ion Cerga în numele inculpatului Moiseev Dumitru. 25 A fost casată sentința în privința inculpaților Savca Corneliu, Moiseev Dumitru, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Ailîg Murat) și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care : Savca Corneliu acuzat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal; Moiseev Dumitru, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d), art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal; Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal au fost achitați din lipsa elementelor infracționale. Sentința în privința inculpaților Țopa Ruslan, Ohladciuc Valeriu și Karalar Murat a fost menținută fără modificări. Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2010 a fost înlăturată omisiunea strecurată, fiind inclus în textul dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2010 fraza sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 21 octombrie 2009 în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), prin care a fost încetat procesul penal intentat în baza art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal se menține fără modificări. 5. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat următoarele argumente: În privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) instanța de judecată corect a ajuns la concluzia despre necesitatea încetării procesului penal pe art. 361 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, în legătură cu existența hotărîrii judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă. Referitor la învinuirea în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, instanța de apel a concluzinat, că din toate împrejurările săvârșirii faptelor incriminate lui Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu Nicolae nu rezulta, că ei își dădeau seama, că ajută la pregătirea ori săvârșirea a careva infracțiune de persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor sau de inculpatul Karalar Murat Hamza. În ședință judiciară s-a dovedit incontestabil, că inculpații Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu Nicolae n-au contribuit la săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar Murat Hamza prin careva acte de complicitate sau favorizare. Participarea lui Karalar Murat Hamza la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal a fost probată în cadrul cercetării judecătorești. Referitor la condamnarea în baza art. 328 alin.(3) lit. c), art. 332 alin.(2) lit. a), c) și art. 329 alin.(2) lit. b) Cod penal instanța de apel a enunțat, că nu a fost probată vinovăția inculpaților în comiterea neglijenței în serviciu, depășirii atribuțiilor de serviciu și a falsului în acte publice, astfel învinuirea negăsindu-și confirmarea. 26 6. Hotărîrile nominalizate au fost atacate cu recurs ordinar de procurori și de avocatul Vitalie Nagacevschi în numele inculpatului Karalar Murat. 6.1. Acuzatorii de stat în recursul declarat au invocat temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și au solicitat casarea deciziei în privința lui Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), Karalar Murat Hamza și Ohladciuc Valeriu Nicolae, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs. Întru argumentarea recursului, procurorii au invocat următoarele motive: – referitor la învinuirea adusă lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) pentru deținerea și folosirea documentului oficial fals de importanță deosebită (art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal) din conținutul celor două circumstanțe ale cauzelor penale constatate prin sentințe diferite s-a stabilit că, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a folosit pașaportul pe numele Murat Altîg fals în două cazuri diferite, în perioade diferite (în primul caz în 1997, iar în al doilea caz la 09.10.2000, în țări diferite și întru acordarea diferitor drepturi, respectiv era incorectă decizia instanței de a înceta procesul penal pe motiv că existau hotărîri judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă. Însăși instanța de fond nu era încrezută în veridicitatea soluției alese în această cauză, deoarece a folosit expresii cum ar fi: „Reieșind din necesitatea aplicării în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a celei mai favorabile soluții legale, instanța de judecată a ajuns la concluzia despre necesitatea încetării procesului penal în privința lui pe acest capăt de învinuire", „Mai mult, ținînd cont de faptul că inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu și-a recunoscut vina în această parte nici în ședința judiciară și a solicitat să fie achitat, instanța de judecată consideră, că încetarea procesului pe temeiul invocat de partea apărării este unica soluție justă și pasibilă aplicării în privința primului în cazul dat." Respectiv, instanța de fond nu a motivat în sentință care necesitate a apărut de a aplica în privința inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a celei mai favorabile soluții legale și din ce considerente temeiul invocat de partea apărării era unica soluție justă. Decizia instanței de apel în această parte era la fel una neîntemeiată, deoarece se descriau aceleași circumstanțe și concluzii, precum că atît apelul acuzatorului de stat, nu conținea nici un motiv, care ar da temei pentru casarea hotărîrii adoptate. - în partea achitării lui Savca Corneliu și Moiseev Dumitru pe învinuirea adusă în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal instanța de apel și-a bazat decizia sa, pe probele cercetate în ședința instanței de fond și după modul de apreciere descris în sentință, fără a le da o nouă apreciere, întru justificarea soluției adoptate de către Colegiul penal, care era opusă celei adoptate de către prima instanță. Instanța de apel nu a analizat circumstanțele cauzei și n-a stabilit faptul că inculpatul Savca Corneliu nu era acuzat în aceea că a luat „unele" măsuri în scopul executării hotărîrii adoptate, prin expedierea interpelării, 27 solicitînd delegarea unui specialist pentru stabilirea calității mărfii ridicate, ci pentru faptul, că încălcînd prevederile pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005 a organizat ridicarea și predarea la păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux", conform facturilor de expediție seria DM nr. 210234 din 06.09.2006 și seria DM nr. 210236 din 07.09.2006, unde aceste bunuri au fost păstrate fară careva temei legal, fapt care a dus la alterarea, din cauza condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de 112800,87 lei. Astfel, deși produsele din pește și icrele roșii ce au fost confiscate prin hotărîrea adoptată de către Savca Corneliu erau ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, ultimul, contrar prevederilor Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vînzare a bunurilor confiscate, fară stăpîn, sechestrate, ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor și a pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01.02.2005 (cu același conținut), nu a transmis bunurile sechestrate autorităților fiscale, ci le-a predat ilegal la păstrate în depozitul SRL „Slavena Lux", adică, fară supraveghere, preîntîmpinare de răspundere a unei persoane fizice sau juridice pentru păstrare neadecvată a bunurilor, fară negocierea termenului de păstrare și a plății pentru serviciile acordate neadecvat la păstrarea bunurilor. Instanța de apel în nici un mod nu a motivat în decizia sa din ce cauză considera că probele de vinovăție a inculpaților, precum declarațiile martorilor Iachim Vioreliu, Coliban Andrei, Dodica Ruslan, Ciuhriii Veaceslav, nu puteau servi ca probe pe acest capăt de acuzare. - pe episodul privind complicitatea la circulația ilegală a substanțelor narcotice, săvîrșită de către Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Karalar Murat Hamza, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu Nicolae, instanța de apel n-a ținut cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, care stipulează că, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Mai mult, instanța de judecată este obligată să dea apreciere tuturor probelor din dosar, ținînd cont că nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită. Contrar acestor cerințe, instanța de apel a constatat prin transcrierea cuvînt cu cuvînt (filele 64-99 a deciziei), din partea descriptivă a sentinței, toate declarațiile inculpaților Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Karalar Murat Hamza, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu Nicolae, martorilor Ceban Ion Simion, Poiană Vasile Ion, Vozian Ion Constantin, Arsene Ion Tudor, Bobu Ghenadie Petru, Stegărescu Veronica Tudor, Rotari Ion Mihai, Gorodețchi Valerian Dumitru, Bîtlan Stepan Ivan, Zubic Valentin Alexandru, Agiaby Saleh, Papuc Gheorghe Gheorghe, Stepuleac Anatolii Gheorghe, Hîncu 28 Tudor Mihail, Cosovan Ghenadie Stelian, Bulgaru Igor Boris, Astafiev Valeri Vasili, Galiț Valeriu Ilie, Todica Andrei Dumitru, Filik Aii și Gatman Gheorghe Grigore, care au fost interogați în instanța de fond și fără o apreciere a acestora, declarativ invoca precum că inculpații Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu Nicolae n-au contribuit la săvîrșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar Murat Hamza prin careva acte de complicitate și că nu făceau parte din grupul criminal organizat. Reieșind din descrierea repetată în decizie a declarațiilor inculpaților, martorilor, făcute în instanța de fond, instanța de apel a considerat constatat și a preluat circumstanțele reținute de către prima instanță, ca ulterior să facă trimitere la un șir de puncte ale Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 12 din 27.03.1997, a legii cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor din 06.05.199, Hotărîrea Guvernului nr. 216 din 27.02.2006, precum și un șir de articole din Codul penal, după modelul interpretat de către prima instanță în partea descriptivă a sentinței. Contrar prevederilor art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanța de apel, pe acest capăt de acuzare, nu a dat o nouă apreciere probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de fond și nu s-a expus asupra motivelor invocate de acuzator în apelul său, deși probele au fost verificate, iar motivele apelului susținute în ședința instanței de apel. Instanța de apel în partea a treia, de constatare a circumstanțelor pe episodul privind complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, a deciziei (filele 105-107) critica soluția adoptată de către instanța de fond privind recalificarea acțiunilor lui Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) de la art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal la art. 323 alin. (1) Cod penal, fără a se referi la inculpatul Moiseev Dumitru, acțiunile căruia, potrivit sentinței, la fel, au fost recalificate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, cu condamnarea acestuia. Partea acuzării a contestat sentința în partea recalificării acțiunilor inculpaților Savca Corneliu, Moiseev Dumitru și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) de la art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal la art. 323 alin. (1) Cod penal, avînd poziția că prima este corectă și fiind de acord cu aprecierea probelor de către instanța de fond pe acest capăt de acuzare. În partea ce ține de casarea sentinței privind condamnarea lui Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, instanța de apel (contrar legii procesual penale) nu a dat o nouă apreciere probelor ce au stat la baza sentinței de condamnare a lor, ci a analizat declarațiile ultimilor. Totodată, instanța de apel a considerat că acuzarea n-a prezentat nici o probă, referitor la mesajul trimis la telefonul Taisei Cernit și că nu a fost constatat autorul mesajului. La examinarea cauzei penale respective de către instanța de apel a fost admisă o încălcare a prevederilor art. 72 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală prin admiterea apărătorului Cernit Taisia întru apărarea 29 soțului ei Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), deoarece în această cauză Cernit Taisia, cu acordul acesteia a fost interogată în cadrul urmăririi penale în calitate de martor. Instanța de apel incorect a indicat în decizie precum că: „Referitor la interpelările telefonice a lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) cu Olanda, acuzatorul de stat a infirmat această probă", deoarece această probă nu a fost infirmată, ci corectată indicîndu-se corect țara cărei aparține abonatul dat, indicînd în loc de Olanda, Danemarka. La fel, instanța de apel neîntemeiat a indicat că procurorul a susținut precum că mesajul lui Savca Corneliu privind cantitatea heroinei reținute a fost expediată la data de 20.03.2008, ora 0551, deoarece procurorul nici în ședința instanței de fond cît și în cea de apel nu a făcut referire la acesta, dat fiind faptul că descifrările indică ora de 815. Decizia instanței de apel în partea achitării lui Moiseev Dumitru pe art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal a fost considerată absolut ilegală, deoarece în partea descriptivă a acesteia, Colegiul penal nu a invocat cel puțin un argument ce ar justifica adoptarea soluției respective. - pe faptul acuzării lui Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru privind depășirea atribuțiilor de serviciu instanța de fond a ajuns la concluzia, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail în această parte și-a găsit confirmare parțială în ședință judiciară, reîncadrînd juridic acțiunile lor de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la art. 328 alin. (l) Cod penal, fiind exclus semnul calificativ: săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat. Partea acuzării nu a fost de acord cu soluția instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail în baza art. 328 alin. (l) Cod penal, iar în partea aprecierii probelor de către instanța de fond nu se contesta. Întru argumentarea soluției instanța de apel a descris constatarea și concluzia instanței de fond cuvînt cu cuvînt (filele 108-115 a deciziei), iar în partea constatării instanței de apel s-au descris declarațiile inculpaților Savca Corneliu Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Țopa Ruslan Vasile, Ohladciuc Valeriu Nicolae, martorilor Ceban Ion Simion, Arsene Ion Tudor, Cuciuc Alexandru Tudor, Sargheliu Vitalie Constantin, Gatman Gheorghe Grigore, Margină Andrian Petru, Bulgaru Igor Boris, Galiț Valeriu Ilie, Todica Andrei Dumitru, fără a le da ulterior o apreciere juridică. Instanța de apel neîntemeiat în decizie și-a pus întrebarea retorică, că nu-i este clar, din care motive acuzarea și instanța de fond au considerat veridice declarațiile lui Ceban și Poiană, suspectați de estorcarea banilor, știind că Poiană anterior a fost condamnat pentru corupere. Această modalitate de apreciere a probelor de către o instanță de judecată era inadmisibilă, cu atît mai mult că depozițiile martorilor Ceban și Poiană puteau fi admise ca probe, deoarece au fost făcute sub jurămînt atît în cadrul urmăririi penale, cît și în instanța de judecată, acestea fiind consecutive și nu se contraziceau una cu alta. Mai mult decît atît, Ceban și Poiană au fost suspectați de estorcarea banilor doar de către Savca C., care la rîndul său a avut statut de inculpat, iar astfel de infracțiune privind estorcare 30 de bani de către Ceban și Poiană de la cetățenii turci nu a fost înregistrată în modul prevăzut de legea procesual penală, nefiind pornită o cauză penală pe acest fapt. Din motivul că instanța de apel nu a apreciat probele care au fost prezentate de partea acuzării pe acest capăt de acuzare, iar una din probe cum ar fi: mesajul primit de Taisia Cernit pe telefonul ei mobil, i-a fost atribuit calificativul de probă ce nu avea atribuții la acest capăt de acuzare, neîntemeiat s-a dat apreciere și s-a pus la baza soluției și deciziei de achitare, fapt care demostra că instanța de apel nu a pătruns în esența învinuirii înaintate inculpaților și a adoptat o decizie neîntemeiată bazîndu-se pe presupuneri. - pe faptul acuzării lui Țopa Ruslan Vasile și Ohladciuc Valeriu Nicolae privind depășirea atribuțiilor de serviciu deși în apelul acuzatorului de stat s- a solicitat ca instanța de apel să dea o nouă apreciere probelor cercetate în instanța de fond, care au fost prezentate în ședința instanței de apel pentru verificare, instanța de apel din nou a repetat eroarea admisă de către prima instanță prin neaprecierea probelor. Astfel, instanțele de judecată au ignorat probele cum ar fi declarațiile martorilor Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion în care se constatau acțiuni infracționale ale inculpaților Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu, ce au acționat ilegal întru eliberarea microbuzului de model „Hiunday H-100", cu n/î C ME 761, condus de inculpatul Karalar Murat Hamza, în care deja se constatase că au fost depistate substanțe narcotice. Aceste declarații ale martorilor Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion făcute sub jurămînt, fiind consecutive, similare, ce se completau una pe alta, însă instanțele de judecată, îndeosebi cea de apel, nu a respins ca probe aceste declarații, ci retoric s-a indignat pe partea acuzării cum putea să le prezinte, totodată învinuind ilegal martorii, precum că sînt persoane interesate și suspectate de estorcarea banilor. Nu a fost clar, din ce considerente instanțele de judecată nu au apreciat aceste probe-declarații în raport cu declarațiile martorilor Vozian Ion Constantin, Arsene Ion Tudor, Cuciuc Alexandru Tudor și Sargheliu Vitalie Constantin, fapt solicitat în ședința instanței de apel. A fost exprimată nedumerirea asupra rezumatului instanței de apel în decizie (fila 130 din decizie), care a concluzionat că colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile, „i-au permis persoanei de origine turcă, care însoțea marfa, să plece, iar pe șoferul Karalar Murat l-au reținut și s-au deplasat la locul de destinație, la intersecția str. Șciusev-M. Cibotari”, deoarece astfel de declarații nu au fost făcute, iar martorii Ceban Ion și Poiană Vasile au stopat automobilul și au verificat actele prezentate de șoferul microbuzului și nu aveau nimic cu pasagerul acestuia, care ieșind din microbuz a părăsit locul stopării acestuia. - referitor la învinuirea adusă lui Savca Corneliu și Moiseev Dumitru Mihail pentru săvîrșirea falsului în acte publice (art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal) partea acuzării nu a fost de acord cu soluția instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru de la 31 art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal la art. 328 alin. (l) Cod penal, fiind exclus semnul calificativ ,, în interesul unui grup criminal organizat", iar în ce privește aprecierea probelor de către instanța de fond nu s-a contestat. Instanța de apel pronunțînd decizia pe acest capăt de acuzare n-a ținut cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și întru motivarea soluției pronunțate pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a transcris din sentință, în decizie cuvînt cu cuvînt concluziile instanței de fond (filele 131-136 a deciziei), iar în partea constatatoare a instanței de apel s-au transcris declarațiile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, martorilor Papuc Gheorghe, Zubic Valentin, Cosovan Ghenadie, Hîncu Tudor, fără a le fi dată o apreciere juridică. Folosirea cuvintelor ca „Așa numită notă agenturistică" de către instanța de apel la motivarea soluției privind achitarea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru de acuzarea adusă pentru falsul în acte publice, era inacceptabilă, deoarece prin aceasta în genere s-a pus la îndoială existența actului „nota agenturistică". Instanța de apel, fară a face trimitere la vreo probă, act normativ, a presupus neîntemeiat că: „nota agenturistică " se întocmea de către inculpatul Savca Corneliu, care din propria inițiativă și considerentele sale personale putea să o modifice, să o schimbe, să o păstreze sau să o lichideze, dacă găsea de cuviință și aceasta nu putea fi considerat ca o falsificare sau distrugere.'" Aceste și alte presupuneri ale instanței de apel au stat la baza deciziei de achitare a inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru de învinuirea adusă în baza art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, fapt care denota că aceasta era ilegală. Instanța de fond neîntemeiat a considerat că n-a fost probată existența unui „grup criminal organizat” și că din aceste motive - semnul calificativ „în interesul unui grup criminal organizat”- nu putea fi incriminat inculpaților în învinuirile înaintate cu acest semn calificativ. Deși instanța de fond a luat poziția inculpaților, precum că nu cunoșteau despre existența unei organizații criminale internaționale specializate în tranzitarea drogurilor din care ar putea face parte cel puțin unii din inculpați, aceasta contrazice însăși conținutul notelor agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea convențională „Kemal”, care au fost semnate de către inculpatul Savca Corneliu, din care rezult că exista o așa organizație, denumind-o ca organizație criminală internațională care este specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și Afganistan în țările UE. Instanța de apel la rîndul său la fel, ca și instanța de fond, nu a analizat aceste probe deși în ședința instanței de apel din nou au fost prezentate și verificate, fapt care a dus la adoptarea unei decizii ilegale. - referitor la procedura de repartizare a prezentei cauze penale pentru examinarea în ordine de apel, s-a indicat, că au fost admise unele erori, care nu puteau fi corectate în instanța de recurs. Astfel, pe data de 16.11.2009 președintele Curții de Apel Chișinău A. Doga, prin dispoziția din 16.11.2009, a repartizat judecătorului raportor D. Panov spre examinare, în ordine de apel, cauza penală de acuzare a lui Corneliu Savca, Moiseev 32 Dumitru, Țopa Ruslan, Ohladciuc Valeriu, Cerkez Akbulut și Karalar Murat în baza art. 42. alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d), art. 328 alin. (3) lit. (c), art. 332 alin. (2) lit. c) și art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal. În ședința din 25.01.2010, de către judecătorul D. Panov a fost anunțat completul de judecată: președintele ședinței - D. Panov, judecătorii D. Rotarciuc și V. Gurin. Din considerente că cauza penală nominalizată a fost repartizată contrar prevederilor art. 412 alin. (1) și art. 344 Cod de procedură penală unui singur judecător, iar completul de judecată a fost format fără a fi prezentată o încheiere în acest sens, s-a solicitat prezentarea acesteia. Fiind făcută întrerupere pe 20 minute și revenind în sală, de către judecătorul D. Panov a fost anunțat că a fost emisă încheierea despre formarea completului format din: președintele D. Panov, judecătorii D. Rotarciuc și V.Gurin. Dat fiind faptul că, despre formarea completului de judecată procurorul a fost informat în ședința de judecată din 25.01.2010, acesta a solicitat termen pentru a verifica compatibilitatea judecătorilor la judecarea cauzei penale respective. Instanța de apel a amînat începerea examinării cauzei penale pentru data de 28.01.2010. În ședința de judecată din 28.01.2010, instanța de apel a anunțat că prin încheiere a fost modificat completul de judecată din motivul că judecătorul D. Rotarciuc s-a autorecuzat, cu înlocuirea cu judecătorul M. Buruian. Potrivit încheierilor de repartizare din 16.11.2009 și 25.01.2010, președintele Curții de Apel Chișinău A. Doga a repartizat spre examinare, în ordine de apel cauza penală conform art. 412 alin. (1) și art. 344 Cod de procedură penală de două ori și nu este clar după care listă și principiu a fost repartizată aceasta cauză, de a revenit spre examinare unuia și aceluiași judecător D. Panov. - Pe data de 21.06.2010 în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (6) și 336 alin. (4), (5) Cod de procedură penală, de la președintele Colegiului penal D. Panov s-a solicitat înștiințarea procurorilor participanți în instanța de apel, în scris, despre redactarea deciziei și semnarea procesului-verbal al ședinței, întocmit integral, cît și asigurarea posibilității de a lua cunoștință cu acesta. Din înștiințarea cu nr. la-150/10 din data 03.08.2010 se constatat că, contrar legii procesual penale, procesul-verbal al ședinței instanței de apel n- a fost redactat de către grefier în termen de 48 de ore de la terminarea ședinței și nici semnat de președintele ședinței și de grefier. Procesul-verbal putea fi întocmit și pe părți, care, la fel ca și procesul-verbal integral, se semnează de președintele ședinței și grefier. - Deși s-a solicitat în scris ca partea acuzării să fie informată despre întocmirea și semnarea procesului-verbal integral al ședinței de judecată, președintele ședinței n-a înștiințat în scris părțile și n-a asigurat posibilitatea de a lua cunoștință cu procesul-verbal, în termen de 5 zile de la data înștiințării despre redactarea și semnarea lui. 33 Mai mult, deși procurorii au fost informați în scris despre data întocmirii și semnării procesului-verbal integral al ședinței de judecată, data de 03.08.2010 care a coincis cu redactarea integrală a deciziei, dosarul penal nu a fost predat în cancelaria Curții de Apel Chișinău, iar judecătorul D. Panov se afla în concediu, fapt care a împiedicat părțile de a face cunoștință cu procesul-verbal al ședinței instanței de apel. 6.2. Avocatul Vitalie Nagacevschi în numele inculpatului Karalar Murat în recursul declarat a invocat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală și a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu achitarea inculpatului. Întru argumentarea recursului declarat avocatul a invocat următoarele motive: - instanța de apel în privința lui Murat Karalar a motivat soluția sa pe 63 de pagini (paginile 44-107 din decizie) și din 63 de pagini de motivare, 60 sunt copiate cuvânt cu cuvânt din sentința primei instanțe. Astfel, numai 3 pagini din decizia instanței de apel (paginile 105-107 din decizia Curții de Apel), care se referă la episodul cu drogurile, au fost scrise de judecătorii care au judecat cauza în Curtea de Apel, în rest totul a fost copiat din sentință. În asemenea circumstanțe nu poate fi vorba despre judecarea apelului declarat în folosul lui Karalar Murat. Reieșind din conținutul deciziei Curții de Apel se concluziona, că apelul enunțat nici nu a fost observat de către judecători, nemaivorbind despre respectarea de către aceștia a prevederilor articolului 414 alin. (3) Cod de procedură penală, care obligă instanța de apel să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. - în speță a fost neglijată și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pe articolul 6 paragraful 1 din CEDO, care obliga instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile sale (vezi hotărârile Curții Europene pe cauzele Helle versus Finlanda din 19 decembrie 1997, paragraful 60, Hadjianastassiou versus Greciei din 16 decembrie 1992, paragraful 33 etc). - sentința instanței de fond în ceea ce privește condamnarea lui Karalar Murat și, implicit, decizia Curții de Apel, au fost arbitrare, deoarece îl condamnau pe respectivul fără nici o probă. - în urma studierii sentinței și deciziei se observau următoarele: Nici o instanță nu a combătut versiunea înaintată de Karalar Murat. În sentință (și în decizie) s-a încercat aprecierea critică a respectivei versiuni, dar această critică era bazată pe niște argumente imaginare, ipotetice. Nu a fost adusă nicio probă care ar justifica criticile aduse. În dosar nu exista nici o probă care ar confirma că Karalar Murat știa că în sacii cu fasole se aflau droguri. Comportamentul lui Karalar Murat se înscria perfect în versiunea sa, conform căreia el nu știa nici cu spatele ce era în sacii cu fasole: astfel, din momentul opririi microbuzului și până când polițiștii rutieri l-au încătușat, el a putut să fugă de la locul faptei de mai multe ori, însă nu a făcut-o. De altfel și ulterior, când a fost percheziționat depozitul din or. Vatra, Karalar Murat a participat la percheziție nefiind încătușat, dar nu a încercat să fugă. Un asemenea comportament poate fi explicat prin faptul că dumnealui nu se 34 simțea vinovat și avea toată speranța că nevinovăția lui va fi constatată fie de organul de urmărire penală, fie de procuratură, fie de instanța de judecată. Nu e de neglijat faptul că din start Karalar Murat a comunicat polițiștilor toate datele în privința celeilalte persoane, căreia, posibil, îi aparținea „marfa" (drogurile) și care a fugit de la locul faptei; Pe tot parcursul urmăririi penale, dar și în cadrul examinării dosarului de către instanțele judecătorești, Karalar Murat a repetat aceleași argumente, fără ca să se încurce, fără contraziceri, ceea ce demonstra că declarațiile lui erau veridice și descriau realitatea. Este notoriu faptul că în cazul declarațiilor mincinoase, când persoana este interogată de mai multe ori asupra acelorași evenimente, aceasta până la urmă se încurcă și prezintă situația pe alocuri contradictoriu, încurcat, alogic etc. - Nu e de neglijat și faptul că în cazul în care Karalar Murat ar fi participat la ambalarea fasolelor și drogurilor, atunci pe saci, pe ambalajul brichetelor cu droguri și pe aparatul de cusut sacii trebuia obligatoriu să fie amprentele lui digitale, or, în speță expertiza dactiloscopica nu a depistat așa ceva. - Karalar Murat a fost condamnat la 13 ani de privațiune de libertate fără nici o probă, ceea ce echivala cu o condamnare arbitrară. 7. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2011 recursurile declarate au fost admise, casată decizia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. 7.1. În motivarea soluției sale Colegiul penal lărgit a indicat următoarele: Potrivit pct. 68 al Hotărîrii CEDO din 27 noiembrie 2007 în cauza Popovici vs Moldova, CtEDO a statuat, că atunci cînd o instanță de recurs este învestită, cu examinarea unei cauze atît în fapt, cît și în drept și să facă o evaluare completă a problemei vinovăției sau nevinovăției reclamantului ea nu poate, ca o chestiune a unui proces echitabil, să aprecieze corespunzător acele aspecte fără o evaluare directă a probelor oferite de acuzat personal, care susține că nu a săvîrșit pretinsele acțiuni care ar constitui o infracțiune penală (a vedea cauza Ekhatani vs Suediei, hotărîrea din 26 mai 1988 § 32). În Hotărîrea CtEDO din 18.05.2010 în cauza Vetrenco vs Republica Moldova, CtEDO a constatat ca încălcare a art. 6 alin. 1 al Convenției, motivarea arbitrară a hotărîrii și neexpunerea asupra motivelor relevante invocate de părți în proces. Astfel, cerințele din art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală și din Hotărîrile CtEDO nominalizate, nu au fost respectate de instanța de apel la examinarea apelurilor declarate, pentru care motiv, în baza temeiului invocat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, decizia a fost casată cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs. 7.2. La fel s-a constatat că instanța de apel s-a pronunțat superficial-arbitrar, fără argumentarea cuvenită, ce echivalează cu erori judiciare. 35 7.3. Colegiul lărgit a mai constatat, că în instanța de apel nu a fost respecatată procedura prevăzută de art. 35 Cod de procedură penală cu referire la soluționarea cererii de abținere a judecătorului Dina Rotarciuc, circumstanțe ce au provocat mari dubii și neclarități la formarea legală a completului de judecată în instanța de apel. 7.4. În urma analizei deciziei s-au constatat și un șir de erori de drept, care se rezumau la următoarele: - Soluția în privința lui Karalar Murat prin care el a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal nu coincidea cu motivarea soluției din sentință, copiată în decizie (vol. XXVIII, f.d. 107), unde el era recunoscut ca autor al acestei infracțiuni; - Cu referire la episodul de învinuire în baza art. 2171 alin. (4) Cod penal înaintat inculpaților, instanța de apel s-a rătăcit în motivare, fiindcă de trei ori în decizie era indicat “constatarea instanței de apel” (vol. XXVIII, f.d. 68, 104, 110), fiind copiată în majoritate sentința și numai la (f.d. 110-112) instanța de apel a motivat soluțiile de achitare în privința inculpaților Savca Cornelui și Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) indicînd ca motiv, că nu-i dovedită vina și în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii imputate, iar inculpații Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu corect au fost achitați pe acest capăt de acuzare. Astfel, în decizia adoptată nici nu s-a indicat care element al infracțiunii a lipsit, nu a fost efectuată o analiză a probelor sub aspectul verificării versiunilor acuzării (care se rezumă la faptul că inculpații fiind colaboratori MAI asigurau transportarea și punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari în scop de înstrăinare) și al apărării (care se rezumă la filarea substanțelor narcotice pe teritoriul Republicii Moldova și reținerea, concedierea colaboratorilor corupți ai Poliție Rutiere, Ceban I. și Poiană V., care cereau mită de la Karalar Murat). Conform sentinței, prima instanță a evitat să răspundă cine totuși a descoperit infracțiunea prevăzută de art. 2171 Cod penal și practic a constatat o a treia versiune (goana după indici de descoperire, documentare a infracțiunilor), ceea ce urma a fi analizat, verificat și apreciat de instanța de apel, dar nu s-a realizat. - Instanța de apel a respins ilegal, fără nici o motivare demersul înaintat de procuror cu referire la participarea avocatului Cernit Taisia ca apărător a inculpatului Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care a fost interogată cu acordul ei în calitate de martor în cadrul urmăririi penale. - Instanța de apel nu a verificat corespunderea sentinței prevederilor art. 394 Cod de procedură penală, care statuează ce trebuie să cuprindă o sentință cum de condamnare, așa și de achitare. Această sentință cuprinde copierea din teoria dreptului penal și a procedurii penale, fără a se indica autorii, literatura, o mulțime de noțiuni teoretice, care se prezumă că orice jurist le cunoaște. Instanța de apel nu s-a pronunțat la modul cuvenit și asupra concluziei primei instanțe expuse în sentință (vol. XIX, f.d. 109) cu referire că nu este posibilă tentativa de complicitate la acordarea ajutorului inculpatului Karalar Murat. De 36 aici pornesc niște concluzii care urmau a fi atent analizate și apreciate de către instanța de apel, dar aceasta nu s-a realizat. - Instanța de apel nu a verificat la modul cuvenit legalitatea sentinței cu referire la soluția adoptată pe episodul din învinuire înaintat lui Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) în baza art. 361 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, astfel a rămas fără motivare argumentul procurorului în care se invocă, că sentința Judecătoriei Edirne, Turcia din 16.02.2005 (vol. XIX, f.d. 25-26) nu cuprinde folosirea și utilizarea actelor falsificate pe teritoriul R.Moldova. - Instanța de apel nu și-a argumentat la modul cuvenit soluția pe învinuirea înaintată inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindcă nu era răspuns în decizia adoptată la întrebarea: “Cum neindicarea “părților vătămate” în învinuire a afectat dreptul la apărare a inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru?”. Achitarea lor din motivul lipsei elementelor infracțiunii a fost pur declarativă și neargumentată, fiindcă nu a fost indicat nici măcar care anume element al infracțiunii lipsea. S-a considerat inacceptabilă și constatarea din decizia atacată a vinei SRL “Slavena-Lux” de alterarea mărfii, căreia nu i-a fost măcar înaintată o astfel de învinuire. - Instanța de apel nu a argumentat la modul cuvenit soluția pe învinuirea înaintată inculpaților-polițiști în două episoade separate în baza art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindcă nu a fost răspuns la întrebarea: „Cum neindicarea Legilor încălcate și neindicarea „părților vătămate” a afectat dreptul la apărare a inculpaților?”. Achitarea lor din motivul lipsei elementelor infracțiunii a fost pur declarativă și neargumentată, fiindcă nu s-a indicat care anume element al infracțiunii lipsea, nu s-au analizat și apreciat la modul cuvenit probele pe aceste episoade. Eronat în motivarea soluției pe aceste episoade s-a făcut referire la “mesajul SMS” transmis de către o persoană necunoscută prin telefonul mobil lui Cernit Taisia (vol. XXIII, f.d. 129), care nu era relevant pentru acest episod. - Instanța de apel nu și-a motivat la modul cuvenit soluția nici pe învinuirea înaintată inculpaților Savca Cornelui și Moiseev Dumitru în baza art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal. Pe acest episod instanța de apel nu a adus motive convingătoare care ar combate cele constatate de prima instanță, indicînd pur declarativ și formal că “nota agenturistică” nu-i document oficial, punînd la îndoială existența actului “nota agenturistică”, care se semna și de către însuși Ministrul Afacerilor Interne. Colegiul lărgit a ajuns la concluzia, că instanța de apel a examinat pur formal apelurile declarate, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză adoptînd soluții neargumentate la modul cuvenit. 8. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2013, au fost respinse ca nefondate apelurile avocaților Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), avocaților Valah Alina și Cerga Ion în numele inculpatului Moiseev Dumitru și admise în parte apelurile procurorului în secția de exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale Cociu Lilian, avocatului Babără Marian în numele inculpatului Karalar Murat, avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, casată, 37 inclusiv din oficiu, sentința și pronunță o hotărîre nouă potrivit modului prevăzut pentru prima instanță după cum urmează: 1. Karalar Murat Hamza a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, stabilindu- i-se pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip închis. 2. S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) pe art. art. 361 alin. (2) lit. a) și 323 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal - expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. 3. S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Savca Corneliu Vasile pe art. art. 323 alin. (1), 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 (1) lit. b) Cod penal și pe art. 332 alin. (1) Cod penal conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal – expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Savca Corneliu Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal stabilindu-i 2 (doi) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele MAI pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsa considerîndu- se ispășită. 4. Țopa Ruslan Vasile și Ohladciuc Valeriu Nicolae au fost achitați pe art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală – pe motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Țopa Ruslan Vasile și Ohladciuc Valeriu Nicolae pe art. 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal - expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. 5. Moiseev Dumitru Mihail a fost achitat pe art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c) și d) Cod penal, conform art. 390 alin. (1) p. 3) Cod de procedură penală – pe motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. S-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Moiseev Dumitru Mihail pe art. 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal și pe art. 332 alin. (1) Cod penal conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal – expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Moiseev Dumitru Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele MAI pe un termen de 2 (doi) ani, pedeapsa considerîndu-se ispășită. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat următoarele: În primul rînd, sentința a fost una contrară prevederilor art. 394 alin. (1) p.1) Cod de procedură penală, nefiind descrisă fapta criminală ca fiind constatată, pe toate epizoadele de acuzare, astfel încît prin prisma art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, care expres indică, că în limitele prevederilor alin. (1) art. 409 Cod de procedură penală instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de 38 drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului, s-a impus rejudecarea cauzei potrivit ordinii prevăzute pentru prima instanță . În al doilea rînd, instanța de fond pripit și nemotivat a concluzionat despre nevinovăția inculpaților pe unele capete de acuzare și absolute nefondat a achitat unii inculpați, pe cînd probele acumulate de organul de urmărire penală și verificate inclusiv în instanța de apel dovedeau incontestabil vinovăția. Sub acest aspect instanța de apel a constatat: I. Pe episodul privind deținerea și folosirea de către Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a documentului oficial fals de importanță deosebită: Ascultînd declarațiile inculpatului, martorilor, avînd în vedere circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării judecătorești, ținînd cont de argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea poziției lor, atît în cadrul instanței de fond, cît și în cadrul celei de apel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a săvîrșit o infracțiune și acțiunile lui urmează a fi încadrate juridic conform prevederilor art. 361 alin.(2) lit. „c” Cod penal, adică deținerea și folosirea documentului oficial fals, care acordă drepturi, săvîrșite referitor la un document de importanță deosebită. Din start a fost exclus din învinuire calificativul „repetat”, incriminat de către acuzare conform lit.”a” art. 361 alin. (2) Cod penal, deoarece acest indice a fost exclus prin Legea nr.277- XVI din 18 decembrie 2008 (M.O. nr.41-44 din 2009). Totodată, în urma aprecierii fiecărei probe prezentate de partea acuzării în această parte, prin prisma art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar a tuturor probelor în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a concluzionat că în cadrul probatoriului și-a găsit confirmare motivul invocat de către acuzare, care l-a determinat pe Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) să săvîrșească această infracțiune. S-a mai considerat, că instanța de fond incorect și neîntemeiat a încetat procesul pe acest capăt de acuzare invocînd principiul dublei condamnări –„ non bis în idem”. Aceasta pentru că principiul „non bis în idem” nu-și găsește aplicare decît în privința jurisdicțiilor aceluiași stat, avînd o aplicare strict teritorială, ceea ce înseamnă că nu poate fi aplicat în cazul urmăririi sau al judecării unei persoane pentru aceeași faptă penală pe teritoriul unor state diferite. Cumulul de probe cercetate, inclusiv în instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, indicau incontestabil la comiterea de către inculpat a infracțiunii incriminate prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. (c) Cod penal. În același timp, cu toate că vinovăția inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. (c) Cod penal, a fost dovedită pe deplin, procesul penal pe acest capăt de acuzare a fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. 39 II. Pe episodul neglijenței în serviciu, săvîrșit de către Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail instanța de apel a constatat că aceștia, fiind numiți, respectiv, prin Ordinul Ministrului MAI nr. 68 ef. din 03 martie 2006 în funcția de Comisar al CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău și prin Ordinul Ministrului MAI nr. 106 ef. din 14 aprilie 2006 în funcția de inspector superior al Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, astfel fiind abilitați în mod permanent cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor administrative de dispoziție, fapt care le atribuia ambilor calitatea de persoane cu funcție de răspundere, au comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe: La 05.09.2006 și 06.09.2006 de către colaboratorii Secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, printre care și inculpatul Moiseev Dumitru Mihail, cu acordul și sub supravegherea inculpatului Savca Corneliu Vasile, a fost petrecut controlul inopinat și concomitent a secției comerciale nr. 37 și depozitului, care aparțin SRL „Selani Lux”, amplasate, respectiv, pe str. Alecu Russo, 1, mun. Chișinău (în centrul comercial „Soiuz”) și str. Studenților, 5/3, mun. Chișinău. În rezultatul controlului secției comerciale sus indicate, la 06.09.2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru Mihail, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim a fost întocmit procesul-verbal BB Nr. 0049929 cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu depistarea lipsei documentelor de proveniență a mărfii (123 unități de produse piscicole, conform anexei pe 4 file) aflată în vînzare în secția comercială menționată. La 06.09.2006, prin Hotărîrea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu Vasile, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicîndu-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. La 11.09.2006 de către inculpatul Moiseev Dumitru Mihail, în privința directorului SRL „Selani Lux”, Vioreliu Iachim, a fost întocmit procesul-verbal f/n cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) în legătură cu depistarea la 06.09.2006 în urma controlului petrecut la depozitul menționat a păstrării și realizării icrei roșii în cantitate de 170,5 kg în lipsa documentelor respective. La 11.09.2006, prin Hotărîrea f/n a Comisarului CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, Savca Corneliu Vasile, pentru contravenția administrativă prevăzută de art. 1612 CCA (1985) Vioreliu Iachim a fost sancționat, aplicîndu-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale în sumă de 500 (cinci sute) lei cu confiscarea mărfurilor ce constituie obiectul contravenției. Întrucît bunurile confiscate în baza ambelor hotărîri făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen de păstrare limitat, în conformitate cu atribuțiile aferente funcției, stabilite în pct. 19 a fișei postului, potrivit cărora inspectorul secției Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău 40 întocmește procese-verbale pe contravenții administrative, asigură păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, inculpatul Moiseev Dumitru Mihail urma să asigure păstrarea și predarea acestor bunuri în conformitate cu prevederile pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001. Însă, contrar acestor prevederi, în lipsa controlului din partea inculpatului Savca Corneliu Vasile, care potrivit pct. pct. 5 și 8 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, urma să organizeze activitatea subdiviziunilor comisariatului în vederea prevenirii, curmării și descoperirii la timp a infracțiunilor, contravențiilor administrative și să exercite controlul asupra respectării necondiționate a legislației de către colaboratorii comisariatului de poliție și asupra legalității acțiunilor lor în exercițiul de funcție, iar potrivit cerințelor pct. 13 a Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, urma să exercite supravegherea efectuării controalelor operative ale agenților economici, inculpatul Moiseev Dumitru Mihail împreună cu Vîrlan Veaceslav Vitalie, cauza penală în privința căruia a fost încetată pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, cu încălcarea prevederilor pct. pct. 7, 20 lit. d), e) a aceleiași Instrucțiuni, fiind subiect al controlului operativ și obligat în virtutea acestui fapt să ia măsuri pentru asigurarea neamînată a integrității averii confiscate pînă la transmiterea ei în administrarea autorităților fiscale în conformitate cu legislația în vigoare, să asigure integritatea bunurilor predate sau ridicate în cadrul controalelor operative, să ia măsuri pentru restituirea lor posesorilor legitimi sau pentru realizarea lor în modul stabilit, cu încălcarea prevederilor pct. 2 și pct. 3 alin.(2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005, au organizat ridicarea și predarea la păstrare a bunurilor confiscate la SRL „Slavena Lux”, conform facturilor de expediție seria DM nr. 210234 din 06.09.2006 și seria DM nr. 210236 din 07.09.2006, unde aceste bunuri au fost păstrate fără careva temei legal. La 29.11.2006, în cadrul petrecerii examinării și inventarierii produselor confiscate de către colaboratorii Procuraturii mun. Chișinău, au fost depistate încălcările de lege nominalizate, alterarea din cauza condițiilor neadecvate de păstrare a produselor din pește cu costul total de 13411,20 lei, precum și alterarea icrelor roșii în cantitate de 119,37 kg cu costul total de 112800,87 lei. Acțiunile inculpaților încadrîndu-se astfel în prevederile art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal - îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. În urma audierii opiniei participanților la proces, analizei materialelor cauzei prezentate atît în instanța de fond, cît și cea de apel, ținînd cont de argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea poziției lor, 41 instanța de apel a constatat, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în această parte și-a găsit confirmare deplină și faptele lor necesitau a fi încadrate conform art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, care au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. Întru confirmarea acestei concluzii s-a reținut că inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail erau persoane cu funcții de răspundere în perioada de referință și pe lîngă alte obligații de serviciu, le aveau și pe cele invocate de către acuzare. Analiza circumstanțelor cauzei în speță indica, că atît inculpatul Savca Corneliu Vasile, cît și inculpatul Moiseev Dumitru Mihail și-au îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, puse în seama lor, adică altfel decît era prevăzut în regulamentele și instrucțiunile de serviciu, în actele normative privind activitatea lor ca persoane cu funcție de răspundere. Executarea unor acțiuni de funcție cu abateri de la normele de conduită prescrise au fost admise de către inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, exprimate prin indiferență și iresponsabilitate, delăsare și supraapreciere a persoanei lor, neseriozitate și incorectitudine. Îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de serviciu de către inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail au provocat urmări grave intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. Calificînd acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail (neglijența în serviciu) după semnele calificative „cu provocarea unor urmări grave intereselor publice”, „cu provocarea unor urmări grave drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice”, instanțele de fond și apel au reieșit din faptul: În primul rînd, că acțiunile acestora au fost orientate asupra unor obiective care contravin intereselor generale ale societății: încălcarea ordinii de drept de către persoanele, care sunt chemate să întreprindă măsuri pentru menținerea ei, știrbirea imaginii funcționarilor, care reprezintă autoritățile publice, împiedicarea organelor abilitate (în speță, organele fiscale) de a valorifica în condițiile legii bunurile trecute în proprietate publică ca rezultat al confiscării lor și transferarea mijloacelor obținute prin comercializarea lor la contul bugetar; În al doilea rînd, că au fost aduse atingeri drepturilor și intereselor persoanelor juridice, pe care ultimele le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea le recunoaște și le garantează – dreptul la proprietate, la libera concurență, ratarea posibilității de a obține un profit în conformitate cu scopurile fondării lor, în condițiile legii, de către diferiți subiecți economici, inclusiv, SRL „Selani Lux”, în cadrul realizării-achiziționării, în condițiile legii, a bunurilor confiscate. Argumentele apelanților pe acest capăt de acuzare, instanța de apel le-a considerat absolut nefondate, respigîndu-le pe acest capăt de acuzare . 42 Așadar, a fost respins ca nefondat argumentul avocatului Suveică T. potrivit căruia, era imposibilă incriminarea inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail săvîrșirii infracțiunii prin participație. În acest sens, fără a nega faptul, că infracțiunea de neglijență în serviciu este una din imprudență (culpă), care în viziunea părții apărării exclude participația, s-a constatat că inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail au săvîrșit-o în coautorat, întrucît consecințele produse sunt rezultatul neîndeplinirii de către fiecare dintre ei nu numai a obligațiunilor de serviciu strict determinate în legătură cu funcțiile deținute în perioada de referință, dar și în rezultatul neîndeplinirii unor obligațiuni de serviciu comune pentru ambii, invocate de către partea acuzării și analizate mai sus. S-a respins ca nefondat și argumentul apărătorului Tudor Suveică, precum că prin fapta inculpatului Savca Corneliu Vasile, n-a fost cauzat careva prejudiciu material, întrucît mărimea acestui prejudiciu a fost stabilită în timpul urmăririi penale de către organele abilitate. Era nefondată și a fost respinsă și poziția apărătorului Ion Cerga, conform căreia venitul ratat prin alterarea a 119,37 kg icre roșii cu costul de 112800,87 lei nu putea fi apreciat drept cauzare a unor urmări grave intereselor publice și incriminat inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail, întrucît prin noțiunea de „daune patrimoniale” se are în vedere nu numai „prejudiciul real cauzat”, dar și „venitul ratat”. La acest capitol s-a indicat, că ambilor inculpați li se incrimina cauzarea unor urmări grave nu numai „patrimoniale”, dar și „nepatrimoniale”, apreciind faptele acestora pornindu-se de la impactul lor asupra situației economice, mediului de afaceri și treburilor publice, infrastructurii, precum și consecințele generale nefaste expuse mai sus. A fost respins ca declarativ și nefondat și argumentul apărării, conform căruia punerea lui Savca Corneliu sub învinuire, precum și a subalternilor lui, a fost o răfuială cu ei în legătură cu activitatea lor de contracarare a activității ilegale de antreprenoriat, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nici în instanța de fond și nici în cea de apel n-a fost demonstrat, că prezenta cauză penală este o modalitate de soluționare a chestiunilor de bussines pe teritoriul Republicii Moldova de către oamenii de afaceri, protejați de către funcționari din diferite structuri de stat, după cum se afirma de către primul în susținerea acestui argument, relațiile la care făceau referire atît inculpatul Savca, cît și apărătorul său erau niște afirmații fără suport, expuse în vederea ameliorării situației inculpatului, or avînd o tentă politică nu au avut nici o relevanță pentru cazul din speță. Au fost considerate neîntemeiate și argumentele apărătorilor Tudor Suveică și Ion Cerga, precum că pct. 6 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001, nu era aplicabil în speța dată, întrucît el nu stabilea și modul de evidență a bunurilor confiscate care necesita utilizare tehnică, că la etapa adoptării deciziei de confiscare a bunurilor materiale Savca Corneliu avea la dispoziția sa Actul de expertiză sanitară veterinară nr. 127 din 06.09.2006, 43 deaceea el nici nu cunoștea și nici nu putea să prevadă, că o altă expertiză a produselor alimentare va face altă concluzie contradictorie celei dintîi, că acest act a fost efectuat de către organul abilitat cu evaluarea, încercările de laborator și eliberarea deciziilor de expertiză, cum este indicat și Serviciul veterinar, în persoana specialistului Ion Toma, că ultimul, spre deosebire de primii doi, a fost scos de sub urmărire penală, deoarece fapta lui nu întrunea elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 329 alin. (2) Cod penal, întrucît lipsea legătura cauzală între fapta lui și consecințele survenite, că faptele ambilor inculpați erau în concordanță cu prevederile art. 5 alin. (4) lit. g) și alin.(5), art. 25 alin.(1) a Legii privind produsele alimentare, nr. 78-XV din 18.03.2004, că prin răspunsul Prim-adjunctului Procurorului General, nr. 11/8320 din 06.11.2006 adresat Secretarului Consiliului Suprem de Securitate (f.d.-162, vol. XIV), icra roșie depistată, conform concluziei expertului, a fost recunoscută improprie consumului uman, întrucît inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail nu erau învinuiți în careva încălcării de lege la intentarea procedurilor administrative sau la adoptarea hotărîrilor de sancționare pe aceste proceduri, ci la etapa de executare a acestor hotărîri. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat, că pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cu funcție de răspundere pentru neglijență în serviciu, urmează a fi stabilite : a) obligațiunile concrete de serviciu, care în mod corespunzător i-au fost încredințate persoanei cu funcție de răspundere; b) obligațiunile care nu au fost îndeplinite sau îndeplinite în modul necorespunzător; c) cauzarea de către persoana respectivă a daunelor în proporții mari (sau a urmărilor grave) intereselor publice sau drepturilor și intereselor legale ale persoanelor fizice sau juridice; d) prezența legăturii de cauzalitate între faptă și urmările prejudiciabile; e) dacă a avut persoana cu funcție de răspundere posibilitatea reală, atît obiectiv, cît și subiectiv, pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu și preîntîmpinarea survenirii urmărilor prejudiciabile. Prin urmare, neglijența în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere se consideră a fi săvîrșită numai în cadrul exercitării atribuțiilor funcționale. Reieșind din cele expuse, s-a concluzionat, că organul de urmărire penală corect a procedat, cînd l-a scos pe Toma Ion de sub urmărire penală, invocînd că dînsul neglijent și-a îndeplinit acțiunile cu caracter profesional, acțiuni ce nu pot fi considerate drept neglijență în serviciu, deoarece ele nu constituiau neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a funcțiilor administrative sau organizatorico- economice. În același timp, au fost respinse argumentele apelanților conform cărora inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail au fost limitați și în fapt, și în drept de a-și continua acțiunile procesuale pe acest caz, inclusiv, transmiterea către organele fiscale a bunurilor confiscate, întrucît toate cele trei hotărîri au fost contestate în termen de către conducerea SRL „Selani Lux”. 44 La acest capitol s-au reținut cîteva condiții importante stabilite în speță și anume: 1. Modalitatea de asigurare a integrității, precum și a transmiterii bunurilor confiscate reiese nu numai din prevederile „Regulamentului” nominalizat, în vigoare la momentul indicat, dar și din prevederile pct. pct. 13 și 20 lit. d), e) a Instrucțiunii privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006, precum și din prevederile pct. 2 și pct. 3 alin. (2) din Dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, nr. 3/19-144 din 01 februarie 2005, prevederi care inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail erau obligați să le cunoască în virtutea obligațiunilor de serviciu în legătură cu funcțiile, care le dețineau și pe care, după cum reiese din caracteristicile lor de serviciu, „le cunoaște la perfecție și le aplică în practică” (f.d.-90, vol. IV(II), caracteristica de serviciu a inculpatului Savca Corneliu Vasile) și, respectiv, „le cunoaște la nivelul cuvenit și sunt aplicate în practică în spiritul corectitudinii și obiectivității” (f.d.-94, vol. IV (II), caracteristica de serviciu a inculpatului Moiseev Dumitru Mihail); 2. Instanței de apel, ca și celei de fond nu i-au fost prezentate careva probe, potrivit cărora cineva din inculpații Savca Corneliu Vasile sau Moiseev Dumitru Mihail au încercat să predea bunurile confiscate organelor fiscale, dar ultimele au refuzat să le primească pe motiv, că documentele prezentate n-ar corespunde prevederilor pct. 12 a Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 972 din 11.09.2001; 3. Instanței de apel, ca și celei de fond nu i-au fost prezentate nici careva probe, că cineva din cei doi inculpați s-au adresat către Președintele Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău pentru eliberarea, fie a originalului documentelor necesare pentru transmiterea bunurilor confiscate către inspectoratul fiscal de stat, fie a copiilor acestora autentificate în modul cuvenit, iar dînsul dintr-un motiv sau altul le-ar fi refuzat ; 4. La momentul depunerii plîngerilor împotriva hotărîrilor menționate (la 18 și 20.09.2006), bunurile confiscate conform actelor normative indicate mai sus trebuiau deja să fie predate organelor fiscale; Reieșind din cele enumarate, rezulta că argumentul nominalizat nu putea fi apreciat ca absență a posibilității reale din cauza unor factori obiectivi de a executa în modul corespunzător obligațiile de serviciu, circumstanță care ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere. Mai mult ca atît, îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu din cauza lipsei de experiență, lipsei de calificare, cunoștințelor în domeniu, adică a posibilității reale din cauza unor factor subiectivi, circumstanță care, de asemenea, ar exclude tragerea la răspundere penală pentru neglijență în serviciu a persoanei cu funcție de răspundere, nu putea fi aplicabilă inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail atît din considerentele analizate mai 45 sus (profesionalismul lor care se desprinde din caracteristicele de serviciu și funcțiile deținute), cît și din considerentele că dînșii, după cum a fost indicat anterior, au manifestat atitudine neglijentă și neconștiincioasă față de îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Era indubitabil faptul, că întrucît bunurile confiscate făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare și necesitau a fi păstrate în condiții speciale, Moiseev Dumitru urma să ia măsuri pentru asigurarea neamînată a integrității averii confiscate pînă la transmiterea lor în administrarea autorităților fiscale, în conformitate cu legislația în vigoare și să ia măsuri pentru (...) realizarea lor în modul stabilit și în termenul stabilit de art.6 al Regulamentului cu privire la modul de evidență, evaluare și vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate, ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 31.09.2001. Obligația de transmitere a bunurilor era prevăzută de art.6 al Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 31.09.2001, de pct.2 și de pct.3 alin.2 din Dispoziția MAI nr.3/19-144 din 01.02.2005, precum și de pct.13 și de pct.20 lit.(d), (e) din Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative, aprobată prin Ordinul ministrului de Interne nr.276 din 31.07.2006. La 07.09.2006, Moiseev Dumitru împreună cu alți colaboratori ai SDI a CPs Rîșcani au transmis bunurile confiscate, icra roșie în căldări, pentru păstrare la depozitul „Slavena Lux” SRL. În acest loc de depozitare bunurile confiscate au fost păstrate fără nici un temei legal pînă pe data de 29.11.2006 cînd au intervenit colaboratorii Procuraturii mun.Chișinău, care verificau legalitatea acțiunilor colaboratorilor SDI a CPs Rîșcani în cadrul controlului efectuat la „Selani Lux” SRL. Deși, avînd posibilitatea reală de a preda bunurile confiscate colaboratorilor IFS, mun.Chișinău, care se prezentau periodic la CPs Rîșcani pentru evaluarea și ridicarea bunurilor confiscate, conform solicitărilor din 02.10.2006, 15.11.2006, 29.11.2006 prin scrisorile nr.13121, 14694, 15106, Moiseev Dumitru nu a predat așa cum prevedea legea bunurile confiscate, care făceau parte din categoria celor ușor alterabile și cu termen limitat de păstrare. La 29.11.2006, a fost efectuată inventarierea produselor confiscate. Concomitent, de faptul dat a fost informat Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Chișinău și doar la 05.12.2006 bunurile confiscate au fost predate Inspectoratului Fiscal pentru preluare la evidență. Conform rapoartelor de expertiză nr.0187070 din 19.01.2007 și nr.0192340 din 15.03.2007, efectuate de experții Camerei de Comerț și Industrie, s-a constat că valoarea totală inițială a bunurilor confiscate, icră roșie în căldări, în cantitate de 172,74 kg constituia 163 235,52 lei. La 29.11.2006, în cadrul examinării și al inventarierii produselor confiscate colaboratorii Procuraturii mun.Chișinău au constatat că produse piscicole erau păstrate în frigiderul SRL “Slavena Lux” la temperatura – 40C, inițiindu-se intervenția Serviciului de Standardizare și Metrologie pentru prelevare eșantioanelor de icră roși. Ulterior, la 30.11.2006, în cadrul prelevării de către 46 inspectorii Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare și Metrologie a eșantioanelor dintr-un set de icră roșie confiscată, s-a stabilit că temperatura de păstrare a produselor menționate era de -1,10 C. În condițiile în care GOST 1629- 97 prevede păstrarea icrei roșii la temperatura de la -50 C pînă la -60 C, nerespectarea acestui regim de temperatură a dus la alterarea a 119,37 kg de icră roșie cu valoarea totală de 112 800, 87 lei. În acest context, afirmațiile expuse deja în cadrul apelului, după audierea martorului Mancuș Liviu Ilarion (reprezentantul IFS) erau doar declarative, or ultimul a făcut niște concuzii proprii pe seama documentelor deja găsite și întocmite de către alte persoane, or după cum afirmă ultimul, el personal nu a avut careva atribuție la acest caz. Cu referire la alte argumente ale apelurilor, instanța de apel deasemenea le-a respins ca fiind neîntemeiate și anume. - Faptul, că de către acuzatorul de stat n-a fost probat că inculpatului Moiseev Dumitru Mihail i-a fost adusă la cunoștință contra semnătură Instrucțiunea privind modul de efectuare a controalelor operative ale agenților economici de către angajații organelor afacerilor interne, aprobată prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 276 din 31.07.2006 – în prezența calificării profesionale pe care o deține, era un motiv formal; - Faptul, că la punerea lui Savca Corneliu sub învinuire nu s-a ținut cont de prevederile art. 14 alin. (2) Cod penal, nici de prevederile art. 20 Cod penal, întrucît ele nu numai că nu și-au găsit confirmare în cadrul probatoriului, dar aplicarea lor concomitentă este imposbilă din punct de vedere juridic – este deasemena un argment formal, or deținînd cea mai înaltă funcție în cadrul CPs Rîșcani al CGP mun. Chișinău, inculpatul Savca Corneliu era factor de decizie, de aceea, luînd în considerație, că la 06.12.2006 de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor Muruziuc, a fost emisă ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința factorilor de decizie ai CPs Rîșcani al CGP mun. Chișinău, era absurd argumentul apărătorului Tudor Suveică, conform căruia în privința lui Savca Corneliu Vasile n-a fost pornită urmărirea penală, din care considerente dînsul a fost pus sub învinuire ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 279 alin.(1) CPP, circumstanță care atrage după sine consecințele prevăzute de art. 251 alin.(1) CPP. În același timp, instanța de apel a statuat asupra corectitudinii poziției instanței de fond, potrivit căreia, se considera necesar a admite argumentul apărătorului și a exclude din învinuirea inculpatului Savca Corneliu Vasile a probei privind încălcarea de către acesta a pct. 14 a Regulamentului-tip al Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani, aprobat de către Comisarul CGP mun. Chișinău, întrucît acest argument nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești, deoarece, conform pct. 19 a fișei postului, inculpatul Moiseev Dumitru Mihail urma să asigure păstrarea și predarea bunurilor materiale sechestrate, confiscate, or acestă circumstanță a fost invocată și în procesul-verbal de consemnare a constatărilor cu privire la infracțiune din 06.12.2006, întocmit de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Victor Muruziuc, întrucît inculpatul Moiseev Dumitru Mihail, deținînd funcția de inspector superior, era factor de decizie în Secția 47 Delicte Informaționale a CPS Rîșcani al CGP mun. Chișinău, dar nu în ordonanța de pornire a urmăririi penale, la care greșit a făcut referire apelantul. Deasemenea, atît în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cît și în cea de apel nu și-au găsit confirmare argumentele acuzării, conform cărora inculpatul Savca Corneliu în exercitarea obligațiilor de serviciu ar fi încălcat prevederile art. art. 201 și 268 CCA (1985), iar ambii inculpați, Savca Corneliu și Moiseev Dumitru, – prevederile art. 210 CCA (1985), de aceea ele au fost excluse ca probe din învinuirea adusă acestora. Astfel, reieșind din cumulul celor analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat totalmente dovedită vinovăția inculpaților pe acest capăt de acuzare. III. Pe episodul de complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, săvîrșită de către Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Karalar Murat Hamza, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Ohladciuc Valeriu Nicolae, instanța de apel a constatat că la 20.03.2008, organizîndu-se în prealabil cu două persoane identificate de către organul de urmărire penală, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor, precum și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, într-o reuniune stabilă de persoane, distribuind strict între ei rolurile, urmărind scopul transportarii pe teritoriul Republicii Moldova cu ulterioara comercializare ilegală în Olanda a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, inculpatul Karalar Murat Hamza, la propunerea și împreună cu una din aceste persoane, la indicația celei de-a doua persoane, aproximativ la ora 0630, aflîndu-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de model „Hiunday H-100”, cu n. î. C ME 761, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, pornind în direcția or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor în scopul exportării lor în Olanda împreună cu substanța narcotică nominalizată. Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele 0640, automobilul sus indicat, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP, mun. Chișinău, Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, care depistînd că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus menționat în CPS Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar, dat fiind faptul că ei, conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului Republicii Moldova, s-au deplasat împreună cu automobilul nominalizat și inculpatul Karalar Murat Hamza la intersecția menționată, unde, intenționînd să întocmească raportul de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschisă în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce imediat au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării automobilului, cea de-a doua persoană, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, a 48 coborît din automobil și a plecat de la fața locului într-o direcție necunoscută, iar inculpatul Karalar Murat Hamza, neavînd această posibilitate fiindcă actele de identitate și pe automobil erau deja predate colaboratorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile i-a comunicat inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care anterior i-a mai acordat diferite servicii de asistență juridică, despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată, comunicîndu-i locul aflării și cerîndu-i ajutorul la eliberarea sa și a automobilului cu „marfă”. Astfel, inculpatul Karalar Murat Hamza a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, adică transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care anterior i-a mai acordat inculpatului Karalar Murat Hamza diferite servicii de asistență juridică și căruia i-a comunicat despre faptul reținerii și conținutul „mărfii”, tot odată, comunicîndu-i și locul aflării, i-a cerut ajutorul la eliberarea sa și a automobilului cu „marfă”. În continuarea activității criminale, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), fiind jurist de profesie și deținînd funcția de specialist pe dosare penale în cadrul BAA „InterAvo”, înțelegînd caracterul acțiunilor inculpatului Karalar Murat Hamza, dîndu-și perfect seama că implicarea sa va îngreuna atît descoperirea tuturor acțiunilor ilegale ale ultimului, cît și a persoanelor împreună cu care le-a săvîrșit și dorind acest rezultat, l-a contactat la telefonul mobil pe inculpatul Savca Corneliu Vasile, Șeful-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pe care-l cunoștea personal, după ce, în cadrul întîlnirii imediat avute cu acesta, l-a informat despre reținerea de către colaboratorii poliției rutiere a inculpatului Karalar Murat Hamza și a automobilului nominalizat cu substanțe narcotice, solicitîndu-i implicarea în eliberarea ultimului și a automobilului cu „marfă”. Inculpatul Savca Corneliu Vasile deținînd conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 655 EF din 26.12.2007, funcția de șef- interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI, la rîndul său, după ce, în cadrul întîlnirii imediat avute cu, Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), a fost informat despre reținerea de către colaboratorii poliției rutiere a inculpatului Karalar Murat Hamza și a automobilului nominalizat cu substanțe narcotice, solicitîndu-i implicarea în eliberarea ultimului și a automobilului cu „marfă”, de asemenea, înțelegînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor inculpatului Karalar Murat Hamza, pe care-l cunoștea anterior, dîndu-și perfect seama că prin acțiunile sale va îngreuna descoperirea infracțiunii săvîrșite de către ultimul și complicii săi și dorind un asemenea rezultat, folosind intenționat situația de serviciu în detrimentul intereselor de serviciu, urmărind și scopul de a-i acorda susținere inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), pe care anterior, la 03.01.2006, l-a racolat în calitate de „agent” al său (al organelor afacerilor interne) cu denumirea convențională „KEMAL”, care intenționa să-și restabilească statutul de refugiat, anulat la 02.07.2007 prin Decizia Șefei Direcției refugiați a Biroului migrație și azil a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și 49 în scopul de a-și ascunde neajunsurile admise în serviciu privind organizarea activității de analiză a fenomenului infracțional al țării și combaterii criminalității, i-a dat indicații acestuia de a-l telefona și sfătui pe inculpatul Karalar Murat Hamza să le spună colaboratorilor Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la sosirea acestora la fața locului la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, că „marfa” nu-i aparține, iar cei doi colaboratori ai poliției rutiere, după depistarea pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău a substanțelor narcotice, au extorcat sume bănești pentru eliberarea lui și a automobilului cu „marfă” reținut, în așa mod împiedicînd colaboratorii poliției rutiere să-și exercite legal atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvîrșite. După aceasta, continuîndu-și acțiunile ilegale, fără a le comunica intențiile sale, inculpatul Savca Corneliu Vasile i-a contactat telefonic pe subalternii săi, inculpații Moiseev Dumitru Mihail și Ohladciuc Valeriu Nicolae, care dețineau funcțiile de, respectiv, Șef Secție misiuni speciale și Șef Secție „Alfa” a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, precum și pe alți colaboratori ai acestei Direcții, cărora le-a dat indicații de a se deplasa personal, precum și de a-i orienta pe subalternii și colegii lor să se deplaseze la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, pentru a-i reține pe colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, care, chipurile, extorcau bani pentru eliberarea automobilului cu „marfă” fără documente de proveniență, în care au fost depistate substanțe narcotice. Astfel, inculpații Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Savca Corneliu au comis infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave. De către Organul de Urmărire penală inculpații Moiseev Dumitru Ohladciuc Valeriu Nicolae și Țopa Ruslan Vasile se învinuiau de faptul, că fiind persoane cu funcție de răspundere au comis infracțiunea prevăzută de prevederile art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), Cod penal în următoarele circumstanțe: Activînd în cadrul Direcției Misiuni Speciale MAI RM, fiind persoane cu funcție de răspundere, cărora li s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, aproximativ în anul 2007, au devenit membri activi al unui grup criminal internațional, care activa pe teritoriul Republicii Turcia, Statelor CSI, Republicii Moldova și Europei format și condus de către cetățeanul Republicii Turcia Kaya Salih, din componența căruia făceau parte: cetățenii Republicii Turcia Omer Boztepe, Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Murat Karalar și cetățenii Republicii Moldova: Corneliu Savca – șef interimar al Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, Dumitru Moiseev - șef Secție Misiuni Speciale din cadrul DMS MAI RM, Valeriu Ohladciuc - șef Secție „Alfa” din cadrul DMS MAI RM, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care împreună, printr- o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu și influența asupra unor colaboratori ai MAI asigurau transportarea și 50 punerea pe teritoriul Republicii Moldova și altor state a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avîndu-și rolul său strict stabilit conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupării criminale, referitor la acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, sub acoperirea membrilor grupării criminale Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) și lucrătorilor Direcției Misiuni Speciale a MAI RM Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moisev Dumitru, Ohladciuc Valeriu, la data de 20.03.2008, la indicația organizatorului Kaya Salih, aproximativ la orele 06:30 Boztepe Omer și Karalar Murat cu automobilul de model Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, sub conducerea ultimului, deja încărcat cu saci cu produse agricole – fasole, cu scopul deghizării brichetelor de heroină în cantitate de 199550 gr., care conform raportului de expertiză nr. 883/884 din 01.04.2008, este substanță narcotică (heroină), se deplasau pe str. Izmail, mun. Chișinău spre orășelul Vatra, pentru a încărca camionul de model „Mercedes Acsor” numărul de înmatriculare CR AO 560, remorca C AS 461, cu sacii în care era ambalată heroina, introdusă în țară ilegal în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în scopul exportării ei ulterioare în Olanda, pentru comercializare ilegală. Deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, mun Chișinău, aproximativ la orele 06:50, automobilul sus-indicat, încărcat cu saci cu fasole în care era deghizată cantitatea de 199550 gr. de heroină, a fost stopat de către colaboratorii poliției rutiere a CGP mun. Chișinău Poiană Vasile și Ceban Ion, care depistînd că lipsesc actele de proveniență a mărfii (fasole) au decis transportarea automobilului sus- menționat în CPs Centru, mun. Chișinău pentru reținerea ulterioară, dar dat fiind faptul, că conform instrucțiunii conducerii poliției rutiere, ei necesitau în timpul indicat să asigure securitatea și trecerea liberă la intersecția str. Șciusev - M. Cibotaru, mun. Chișinău a automobilului Prim-ministrului RM, s-au deplasat împreună cu automobilul și șoferul reținut la intersecțiile menționate, unde întocmind raportul de reținere și numărînd sacii cu fasole, au depistat într-un sac cu fasole niște brichete cu substanță de culoare cafeniu-deschis în cantitate de aproximativ 5 kg, despre ce momentan, la orele 07:32, au informat conducerea poliției rutiere. În momentul stopării și reținerii automobilului, Boztepe Omer a coborît din automobil și a părăsit locul reținerii, iar Karalar Murat, neavînd această posibilitate, fiindcă actele deja erau predate lucrătorului poliției rutiere, prin intermediul telefoniei mobile l-a informat pe Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), despre faptul reținerii, cerînd acordarea serviciilor de acoperire, la ce ultimul l-a contactat pe Savca Corneliu, informîndu-l despre reținerea automobilului. Savca Corneliu, în scopul realizării rolului său și asigurării protecției cantității de heroină a comunicat celorlalți membri ai grupării criminale și anume lui Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu și lui personal despre faptul reținerii, 51 ultimii acționînd conform planului criminal stabilit s-au deplasat la locul reținerii pentru lichidarea obstacolelor apărute. La fața locului constatînd că nu au influență asupra lucrătorilor poliției rutiere și nu pot tăinui cazul dînsul folosind contrar prevederilor Legii, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, aplicînd forța fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, în interesul unui grup criminal, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion. Ohladciuc Valeriu în scopul realizării rolului său, s-a apropiat de Karalar Murat, care se afla pe scaunul pasagerului în automobilul menționat, în scopul favorizării tăinuirii acțiunilor ilegale a grupării criminale i-a transmis ultimului să declare precum că lucrătorii poliției rutiere au extorcat sume bănești pentru eliberarea automobilului reținut, în așa mod împiedicînd colaboratorii poliției rutiere să-și exercite atribuțiile de serviciu și străduindu-se de a duce urmărirea penală de mai departe în eroare, cu scopul tăinuirii infracțiunii săvîrșite. Ulterior, stabilind că situația din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ai MAI RM, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile nu poate fi soluționată pozitiv, au înscenat o operațiune de filare și reținere a substanțelor narcotice de către ei însuși, ca lucrători ai Direcției Misiuni Speciale a MAI RM, străduindu-se în timp mai restrîns de a transporta automobilul Hiunday H-100, numărul de înregistrare C ME 761, cu restul, aproximativ 194550 gr. heroină pe teritoriul DMS MAI RM, pentru ulterioara exportare la locul destinației – Olanda, însă la intervenția și insistența Comisarului și ofițerului de urmărire penală a CPs Buiucani, mun. Chișinău, care efectua examinarea la fața locului nu și-au putut realiza intenția sa criminală, exprimată prin tăinuirea întregii cantități de heroină, fiind depistată de ultimul. De fapt, inculpații Moiseev Dumitru, Ohladciuc Valeriu Nicolae și Țopa Ruslan Vasile necunoscînd intențiile șefului lor - inculpatului Savca Corneliu, ajungînd la fața locului printre primii au discutat cu cei doi colaboratori ai poliției rutiere în privința circumstanțelor și motivelor reținerii automobilului sus indicat, după ce, convingîndu-se că în sacii cu fasole din acest automobil au fost depistate substanțe narcotice, atît ei, precum și alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova sosiți la fața locului, au întreprins măsuri pentru a înștiința unitatea de gardă a CPS Buiucani, mun. Chișinău, precum și pe Comisarul Valeriu Galiț personal, pentru a organiza deplasarea la fața locului a grupei operative pentru documentarea cazului. Ulterior, după sosirea grupei operative, în timpul efectuării cercetării la fața locului, inculpatul Țopa Ruslan Vasile, la indicația inculpatului Moiseev Dumitru Mihail, s-a deplasat la sediul CPS Buiucani, mun. Chișinău, unde a înregistrat raportul respectiv privind documentatarea de către colaboratorii Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a cazului de tranziție a substanțelor narcotice în cantitate de aproximativ 200 kg pe teritoriul Republicii Moldova cu automobilul menționat și reținerea 52 șoferului acestuia, cetățeanului Republicii Turcia, inculpatului Karalar Murat Hamza. Deci, după cum s-a menționat, acțiunile inculpaților Moiseev Dumitru Ohladciuc Valeriu Nicolae și Țopa Ruslan Vasile de către oup au fost calificate conform art. art. 42 alin. (5), 46, 2171 alin. (4) lit. b), c), d), Cod penal Astfel, în urma audierii opiniei participanților la proces, analizei materialelor cauzei prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a concluzionat despre : 1. Calificarea faptelor inculpatului Karalar Murat Hamza conform art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal - adică transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: în proporții deosebit de mari și de un grup criminal organizat, 2. Calificarea faptelor inculpaților Savca Corneliu Vasile și Cernit Murat conform art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave. 3. Achitarea inculpaților Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail și Ohladciuc Valeriu Nicolae pe art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal - contribuirea la săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestări de informații, acordare de mijloace, înlăturarea obstacolelor la procurarea, transportarea și punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de un grup criminal organizat, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari, conform art. 390 (1) p. 3) CPP RM – pe motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Întru susținerea poziției nominalizate, instanța de apel a indicat următoarele: Potrivit art. 42 alin.(2) Cod penal, „se consideră autor persoana care săvîrșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum și persoana care a săvîrșit infracțiunea prin intermediul persoanelor care nu sînt pasibile de răspundere penală din cauza vîrstei, iresponsabilității sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod”. Conform teoriei dreptului penal, normei nominalizate - art. 42 alin. (2) Cod penal și jurisprudenței Republicii Moldova, autori ai infracțiunii sunt recunoscuți cei ce săvîrșesc nemijlocit infracțiunea, iar coautori – cei ce participă nemijlocit la săvîrșirea infracțiunii împreună cu alte persoane. Reieșind din cele constatate, condițiile coautoratului sunt: – activitatea coautorilor trebuie să fie îndreptată împotriva aceluiași obiect juridic, adică să lezeze aceleași relații sociale ocrotite prin incriminarea faptei ca infracțiune, – fapta trebuie să fie săvîrșită în comun, adică persoanele respective trebuie să săvîrșească acțiunea care face parte din latura obiectivă a componenței infracțiunii, – între coautori trebuie să existe o legătură subiectivă, adică toți participanții la coautorat trebuie să acționeze cu aceeași formă de vinovăție – intenția. 53 Conform alin. (3) al aceluiași articol, „se consideră organizator persoana care a organizat săvîrșirea unei infracțiuni sau a dirijat realizarea ei, precum și persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizație criminală ori a dirijat activitatea acestora”. În urma analizei probelor, prezentate de către părți în cadrul cercetării judecătorești atît în instanța de fond, cît și în cea de apel, s-a concluzionat, că inculpatul Karalar Murat Hamza și persoana, cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea ei, la propunerea și împreună cu care, la data de 20.03.2008, aproximativ la ora 0630, aflîndu-se pe str. Izmail, mun. Chișinău, s-a urcat la volanul automobilului de model „Hiunday H- 100”, cu nr. C ME 761, deja încărcat cu saci cu fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame, introdusă în țară ilegal, în mod nestabilit și de către persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, pentru a fi transportate în or. Vatra, mun. Chișinău, unde închiria un depozit pentru acumularea și ambalarea fasolelor în scopul exportării lor ulterioare în Olanda împreună cu substanța narcotică nominalizată, au realizat condițiile expuse mai sus privind transportarea ilegală a substanțelor narcotice, săvîrșită în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, adică au săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, iar cealaltă persoană, cauza penală în privința căreia, de asemenea, a fost disjunsă într- o procedură separată în legătură cu căutarea ei, la indicația căreia au fost executate aceste fapte, a organizat activitățile primilor doi. Concluzia instanței de judecată deriva din următoarele: Prin transportarea de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor se înțelege deplasarea acestora dintr-un loc în altul, inclusiv în limitele unei și aceleiași localități, săvîrșită cu utilizarea oricărui tip de transport sau a unui obiect utilizat ca mijloc de transport, indiferent de locul păstrării substanțelor strămutate, în interiorul teritoriului vamal al R. Moldova. Se menționează că acțiunile legate de transportarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor peste frontiera vamală a R. Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art.248 alin.(2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și, după caz, de art.217 sau de art.2171 Cod penal. Mai mult, transportarea de substanțe narcotice, ca activitate infracțională, trebuie să aibă loc în limitele spațiului teritorial al Republicii Moldova ori, o eventuală stabilire a introducerii și scoaterii lor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ar atrage după sine încadrarea acestei fapte (operațiuni) în prevederile art. 248 alin. (5) Cod penal. În afară de aceasta, potrivit art. 1 a Legii cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06.05.1999, prin „circulație a substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor – cultivare de plante care conțin substanțe narcotice și psihotrope, prelucrare și utilizare a unor astfel de plante; elaborare, producție, fabricație, extracție, prelucrare, deținere, păstrare, eliberare, comercializare, distribuție, procurare, livrare, utilizare, transport, inclusiv prin tranzit, expediere, import, 54 export, nimicire a substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, activități supuse controlului în conformitate cu legislația”. Potrivit art. 2 alin. (2) al aceleiași Legi, „regulile de circulație a substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor se stabilesc de către Guvern”. Din conținutul art. 4 a Legii nominalizate, reiese, că „circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, supravegherea și controlul acestei circulații se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu convențiile și acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte”. Prin Hotărîrea Guvernului privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor, nr. 216 din 27.02.2006, au fost aprobate Regulile privind tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor. Pct. 3 al acestor Reguli, prevede, că „tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a plantelor, substanțelor sau preparatelor, incluse în Tablița I a substanțelor supuse controlului este interzisă”. Prin Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nr. 1088 din 05.10.2004, au fost aprobate tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului. Conform acestei Hotărîri „heroina” a fost inclusă în Lista nr. 1 (Substanțele narcotice) a Tabelului I (Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale). Prin Hotărîrea Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006, a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora. Sub poziția nr. 13 a Listei nominalizate este plasată substanța narcotică cu denumirea „heroină”. Potrivit aceleași Liste, se consideră cantitate mare heroina cu greutatea de la 0,01 g – 2,5 g. Conform pct. 4 a Notei la această Listă, „cantitățile mari de substanțe narcotice, psihotrope și precursori, care au fost depistate în circulație ilegală, se consideră cantitățile ce depășesc cantitățile mici pînă la cantitățile maxime indicate în tabela cantităților mari”, iar conform pct. 5 al aceleași Note, „cantitățile deosebit de mari de substanțe narcotice, psihotrope și precursori, care au fost depistate în circulație ilegală, se consideră cantitățile ce depășesc cantitățile mari”. Prin urmare, s-a constatat că transportarea „heroinei” pe teritoriul Republicii Moldova este o operațiune ilegală cu substanțe narcotice, iar cantitatea de 199550 grame „heroină”, depistată la 20.03.2008 în circumstanțele expuse, reprezenta o cantitate deosebit de mare, de aici și semnul calificativ incriminat inculpatului Karalar Murat Hamza. Scopul înstrăinării substanțelor narcotice, urmărit de către ultimul prin transportarea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova era confirmat nu numai prin 55 declarațiile martorilor expuse mai sus, prin faptul că dînsul nu consumă substanțe narcotice, dar și prin cantitatea însemnată a lor, precum și prin pregătirea comodă pentru desfacere (brichete, plastine). Tot odată, reieșind din cele expuse, cît și din considerentul că „punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice” nu este prevăzută ca operațiune distinctă în circulația substanțelor narcotice în Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06.05.1999 sau ca operațiune ilegală cu substanțe narcotice în dispoziția art. 2171 alin. (1) sau (2) Cod penal, instanța de judecată a considerat necesar de a exclude din învinuirea lui Karalar Murat Hamza semnul calificativ „punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice”, incriminat acestuia de către organul de urmărire penală. În aceeași ordine de idei, pornind de la învinuirea adusă, instanța de apel a mai reținut: Conform art. 46 Cod penal, „grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni”. Potrivit teoriei dreptului penal se deduc următoarele trăsături caracteristice obligatorii ale grupului criminal organizat: - reuniune de două sau mai multe persoane, formată atît din coautori, cît și din alți participanți, ale căror roluri sunt strict determinate, - organizarea în prealabil a membrilor grupului, care presupune prezența unei căpetenii, a unui plan elaborat dinainte, - stabilitatea (statornicia) grupului, cu următorii indicatori: a) gradul înalt de organizare (consolidarea grupului, prelucrarea detaliată a planurilor săvîrșirii infracțiunii), b) stabilitatea activului de bază a grupului și structurii lui organizaționale, care permite coparticipanților să conteze pe ajutorul reciproc și susținere în procesul săvîrșirii infracțiunii, c) existența unor metode și forme de activitate individuale după caracterul lor, ce-și găsesc oglindire în elaborarea unor metode specifice de săvîrșire a infracțiunii, în comportamentul membrilor grupului într-o situație sau alta, retragerea de la locul faptei, d) stabilitatea (constanța) formelor și metodelor activității criminale, care servesc deseori ca garant al siguranței săvîrșirii cu succes a infracțiunii, întrucît ele reduc la minimum posibilitatea comiterii erorilor de către participanți în cazuri imprevizibile. - organizarea pentru comiterea uneia sau mai multor infracțiuni. În speță, activitățile, comportamentul și modul de viață ale inculpatului Karalar Murat Hamza, precum și a celor două persoane identificate de către organul de urmărire penală, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură separată în legătură cu căutarea lor, anterioare zilei de 20.03.2008, în această zi, cît și ulterioare, se înscriau perfect în prevederile analizate mai sus. Mai mult ca atît, prin declarațiile completate de către inculpatul Karalar Murat în cadrul 56 examinării apelului ce țin anume de activitatea concetățenilor lui, se dovedește odată în plus consecutivitatea acțiunilor infracționale. Reieșind din cumulul celor analizate mai sus prin prisma prevederilor legislației penale în vigoare a Republicii Moldova (art. 46 Cod penal), toți cei trei sus indicați la momentul descoperirii infracțiunii făceau parte dintr-un „ grup criminal organizat”, format și consolidat de către cetățeni de origine turcă, cu distribuirea strictă a rolurilor fiecăruia în autor (coautor) și organizator, cu elaborarea unui plan detaliat de săvîrșire a infracțiunii, cu aplicarea celor mai sofisticate și ingenioase metode de săvîrșire a infracțiunii, cu determinarea comportării fiecărui membru într-o situație sau alta, inclusiv, retragerea (îndepărtarea) de la locul faptei și mușamalizarea circumstanțelor săvîrșirii infracțiunii, cu acordarea de ajutor și sprijin reciproc mulitilateral atît în viața de toate zilele, cît și în diferite situații, legate de scopul propus spre realizare. Cu referire la apelul declarat pe acest capăt de acuzare de către avocatul Babără Marian și inculpatul Karalar Murat Hamza privind versiunea de apărare, înaintată potrivit căreia ultimul ar urma să fie liberat de răspundere penală în temeiul predării benevole la 20.03.2008 a substanțelor narcotice, Colegiul verificînd-o, a considerat-o nefondată. Potrivit art. 217 alin.(5) Cod penal, „persoana care a săvîrșit acțiunile prevăzute la art. 217 sau 2171 este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, după caz, prin autodenunțare, predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvîrșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor”. La fel, instanțele de judecată urmează să țină seama că, în baza art.217 alin.(5) Cod penal, liberarea de răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute la art.217 și art.2171 Cod penal este posibilă în cazul în care există una din două condiții: a) predarea benevolă de către persoană a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora; b) acțiunile active ale persoanei care contribuie la descoperirea sau curmarea infracțiunilor legate de circulația unor astfel de substanțe: autodenunțare, divulgarea persoanelor care au contribuit la săvîrșirea infracțiunii, indicarea sursei de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, participarea la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobîndite în rezultatul comiterii infracțiunii. Caracterul benevol se exprimă prin absența unei situații în care persoana respectivă se vede nevoită să predea substanțele menționate reprezentanților organelor de drept, deoarece acestea, într-un fel sau altul, vor fi confiscate. Dimpotrivă, persoana în cauză avea posibilitatea reală de a le deține și de a dispune de ele în continuare, însă le-a predat benevol. În același timp, nu contează 57 din ce motive a hotărît persoana să predea mijloacele narcotice: din proprie inițiativă sau la sugestia părinților, la sfaturile rudelor, prietenilor etc. Nu poate fi considerată ca predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor lăsarea unui bilet scris printre substanțele respective, în care se menționează năzuința autorului biletului de a le preda organelor abilitate. În cazul reținerii persoanei, precum și al desfășurării acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, predarea acestor substanțe la solicitarea persoanei responsabile, care desfășoară acțiunile menționate, nu poate servi drept temei pentru aplicarea prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal. În viziunea instanței de apel, reieșind din conținutul art. 217 alin. (5) Cod penal, la stabilirea caracterului benevol era necesar, de asemenea, de atras atenția la următoarele două circumstanțe: 1) trebuie să aibă loc predarea reală a substanțelor narcotice, dar nu pur și simplu o intenție, chiar și dacă ar fi perfectată în scris, întrucît singură intenția nu liberează de răspundere penală pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice; această predare benevolă poate fi înfăptuită: a) prin predarea nemijlocită, b) prin comunicarea unor informații veridice și crearea de condiții pentru depistarea și ridicarea fără dificultăți de către organele de drept a substanțelor narcotice, 2) predarea trebuie să fie într-adevăr benevolă. Prin contribuție la descoperirea și contracararea infracțiunilor legate de circulația ilegală a substanțelor narcotice, divulgarea persoanelor care le-au săvîrșit, se subînțelege participarea personală benevolă a persoanei la măsurile prevăzute de legislația privind activitatea operativă de investigații întreprinse de organele de poliție ori alte organe de drept, îndreptate la descoperirea și curmarea acestei infracțiuni, stabilirea circumstanțelor de fapt ale cauzei, persoanelor care au săvîrșit infracțiunea, locului aflării și reținerii lor. În speță, comportamentul inculpatului Karalar Murat Hamza nici într-un fel nu confirma această versiune de apărare, dimpotrivă, refuzul de a da răspunsuri la întrebările colaboratorilor poliției rutiere în momentul stopării microbuzului și verificării conținutului „mărfii” transportate, încercările lui de a apela la ajutorul unor terțe persoane (în speță la inculpatul Cernit Murat) pentru soluționarea situației cu orice preț în favoarea lui, indica asupra intențiilor sale de a găsi ieșire din situație și a-și realiza intențiile personale, precum și a-și executa obligațiunile, conform rolului ce-i revenea în componența acestui „grup criminal organizat”, îndreptate la atingerea obiectivelor comune propuse. Deci, versiunea de apărare nominalizată prezinta în sine doar o încercare a inculpatului Karalar Murat Hamza de a se eschiva de la răspundere penală sau, în cel mai rău caz, de a diminua rolul său în cadrul acestui „grup criminal organizat” în contextul săvîrșirii infracțiunii date. La fel, s-a mai constatat că acțiunile inculpaților Savca Corneliu Vasile și Cernit Murat trebuiau reîncadrate de la art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), 58 c), d) Cod penal, la art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave. Astfel, organul de urmărire penală incorect și ilegal a incriminat, mai întîi, lui Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu Nicolae complicitate (art. 42 alin.(5) Cod penal) la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal, iar, după aceasta, persoanelor, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură aparte în legătură cu căutarea lor, precum și inculpatului Karalar Murat Hamza, săvîrșirea infracțiunilor menționate, întrucît complicitatea nu este o infracțiune distinctă, ci doar contribuie la săvîrșirea infracțiunii. Din cumulul circumstanțelor reținute, faptelor incriminate lui Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu Nicolae nu rezulta, că ei își dădeau seama, că ajută la pregătirea ori săvîrșirea a careva infracțiune persoanele, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă într-o procedură aparte în legătură cu căutarea lor sau pe inculpatul Karalar Murat Hamza. Reieșind din condițiile existente, s-a constatat, că în asemenea situație nu exista nici complicitate și nici complici. În speță s-a dovedit incontestabil, că inculpații Savca Corneliu Vasile, Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu Nicolae n-au contribuit la săvîrșirea infracțiunii de către inculpatul Karalar Murat Hamza prin careva acte de complicitate. La fel, analiza probelor cercetate prin cumulul lor indica asupra faptului, că atît inculpatul Cernit Murat, cît și inculpatul Savca Corneliu au favorizat atît inculpatul Karalar Murat Hamza, ca subiect al executării infracțiunii, cît și fapta lui. Astfel, prin acțiunile săvîrșite de către ultimii doi în dimineața zilei de 20.03.2008, s-au creat posibilități de a-l favoriza atît pe inculpatul Karalar Murat Hamza, cît și fapta lui. Ajutorul acordat ultimului în formă de sfaturi, cum să procedeze pentru a se sustrage de la răspundere penală, constituiau, acte de favorizare intelectuală a acestuia ca infractor. Mai mult, ajutorul oferit nu numai că a fost acceptat la acel moment de către inculpatul Karalar Murat Hamza, dînsul pînă în prezent îl utilizează, susținîndu-și integral versiunea de apărare, „inventată” de inculpații Savca Corneliu și Cernit Murat, conform căreia el nu are nimic comun cu drogurile depistate la data și circumstanțele menționate. Inculpații Savca Corneliu și Cernit Murat prin acțiunile lor intenționate au săvîrșit o infracțiune și acțiunile lor necesită a fi reîncadrate juridic conform art. 323 Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii deosebit de grave . Este indubitabil faptul, că în cadrul cercetării judecătorești a fost probată săvîrșirea de către inculpatul Karalar Murat Hamza a infracțiunii prevăzute de art. art. 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal. Sancțiunea art. 2171 alin.(4) Cod penal în prezent, după modificările operate prin Legea privind modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova, nr. 277-XVI din 18.12.2008, prevede pedeapsă maximă de închisoare pe 59 un termen de 15 ani, iar la momentul săvîrșirii de către inculpații Savca Corneliu Vasile și Cernit Murat a acțiunilor incriminate, prevedea pedeapsa maximă de închisoare pe un termen de 20 ani. Potrivit art. 16 alin.(5) Cod penal drept „infracțiuni deosebit de grave se consideră infracțiunile săvîrșite cu intenție pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește 12 ani”. Conform Legii menționate, la momentul comiterii infracțiunii de către inculpații Savca Corneliu Vasile și Cernit Murat, art. 16 alin.(5) Cod penal prevedea, că „infracțiuni deosebit de grave se consideră infracțiunile săvîrșite cu intenție pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește 15 ani”. Astfel, în speță a fost dovedit faptul, că inculpații Savca Corneliu și Cernit Murat au favorizat infracțiunea deosebit de gravă comisă de către inculpatul Karalar Murat Hamza și complicii săi, or la momentul înștiințării de către ultimul a lui Cernit Murat și ulterior de către Cernit Murat a lui Corneliu Savca, despre stoparea automobilului și descoperirea de către polițiștii poliției rutiere a „ mărfii”, infracțiunea privind circulația ilegală a substanțelor narcotice era deja consumată, astfel încît momentul consumării infracțiunii era limita inițială de la care au intervenit acțiunile active de favorizare (implicarea la infracțiune) a inculpaților nominalizați. La acest capitol instanța de apel a considerat incorectă și ilegală reîncadrarea de către instanța de fond a acțiunilor inculpatului Savca C. de la art. 2171 alin.(4) Cod penal inclusiv și la art. 327 alin.(1) CP RM, fapt prin care instanța a depășit limitele învinuirii aduse de către acuzare. În altă ordine de idei, acuzarea nici în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și nici în cea de apel nu a prezentat probe, potrivit cărora la data și circumstanțele expuse mai sus inculpații Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu ar fi comis careva fapte, care ar nimeri în raza de acțiune a infracțiunii incriminate acestora. După cum a fost constatat în cadrul probatoriului, acțiunile lor – deplasarea și aflarea la fața locului, au fost întreprinse în strictă conformitate cu legislația în vigoare, cu atribuțiile lor de serviciu, precum și indicațiile verbale primite prin telefon direct de la inculpatul Savca Corneliu Vasile, cît și transmise lor de către acesta prin intermediul altor colaboratori ai Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a cărei Șef era ultimul. În afară de aceasta, reieșind din declarațiile martorilor făcute în ședință judiciară, din cumulul probelor prezentate în cadrul cercetării judecătorești, atît în instanța de fond cît și cea de apel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că acțiunile inculpaților Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail și Ohladciuc Valeriu Nicolae au fost îndreptate la documentarea corespunzătoare generală a cazului transportării de către inculpatul Karalar Murat Hamza a drogurilor, depistate la data de 20.03.2008 de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion. În speță, reieșind din acțiunile întreprinse de către inculpații Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru și Ohladciuc Valeriu în circumstanțele expuse, avînd în vedere atitudinea lor psihică față de cele întreprinse la fața locului, au determinat instanța 60 de judecată să conchidă, că nici o eventuală constatare a ilegalității acțiunilor acestora, n-ar face pasibilă pedepsirea lor conform art. 2171 alin.(4) sau 323 alin.(1) Cod penal. Deci, inculpații Țopa Ruslan Vasile, Moiseev Dumitru Mihail și Ohladciuc Valeriu Nicolae au fost achitați pe art. art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal întrucît fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii, după cum deja s-a menționat mai sus. Revenind la apelurile declarate pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a menționat: -Argumentul procurorului privind existența componenței de infracțiune prevăzută de art. 42 alin.(5), 46, 2171 alin.(4) lit. b), c), d) Cod penal în acțiunile inculpaților Savca Corneliu, Țopa Ruslan, Moiseev Dumitru, Cernit Murat și Ohladciuc Valeriu era pur formal, or nici în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și nici în apel nu au fost prezentate probe pertinente în acest sens, iar declarînd apelul procurorul enumera aceleași probe care au stat la baza emiterii sentinței, fără a expune careva contraargumente plauzibile; - Argumentul procurorului, avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, avocaților Spînu Oleg și Cernit Taisia în numele inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), potrivit cărora era ilegală reîncadrarea acțiunilor inculpaților Savca Corneliu și Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) pe art. 323 alin. (1) Cod penal, deasemenea a fost absolut nefondat, or probele cercetate prin cumulul lor dovedeau implicarea ultimilor în cazul din speță prin sfaturi, asistență etc, dinainte nepromisă, adică la etapa cînd infracțiunea traficului de droguri era deja consumată. Implicarea nemijlocită a lui Cernit Murat și Savca Corneliu, era vădită și activată nemijlocit din momentul reținerii drogurilor de către lucrătorii poliției rutiere, or chiar însăși Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), care nu avea nimic comun cu organele de drept, a apărut la MAI în momentul reținerii lui Karalar Murat. Mai mult decît atît, s-a deplasat și la depozitul din or. Vatra, pentru a traduce cele relatate de către Karalar, cu toate că, ultimul cunoștea foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie poseda limba turcă; Din aceleași cosiderente Boztepe Omer a adus geanta lui Karalar Murat în oficiul lui Cernit Murat, dar nu spre exemplu la barul lui Karalar Murat. Cernit Murat, depistînd geanta ”chibzuind că în ea se află exploziv”, îl contactează pe Savca Corneliu, dar nu la CPS Centru, CGP mun. Chișinău, sau 902, doar este angajat ca ”specialist în dreptul penal”, ultimul, la rîndul său, dispunînd de așa o informație, precum că posibil în geantă se află un exploziv, nu expediază la fața locului colaboratorii secției tehnice din cadrul DTC MAI RM, dar 3 lucrători, subordonați lui, din cadrul DMS, fapt confirmat de către ultimii, audiați în calitate de martori. Atît din declarațiile inculpaților, cît și a martorilor, rezulta, că Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului (necunoscut), pentru a „documenta” un caz de extorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere de la un cetățean turc, dar nimeni din cei veniți la fața locului nu întreprind careva măsuri privind reținerea lor în flagrant, nimeni nu avea careva aparataj pentru 61 efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nu s-a pornit vreo cauză penală pe acest fapt, sau măcar să se întocmească un proces-verbal de constatare. De asemenea, de către colaboratorii DMS nu s-a înregistrat nici un raport (atît înainte cît și după sosirea lor la fața locului) de autosesizare privind estorcarea de bani de către colaboratorii de poliție rutieră de la un cetățean turc. Mai mult, sosind la fața locului colaboratorii poliției DMS al MAI, nu i-au perchiziționat pe Poiană Vasile și Ceban Ion, nu au verificat automobilul lor de serviciu, în vederea depistării banilor, nu au înregistrat sau așteaptat momentul transmiterii banilor - Argumentul expus de către avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Savca Corneliu, potrivit căruia era incorectă recalificarea acțiunilor lui C. Savca și la 327 alin. (1) Cod penal a fost admis de către instanța de apel, motiv, inclusiv și pentru care s-a admis parțial apelul. -Argumentul expus de către avocatul Suveică Tudor referitor la faptul, precum că reținerea și pornirea cauzei penale împotriva inculpatului Savca Corneliu urmărea ca scop discreditarea lui, întrucît în virtutea funcției era considerat „persoana Ministrului Afacerilor Interne Papuc Gheorghe”, iar ultimul, de asemenea, discreditat în așa mod, să fie împiedicat de a ocupa funcție în noul Guvern, era una declarativă și absolut nefondată, or numirea sau nenumirea unui funcționar - în speță Ministrul MAI este o chestiune inclusiv politică ce nu are tangență cu careva acțiuni ilegale sau de oricare alt gen a unor subalteni. Așadar, deși a fost dovedită vinovăția inculpaților Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și Corneliu Savca în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a încetat procesul pe acest capăt de acuzare din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. IV. Falsul în acte publice, săvîrșit de către Savca Corneliu și Moiseev Dumitru Instanța de apel a constatat că după reținerea la 20.03.2008 în circumstanțele descrise mai sus de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion și Poiană Vasile a camionului de model „Hiunday H 100”, cu n/î C ME 761, în care au fost depistate 199550 grame de heroină, din intenții carieriste, urmărind scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva primilor doi, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008, inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail au comis falsul în acte publice în următoarele circumstanțe: Folosind purtătorul de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, care aparținea inculpatului Moiseev Dumitru Mihail, cu participarea nemijlocită a ultimului, inculpatul Savca Corneliu Vasile a falsificat în Dosarul de lucru nr. 20066601 cu denumirea convențională „KEMAL” (dosar strict secret), care-l avea în gestiunea sa, „Notă agenturistică nr. 59ss”, 62 datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu data de 22.03.2008, înscriind în fiecare din ele date vădit false, precum că el a primit informație operativă de la agentul „KEMAL” despre o posibilă tranzitare a unei mari cantități de heroină pe teritoriul Republicii Moldova cu destinație în țările Uniunii Europene de către cetățeanul Republicii Turcia Karalar Murat, precum și alte persoane, membri ai unei organizații criminale internaționale, totodată, atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut. După aceasta, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, folosindu-se de situația incertă la serviciu, determinată de faptul că la 20.03.2008 Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Papuc Gheorghe, împreună cu întreg Guvernul Republicii Moldova demisionase, printre alte documente i le-a prezentat acestuia spre semnare, după ce și-a asigurat o aparentă întocmire legală a acestora. Acțiunile lor se califică conform art. 332 al.1 CP RM - înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvîrșite din interes personal. În urma audierii opiniei participanților la proces, analizînd materialele cauzei, luînd în considerație circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și cea de apel, ținînd cont de argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea pozițiilor lor, inclusiv în apelurile declarate, instanța de apel a ajuns la concluzia de fapt stabilită deja de către instanța de fond și anume, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail în această parte și-a găsit confirmare parțială, faptele lor urmînd a fi încadrate conform art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvîrșite din interes personal, reîncadrînd astfel acțiunile inculpaților de la art. 332 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente săvîrșite din interes personal, conform indicilor calificativi: săvîrșite în mod repetat și în interesul unui grup criminal organizat incriminat de OUP din umătoarele considerente: Acuzarea a constatat, că „stabilind, că acțiunile lor criminale (ale lui Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail) ca membri activi și a altor membri ai grupului criminal organizat nominalizat, exprimate prin acordarea sfaturilor, indicațiilor, prestări de informații, înlăturarea de obstacole, tăinuirea mijloacelor, urmelor și obiectelor infracțiunii, serviciilor de asigurare a trecerii libere pe teritoriul R. Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, din interese personale, exprimate prin demascarea acțiunilor lor din motivul implicării a mai multor organe de drept a Republicii Moldova, împreună și printr- o înțelegere prealabilă între dînșii, avînd scopul eschivării lor și a altor membri de la răspunderea penală pentru infracțiunea săvîrșită (complicitate la circulația 63 ilegală a substanțelor narcotice), în mod repetat, în interesul unui grup criminal organizat, la data de 24.03.2008, prin intermediul unui purtător de informație electronice –Flash Card de model „hp”, falsifică din dosarul de lucru cu denumirea convențională „KEMAL”, nr. 20066601 (dosar strict secret), „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu data de 08.02.2008, „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu data de 22.03.2008, ulterior, tot atunci, înscriu în fiecare din ele date vădit false, precum că el (Savca Corneliu Vasile) a primit informație operativă de la agentul „KEMAL” și a organizat operațiunea de filaj, de descoperire și de reținere a filierei de substanțe narcotice. Mai mult ca atît (Savca Corneliu Vasile), a falsificat și a introdus date vădit false in „Fișa personală a agentului „KEMAL” și „Angajamentul în scris a agentului” din același dosar, precum că membrul grupului criminal organizat, Cernit Murat este agentul „KEMAL”, care furnizează informație operativă”. În cadrul cercetării judecătorești atît în instanța de fond, cît și cea de apel de către acuzatorul de stat n-a fost probat faptul, că falsul în acte publice a fost săvîrșit de către inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail în interesul unui „grup criminal organizat”, de aceea semnul calificativ „în interesul unui grup criminal organizat” nu putea fi incriminat acestora și urma a fi exclus din învinuire. Asupra acestui fapt instanța de apel s-a expus și în argumentarea efectuată mai sus pe alte capete de acuzare. În același timp, la adoptarea soluției pe acest capăt de învinuire instanța de apel a considerat corectă soluția instanței de fond și în privința excluderii lit.,,a,, alin. (2) al art. respectiv, or potrivit Legii pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008, în vigoare din 24.05.2009, din dispoziția alin.(2) art. 332 Cod penal a fost exclusă lit. a). În această ordine de idei s-a reținut și faptul, că și apelul procurorului pe acest capăt de acuzare era unul nefondat, mai mult formal din moment ce nu conținea careva contraargumente la concluziile instanței de fond, în cadrul apelului solicitările apelantului nu au fost însoțite de prezentarea cărorva probe suplimentare etc. întru susținerea poziției invocate, motiv pentru care a fost respins. Calificarea sus indicată reieșea din următoarele: a) Potrivit art. 123 Cod penal ambii inculpați erau considerați „persoane cu funcție de răspundere”, întrucît activau conform Ordinelor Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, respectiv, nr. 655 EF din 26.12.2007 și nr. 596 EF din 23.11.2007 în funcțiile de Șef-interimar al Direcției Misiuni Speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și, respectiv, Șef Secție Misiuni Speciale a Direcției Misiuni Speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, acordîndu-li-se în virtutea acestor funcții drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție; 64 b) „Nota agenturistică”, este un act public („document oficial”), adică adoptat, în speță, prin activitatea organului de poliție, în conformitate cu art. 3.3 pct. (5) lit. b) a Regulamentului privind activitatea operativă de investigații a organelor afacerilor interne (Anexa nr. 1(strict secretă) la Ordinul M.A.I. Nr. 005 din 25 septembrie 2001(strict secret)), care are menirea să certifice evenimentele și faptele care provoacă, încetează sau au alte urmări juridice (anexa nr. 1.51(strict secretă) la acest Regulament); c) Inculpații au înscris în aceste documente date vădit false: fie că faptele și împrejurările expuse nu au avut loc, după cum este consemnat în „Notă agenturistică nr. 59ss”, datată cu data de 08.02.2008, fie că au avut loc în cu totul alt mod, decît s-a făcut consemnarea în „Notă agenturistică nr. 123ss”, datată cu data de 19.03.2008 și „Notă agenturistică nr. 127ss”, datată cu data de 22.03.2008; d) Inculpații au urmărit scopul de a fi menționați pe linie de serviciu, de a-și ascunde acțiunile ilegale, întreprinse împotriva colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, precum și în scopul de a-și justifica indicațiile date subalternilor lor în dimineața și pe parcursul zilei de 20.03.2008. Calificînd acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail (falsul în acte publice) după semnul calificativ „falsificarea documentelor oficiale”, care presupune contrafacerea sau alterarea acestora, instanța de apel a menținut poziția instanței de fond care reieșea din aceea, că atribuindu-i „notei agenturistice” din 08.02.2008 „nr. 59ss”, care anterior i-a fost atribuit unei „note agenturistice” cu alt conținut, după cum reise din Registrul nominalizat mai sus, au falsificat integral acest document. Mai mult, la înregistrarea ultimului document, au fost încălcate și prevederile art. 3.3 pct.(6) a Regulamentului nominalizat. Întrucît inculpatul Moiseev Dumitru Mihail în cadrul audierii suplimentare în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-211, vol. XVII), declarații susținute și în apel a confirmat faptul, că conținutul acestor trei „note agenturistice” sus indicate din Dosarul de lucru nr. 20066601 cu denumirea convențională „KEMAL” coincide cu conținutul acelora imprimate de pe „Flash Card”-ul, ridicat de la dînsul (f.d.-230-235, vol. III), este irelevant argumentul lui, conform căruia acest purtător de informații electronice (Flash Card) de model „hp” cu nr. 372889-001, capacitatea 256 mb, a fost ridicat de la dînsul cu încălcări procesuale. Deasemenea, după cum s-a constatat în cadrul verificării corpurilor delicte, conținutul mapei în care se aflau aceste trei documente a fost modificat ultima oară la data de 24.03.2008, ora 1438, pe cînd Moiseev Dumitru Mihail a fost reținut conform procesului-verbal de reținere (f.d.-171, 172, vol. III), la 26.03.2008, ora 1710, adică cu două zile mai tîrziu. Așadar, la acest capitol se exclude versiunea ultimului privind posibilitatea introducerii unor modificări privind timpul întocmirii acestor documente, după ridicarea de la dînsul a acestui Flash Card. 65 Revenind la apelul avocaților pe acest capăt de acuzare, instanța de apel deasemenea le-a respins drept nefondate, or motivele invocate în apeluri au făcut obiectul cercetării în instanța de fond, însă nu și-au găsit confirmarea. Astfel, s-a respins ca nefondat argumentul potrivit căruia, nu s-a efectuat careva expertiză, care să confirme falsificarea acestor „note agenturistice”, iar instanței de judecată, inclusiv celei de apel nu i-au fost prezentate „note agenturistice” perfectate cu aceeași dată, dar cu alt conținut, întrucît în cadrul audierii suplimentare în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-208, vol. XVII) și ulterior în apel inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) și-a confirmat declarațiile făcute în timpul urmăririi penale în cadrul audierii lui la 09.06.2008 în calitate de învinuit (f.d.-82, vol. IV), conform cărora el nu i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu Vasile careva informații legate de drogurile (heroina) reținute la 20.03.2008. Mai mult, inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) a confirmat că în perioada 01.09.2006 – 03.01.2008 nu a fost pe teritoriul Republicii Moldova, dar s-a aflat în Germania, întrucît trebuia să se afle în mod obligatoriu pe teritoriul acestei țări în legătură cu acordarea statutului de refugiat, pe care-l solicitase, de aceea nu i-a furnizat inculpatului Savca Corneliu Vasile informațiile inserate în „notele agenturistice” nr. 253ss, datată cu 03.01.2007 (f.d.-7), nr. 252ss, datată cu 01.02.2007 (f.d.-8), nr. 836ss, datată cu 03.03.2007 (f.d.-9), nr. 837ss, datată cu 11.05.2007 (f.d.-10), nr. 838ss, datată cu 12.06.2007 (f.d.-11), nr. 839ss, datată cu 14.07.2007 (f.d.-12) din Dosarul de lucru nominalizat, iar în cadrul audierii lui în calitate de învinuit la data de 09.06.2008 (f.d.-82, vol. IV), Cernit Murat a declarat, că el, în general, nu i-a furnizat careva informații legate de comiterea omorurilor, tîlhăriilor, jafurilor și furturilor, inserate în notele menționate, dar informațiile furnizate țineau doar de falsificarea documentelor, traficul de ființe umane și proxenetism. Ultimele circumstanțe se confirmau obiectiv și din conținutul pct. pct. 13 și 14 din Fișa personală a agentului (Anexa 1.1 (strict secretă) la Instrucțiune), conform căreia sunt indicate direcțiile de lucru și scopul racolării agentului „KEMAL”. Din aceleași considerente (aflarea lui Cernit Murat în perioada de referință după hotarele țării) nici inculpatul Savca Corneliu Vasile nu putea să-i transmită agentului „KEMAL”, iar acesta nu putea să însușească „misiunile” cu nr. 1578ss (f.d.-13), nr. 1579ss (f.d.-14), nr. 1580ss (f.d.-15), nr. 1581 (f.d.-16), nr. 1582ss (f.d.-17) din același Dosar de lucru. Reieșind din cele descrise, rezulta concluzia, că declarațiile inculpatului Savca Corneliu Vasile, făcute în ședința judiciară din 09.09.2009 (f.d.-209, vol. XVII) privind primirea informațiilor și transmiterea misiunilor sus indicate în cadrul convorbirilor telefonice cu inculpatul Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) aflat după hotarele țării în perioada de referință nu numai că nu erau convingătoare și veridice, dar ele denotă faptul, că de către dînsul au fost falsificate marea majoritate a documentelor din acest Dosar de lucru, aceasta fiind o metodă de lucru a primului în cadrul acestui Dosar. S-a respins ca nefondat și un alt argument potrivit căruia, din aceste „note agenturistice” și-au găsit confirmare, de aceea nu se poate afirma, că ele au fost 66 falsificate, or era un argument absurd în contextul în care se ia în vedere scopul și timpul întocmirii lor. Un alt argument invocat atît în instanța de fond, cît și în apelurile apărării potrivit căruia „nota agenturistică” nu este document oficial, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, că „notele agenturistice” sunt reglementate de ordinele interne ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și sunt recunoscute de Ministru și Vice-miniștri ca documente de uz intern, dar nu ca documente oficiale, cu trimitere la declarațiile martorilor Zubic Valentin Alexandru, Cosovan Ghenadie Stelian și Hîncu Tudor Mihail în această parte, deasemenea a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a concluzionat în acest sens, că avînd în vedere că „notele agenturistice” atestau fapte care au relevanță juridică, erau create de către persoane împuternicite de stat (funcționari, avînd atribuții speciale, statut special și situație de serviciu specială), erau expuse într-o formă stabilită de lege, erau introduse în circuit în cadrul unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al circulației, determinat de domeniul de aplicabilitate și restricțiile impuse, reglementate prin Legea privind activitatea operativă de investigații, nr. 45-XIII din 12.04.1994, Legea cu privire la secretul de stat, nr. 245-XVI din 27.11.2008 (pînă la aceasta prin Legea cu privire la secretul de stat, nr. 106-XIII din 17.05.1994), Ordinul MAI nr. 005 (strict secret) din 25.09.2001 „Despre aprobarea Regulamentelor și Instrucțiunilor privind organizarea și efectuarea activității operative de investigații a organelor afacerilor interne”, aceste „note agenturistice” făceau parte din categoria „documentelor oficiale”. Prin urmare, inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru ca subiecți ai infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod penal necesitau a fi trași la răspundere penală pe acest capăt de acuzare. În același timp, deși dovedită totalmente vinovăția inculpaților Corneliu Savca și Moiseev Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod penal, procesul penal a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. V. Pe episodul de depășire a atribuțiilor de serviciu, săvîrșită de către Savca Corneliu și Moiseev Dumiru, instanța de apel a constatat următoarele: Stabilind că actele de favorizare întreprinse de către el la rugămintea inculpatului Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat) nu l-au ajutat efectiv pe inculpatul Karalar Murat Hamza din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, precum și alți colaboratori de poliție sosiți la fața locului, din răzbunare, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, inculpatul Savca Corneliu, care deținea conform Ordinului 67 Ministrului Afacerilor Interne nr. 655 EF din 26 decembrie 2007 funcția de Șef- interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, a dat indicații inculpatului Moiseev Dumitru, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 596 EF din 23 noiembrie 2007 funcția de Șef al Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, iar acesta, la rîndul său, înțelegînd greșit interesele de serviciu, dorind să îndeplinească necondiționat indicațiile inculpatului Savca Corneliu Vasile, care era șeful lui nemijlocit pe linie de serviciu, acționînd în același mod, cauzînd aceleași daune, a dat indicații subalternilor săi, ca să fie escortați colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion în incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova unde, sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lor, manifestînd violență și înjosindu-le demnitatea, i-au influențat psihic de a da explicații, ce nu corespund adevărului, precum că depistînd în dimineața zilei de 20.03.2008 substanțe narcotice în automobilul de model „Hiunday H-100”, cu nr/î C ME 761, condus de către inculpatul Karalar Murat Hamza, au extorcat de la acesta bani în schimbul eliberării automobilului cu „marfă”, în acest scop eliberînd-o pe cea de a doua persoană, tot odată, impunîndu-i să scrie rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă. Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion au refuzat categoric de a face explicații, ce nu corespund realității, însă au depus rapoarte privind eliberarea din inițiativă proprie din organele afacerilor interne, datate cu 19.03.2008, în baza cărora la 28.03.2008 au fost eliberați din funcțiile deținute. Acțiunile inculpaților se califică conform art. 328 alin.(1) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Audiind declarațiile inculpaților, analizînd declarațiile martorilor și materialele cauzei, ținînd cont de circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării judecătorești atît în cadrul instanței de fond, cît și celei de apel, luînd în considerație argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea pozițiilor lor, inclusiv invocate în apeluri, instanța de apel a ajuns la concluzia, că învinuirea inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru în această parte și-a găsit confirmare parțială în ședință judiciară, de aceea faptele lor necesitau a fi reîncadrate juridic conform art. 328 alin.(1) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. 68 Astfel, instanța de apel, ca și instanța de fond, a reîncadrat acțiunile inculpaților de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor calificativi: săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat, incriminat de organul de urmărire penală, excluzînd calificativul „săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat” pe motivele deja expuse în argumentarea poziției pe episodul circulației ilegale a substanțelor narcotice. Organul de urmărire penală penală n-a indicat nici în ordonanțele de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au încălcat inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail, întrucît acestora li se incrimina comiterea unor acțiuni, care nu pot fi săvîrșite nici de o persoană cu funcție de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, nemaivorbind de dînșii care dețineau funcții înalte în cea mai importantă subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, fiind investiți cu drepturi și atribuții de serviciu speciale (pe lîngă cele generale), unele dintre care constituie secret de stat și de serviciu. Prin urmare, contrar afirmațiilor apărării, de către organul de urmărire penală le-a fost asigurat lui Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail dreptul la apărare, astfel fiind respectate prevederile art. 64 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, precum și prevederile art. 66 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală. Calificînd acțiunile incriminate inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail (excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu) după semnele calificative: a) „cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice”,instanța de apel, ca și instanța de de fond a reieșit din faptul, că acțiunile acestora au fost orientate asupra unor obiective care contravin intereselor generale ale societății: discreditarea imaginii organelor de drept și a puterii de stat, încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenilor, încălcarea ordinii de drept, tăinuirea și acoperirea infracțiunilor săvîrșite; b) „cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice”, instanța de apel, deasemenea ca și instanța de fond a reieșit din faptul, că au fost aduse atingeri drepturilor lui Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, care derivă din drepturile pe care ultimii le au în concordanță cu interesele generale ale societății, pe care legea le recunoaște și le garantează – dreptul la apărare, dreptul la siguranță personală, dreptul la libera circulație. În cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cît și în cea de apel de către acuzatorul de stat n-a fost probat faptul că inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail au săvîrșit acțiunile nominalizate în interesul unui „grup criminal organizat”, de aceea semnul calificativ „săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat” nu putea fi incriminat acestora și a fost exclus din învinuire. 69 Mai mult ca atît, apelul acuzatorului pe acest capăt de acuzare a fost unul formal ce cuprinde doar o eumerare a probelor cercetate în instanța de fond, fără careva contraargumente și fără prezentarea cărorva probe noi. Potrivit legislației Republicii Moldova, toate persoanele cu funcție de răspundere trebuie să aibă o comportare corectă și cuviincioasă față de persoanele, cu care intră în legătură în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Este interzis ca un funcționar aflat în funcție de serviciu să folosească un limbaj violent sau acte de violență psihică (sau fizică) împotriva unei persoane. În speță s-a stabilit cu certitudine, că inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, îndreptate la impunerea acestora de a depune rapoarte de concediere din inițiativă proprie din organele afacerilor interne datate cu 19.03.2008, fiind nestăpîniți, conduși de mînie, au manifestat impulsivitate, brutalitate și chiar agresiune față de aceștia. Presiunile psihice aplicate în privința ultimilor le-au produs profunde suferințe morale, întrucît ei nu numai că au fost insultați și calomniați cu cuvinte înjositoare, dar au fost speriați atît cu întreprinderea unor fapte păgubitoare asupra rudelor apropiate, cît și amenințați cu aplicarea loviturilor în privința lor. Necătînd la aceasta, nici Ceban Ion Simion, nici Poiană Vasile Ion n-au depus careva rapoarte, plîngeri sau contestații în legătură cu concedierea lor din organele afacerilor interne după cele întîmplate la 20.03.2008, de aceea n-au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate” nici în timpul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești, deaceea, acțiunile inculpaților nu pot fi calificate conform al. 2 art. 328 lit. a), c) Cod penal, ca săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de aplicarea violenței, care înjosesc demnitatea părții vătămate, ci la alin. (1) al aceluiași articol, după cum a fost menționat mai sus și la acest capitol s-au reținut inclusiv și argumentele apărării. Revenind la apelul declarat de către apărători în interesele inculpaților, instanța de apel a mai menționat: -S-a respins ca nefondat argumentul potrivit căruia, „aceleași acțiuni au fost calificate și ca circulație ilegală a substanțelor narcotice, și ca depășirea atribuțiilor de serviciu”, or potrivit art. 33 alin. (4) Cod penal, „concursul ideal există atunci cînd persoana săvîrșește o acțiune (inacțiune) care întrunește elementele a mai multor infracțiuni”. -Nu putea fi reținut nici argumentul precum că „colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion n-au fost înlăturați de la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu în momentul reținerii drogurilor, activînd în continuare și asigurînd securitatea și trecerea liberă a automobilului de serviciu a Prim- ministrului Republicii Moldova la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău”, întrucît inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail li se incrimina săvîrșirea infracțiunii după îndeplinirea de către primii doi a 70 atribuțiilor de serviciu sus indicate, după escortarea lor în incinta Ministerului Afacerilor Interne. -S-a respins ca nefondat și argumentul potrivit căruia „colaboratorii Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au luat explicații de la Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion în baza materialului de acumulare pentru pornirea cauzei penale potrivit raportului depus de inculpatul Țopa Ruslan și examinat în conformitate cu art. 274 CPP”, or instanța de apel nu a negat faptul, că inculpații Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail urmau să-și îndeplinească aceste atribuții de serviciu, dar fără a depăși limitele împuternicirilor acordate unei persoane cu funcție de răspundere în general și lor în particular. -Un alt argument, conform căruia „martorii Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion au depus explicații în incinta Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova la data de 20.03.2008 după ora 1000, adică după expirarea timpului aflării lor în exercițiul funcțiunii”, instanța de apel îl respinge ca nefondat deoarece motivul și scopul, precum și locul și timpul săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpaților Savca Corneliu Vasile și Moiseev Dumitru Mihail nu are relevanță pentru existența infracțiunii, dar urmează a fi luat în vedere doar la individualizarea pedepsei. -S-a respins ca irelevant și un alt argument, potrivit căruia, „dacă au fost depistate de către organul de urmărire penală careva constrîngeri asupra lui Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion din partea altor colaboratori de poliție ai Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Moiseev Dumitru Mihail nu putea răspunde pentru acțiunile altor persoane”, or în acest caz, de fapt partea apărării admite comiterea infracțiunii în privința primilor doi, dar de către alți colaboratori ai Direcției misiuni speciale, numai nu de către inculpatul Moiseev Dumitru. Astfel, potrivit pct. 10 alin. (1) a Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne sus indicat, „ordinul șefului este obligatoriu pentru subalterni și urmează a fi executat fără discuție, întocmai și în termenul oportun”, iar potrivit alin.(3) al aceluiași punct, „colaboratorul are dreptul să conteste legitimitatea ordinului primit, după executarea lui, adresîndu-se șefului superior în serviciu”. La acest capitol, instanța de apel a mai reținut, că instanțelor de judecată nici la examinarea în fond și nici în apel nu le-au fost prezentate careva probe, conform cărora, după executarea de către inculpatul Moiseev Dumitru a ordinului inculpatului Savca Corneliu (indicațiilor verbale) privind luarea în modul expus la data de 20.03.2008 de la Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion a explicațiilor, precum și a rapoartelor de concediere, datate cu 19.03.2008, primul ar fi contestat într-un mod sau altul legitimitatea lui. Mai mult, după aceasta, împreună cu ultimul, și-a continuat acțiunile în acest sens. Astfel, totalitatea probelor cercetate pe capătul respectiv de acuzare indica incontestabil la existența în acțiunile inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru a componenței de infracțiune prevăzută de art. 328 alin.(1) Cod penal - săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă 71 aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. În același timp, deși dovedită totalmente vinovăția inculpaților Corneliu Savca și Moiseev Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(1) Cod penal, procesul penal a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. VI. Pe episodul de depășire a atribuțiilor de serviciu, săvîrșită de către Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu, instanța de apel a constatat: Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu, activînd, respectiv, conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 638 EF din 14.12.2007 în funcția de inspector superior al Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne a Republicii Moldova nr. 18 EF din 25.01.2008 în funcția de Șef Secție „Alfa” a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind astfel persoane cu funcție de răspundere, cărora li s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, la 20.03.2008, la indicația șefului lor, inculpatului Savca Corneliu Vasile, care deținea conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 655 EF din 26 decembrie 2007 funcția de Șef-interimar al Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, astfel, de asemenea, fiind persoană cu funcție de răspundere, căreia i s-au acordat drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și acțiunilor administrative de dispoziție, s-au deplasat la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău pentru a-i reține pe colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, care, presupus, extorcau bani pentru eliberarea automobilului de model „Hiunday H-100”, cu n. î. C ME 761, condus de către inculpatul Karalar Murat Hamza, în care a fost depistată marfă (fasole) fără documente de proveniență, printre care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 5 kg, cît și pentru eliberarea ultimului împreună cu automobilul nominalizat. Deplasîndu-se la fața locului, constatînd că nu au influență asupra colaboratorilor poliției rutiere, ambii depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, inculpatul Țopa Ruslan Vasile, aplicînd forța fizică asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile Ion, i-a forțat acestuia legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale l-a înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu atît pe ultimul, cît și pe colaboratorul poliției rutiere Ceban Ion Simion. Ulterior, stabilind că situația, din motivul implicării a mai multor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care au fost alarmate de către colaboratorii poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, depășind în mod vădit atribuțiile sale de serviciu cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, exprimate prin discreditarea imaginii organelor de drept și a puterii de stat, inculpații Țopa Ruslan Vasile și Ohladciuc Valeriu Nicolae i-au escortat forțat pe lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile Ion și Ceban Ion Simion în 72 incinta Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, unde, sub conducerea și cu participarea nemijlocită a inculpatului Savca Corneliu Vasile, precum și a inculpatului Moiseev Dumitru Mihail, i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri, ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte la eliberare din organele afacerilor interne, datate cu ziua precedentă, 19.03.2008, pentru ulterioara înscenare a operațiunii de filaj, de descoperire și reținere a filierei de substanțe narcotice”. Acțiunile lui Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu au fost încadrate conform art. 328 alin.(1) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Audiind declarațiile inculpaților, analizînd declarațiile martorilor și materialele cauzei, ținînd cont de circumstanțele cauzei stabilite în cadrul cercetării judecătorești atît în cadrul instanței de fond, cît și celei de apel, luînd în considerație argumentele și considerentele părții acuzării și părții apărării, invocate în susținerea pozițiilor lor, inclusiv invocate în apelul procurorului, instanța de apel a ajuns la concluzia, că învinuirea inculpaților Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu în această parte și-a găsit confirmare parțială, de aceea faptele lor necesitau a fi reîncadrate juridic conform art. 328 alin.(1) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Astfel, instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpaților de la art. 328 alin.(3) lit. c) Cod penal, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a acțiunilor ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege a persoanelor fizice, conform indicilor calificativi: săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat, incriminat de organul de urmărire penală, excluîînd calificativul „săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat” pe motivele deja expuse în argumentarea poziției pe episodul circulației ilegale a substanțelor narcotice. În speță, apreciind acțiunile inculpaților ca „acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege”, instanța de apel a reieșit din aceea, că dînșii ca persoane cu funcție de răspundere au comis acțiuni, care indiscutabil depășesc limitele competențelor de serviciu și au fost săvîrșite contrar intereselor de serviciu analizate mai sus, circumstanțe neîndoielnice chiar și pentru ei însăși. Reieșind din declarațiile inculpaților, cît și a martorilor, făcute în general pe cauza respectivă, rezulta incontestabil, că Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului (necunoscut), pentru a „documenta” un caz de extorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere de la un cetățean turc, dar nimeni din cei veniți la fața locului nu au întreprins careva măsuri privind 73 reținerea lor în flagrant, nimeni nu a avut careva aparataj pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nu s-a pornit vreo cauză penală pe acest fapt, sau măcar nu s-a întocmit un proces-verbal de constatare. De asemenea, de către inculpați nu s-a înregistrat nici un raport (atît înainte cît și după sosirea lor la fața locului) de autosesizare privind estorcarea de bani de către colaboratorii de poliție rutieră de la un cetățean turc. Mai mult, sosind la fața locului colaboratorii poliției DMS al MAI, nu i-au perchiziționat pe Poiană Vasile și Ceban Ion, nu au verificat automobilul lor de serviciu, în vederea depistării banilor, nu au înregistrat sau așteptat momentul transmiterii banilor, dar totodată au încercat să-i influențeze și să-i intimideze prin metodele deja stabilite - forțarea legitimației de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale înlăturarea de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, escortarea ș.a. În atare împrejurări, dat fiind faptul că la fața locului deja se prezentase persoanele împuternicite ei nu mai aveau atribuția direct la caz și prin urmare își dădeau seama că acțiunile lor ies din limitele competenței funcționale, că dau dovadă de exces de putere depășindu-și atribuțiile lor de serviciu, iar săvîrșind faptele incriminate, admiteau survenirea daunelor intereselor publice, crearea unei stări de pericol pentru buna desfășurare a activității autorității publice în care activează și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și doreau acest lucru. Pentru tragere la răspundere penală a persoanei conform art. 328 alin.(1) Cod penal, organul de urmărire penală urma să stabilească cercul și caracterul funcțiilor, atribuțiilor persoanei cu funcții de răspundere, legea sau actele normative care reglementează aceste atribuții, legătura cauzală dintre abaterile săvîrșite de persoana cu funcțe de răspundere și urmările survenite. Organul de urmărire penală penală n-a indicat nici în ordonanțele de punere sub învinuire, nici în rechizitoriu, care legi sau acte normative au încălcat inculpații Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu, întrucît acestora li se incrimina comiterea unor acțiuni, care nu puteau fi săvîrșite nici de o persoană cu funcție de răspundere în nici o circumstanță sau împrejurare, nemaivorbind de dînșii care dețineau funcții înalte în cea mai importantă subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, fiind investiți cu drepturi și atribuții de serviciu speciale (pe lîngă cele generale), unele dintre care constituie secret de stat și de serviciu. După cum a fost menționat mai sus, pentru întregirea laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal (excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu) este necesar a fi îndeplinite trei cerințe esențiale: - săvîrșirea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; - cauzarea daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; - prezența legăturii de cauzalitate între acțiunile comise și urmările nominalizate. Cele invocate la analiza capătului de învinuire precedent sunt parțial valabile pentru prezentul capăt de învinuire. Potrivit Fișei postului, inspectorul superior al Secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale (funcție deținută în perioada de referință de către inculpațul Țopa Ruslan Vasile), se află în subordinea nemijlocită a Șefului secției 74 și șefului-adjunct al secției, iar direct – Șefului Direcței și Șefului-adjunct al Direcției. Acesta, printre alte atribuții de serviciu, „desfășoară nemijlocit activitatea de prevenire, combatere și descoperire a crimelor cu rezonanță socială sporită și de o complicitate deosebită pe întreg teritoriul țării, reieșind din specificul de activitate a Secției și liniile de muncă patronate (pct. 1); execută ordinele și indicațiile conducerii MAI și a șefilor ierarhic superiori (pct. 4); asigură înregistrarea infracțiunii în modul stabilit, cu transmiterea materialelor la Direcția Generală Urmărire Penală (pct. 8)”. Prin Ordinul nr. 001 (strict secret) din 29.01.2004 „Despre aprobarea Regulamentului secției „Alfa” a Direcției misiuni speciale a Departamentului serviciilor operative al M.A.I.” a fost aprobat Regulamentul secției nominalizate (funcția de Șef al căreia era deținută în perioada de referință de către inculpatul Ohladciuc Valeriu Nicolae). Anexa nr. 1 (strict secretă) la Ordinul MAI nr. 001 din 29 ianuarie 2004 „Regulamentul secției „Alfa” a Direcției misiuni speciale a D.S.O. al M.A.I.” stipulează sarcinile acestei subdiviziuni. Potrivit Anexei nr. 2 la Ordinul sus indicat (Fișa postului), Șeful secției „Alfa” a Direcției misiuni speciale se află în subordine directă Prim- viceministrului, iar în subordine nemijlocită – Șefului Direcției misiuni speciale. Ultimul, printre alte atribuții de serviciu, „organizează controlul informațiilor despre crimele săvîrșite sau pregătite, ce au consecințe grave (pct. 6); participă personal la petrecerea măsurilor și documentarea acțiunilor criminale a persoanelor presupuse în săvîrșirea lor (pct. 7)”. Reieșind din atribuțiile de serviciu menționate mai sus, instanța de apel a considerat, că prin acțiunile ce țin de aplicarea forței fizice asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion. Ohladciuc Valeriu a escortat forțat lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde sub conducerea și cu participarea nemijlocită a lui Savca Corneliu i-au influențat psihic și moral de a da lămuriri ce nu corespund adevărului, impunîndu-i să scrie rapoarte la eliberare din organele MAI datate cu ziua precedentă. În această ordine de idei, instanța de fond indicîd o eventuală constatare a ilegalității acțiunilor ultimilor doi, săvîrșite la 20.03.2008 la intersecția str. Șciusev – str. Maria Cibotari, mun. Chișinău, reieșind din motivul și scopul comiterii lor indicat în rechizitoriu, considera, că urma să fie calificate de către organul de urmărire penală prin concurs de infracțiuni conform art. 323 Cod penal (favorizarea infracțiunii) și art. 327 Cod penal (abuz de putere sau abuz de serviciu), dar nu conform art. 328 Cod penal (exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu), pentru existența căreia motivul și scopul săvîrșirii infracțiunii, după cum a fost menționat mai sus, nu avea relevanță juridică, fapt ce indirect denota admiterea de către instanță a unor acțiuni ilegale ale inculpaților, dar tacit le-a trecut cu vederea, în primul caz cu referire la Savca și Moiseev tratîndu-le într-un mod, cu referire la ceilalți doi – absolut invers. 75 În acelaș timp, după cum s-a menționat mai sus, în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cît și în cea de apel de către acuzatorul de stat n-a fost probat faptul că inculpații au săvîrșit acțiunile nominalizate în interesul unui „grup criminal organizat”, de aceea semnul calificativ „săvîrșite în interesul unui grup criminal organizat” nu putea fi incriminat acestora și urma a fi exclus din învinuire. Potrivit legislației Republicii Moldova, toate persoanele cu funcție de răspundere trebuie să aibă o comportare corectă și cuviincioasă față de persoanele, cu care intră în legătură în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și este interzis ca un funcționar aflat în funcție de serviciu să folosească un limbaj violent sau acte de violență psihică (sau fizică) împotriva unei persoane. În speță s-a stabilit cu certitudine, că inculpații depășindu-și vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege în privința colaboratorilor poliției rutiere Ceban Ion Simion și Poiană Vasile Ion, îndreptate la aplicarea forței fizice asupra colaboratorului poliției rutiere Poiană Vasile, i-a forțat legitimația de serviciu, deteriorîndu-i ambalajul și fără careva motive legale i-au înlăturat de la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe Poiană Vasile și Ciobanu Ion, Ohladciuc Valeriu escortîndu-i forțat pe lucrătorii poliției rutiere Poiană Vasile și Ciobanu Ion în incinta DMS MAI RM, unde inculpații Savca și Moiseev au continuat acțiunile lor infracționale reținute în episodul precedent. Astfel, totalitatea probelor cercetate pe capătul respectiv de acuzare au indicat incontestabil la existența în acțiunile inculpaților Țopa Ruslan și Ohladciuc Valeriu a componenței de infracțiune prevăzută de art. 328 alin.(1) Cod penal - săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Totodată, deși dovedită totalmente, vinovăția lor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a încetat procesul penal în legătură cu expirarea termenului de prescriptive de atragere la răspundere penală. VII. Dispoziții finale Apreciindu-se asupra măsurii de pedeapsă ce urmează a fi aplicată inculpaților, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal și anume: * de gravitatea infracțiunilor săvîrșite de inculpați: - Karalar Murat Hamza a săvîrșit o infracțiune intenționată deosebit de gravă; - Savca Corneliu și Moiseev Dumitru au săvîrșit o infracțiune din imprudență gravă ; * de persoana inculpaților: – Karalar Murat Hamza (anterior n-a fost judecat, este bolnav); – Savca Corneliu și Moiseev Dumitru Mihail anterior n-au fost judecați, se caracterizau pozitiv la locul de muncă; 76 *de circumstanțele agravante (pentru toți inculpați nominalizații): – săvîrșirea infracțiunii prin orice formă de participație, * circumstanțe atenuante n-au fost stabilite, * de influența pedepselor aplicate asupra corectării și reeducării lor, avînd în vedere pericolul social care-l prezintă pentru societate ca urmare a: – gravității celor comise, pentru Karalar Murat Hamza; – discreditării funcțiilor importante deținute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pentru Savca Corneliu și Moiseev Dumitru ; * de condițiile de viață ale familiilor acestora: – Karalar Murat Hamza are la întreținerea sa împreună cu fratele pe mama de o vîrstă înaintată, soția și un copil minor născut deja după pronunțarea sentinței; – Savca Corneliu are la întreținerea sa doi copii minori și pe mama de o vîrstă înaintată; – Moiseev Dumitru are la întreținerea sa un copil minor și pe mama de o vîrstă înaintată. Reieșind din cele enunțate mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducare inculpatului Karalar Murat Hamza e posibilă doar în condițiile izolării lui de societate prin aplicarea pedepsei cu închisoare. În același timp, ținînd cont de agravarea stării sănătății ultimului, de apariția în familia sa a copilului minor, luînd în considerație și comportamentul pozitiv în timpul cercetării judecătorești, instanța de apel a considerat posibilă stabilirea unui termen de detenție mai mic decît cel numit prin sentința instanței de fond, cu executarea pedepsei conform art. 72 alin. (4) Cod penal în penitenciar de tip închis; Inculpaților Savca Corneliu și Moiseev Dumitru le-au fost stabilite pedepse cu închisoare pe termen minimal prevăzut de lege. Astfel, ținînd cont de faptul, că inculpații Savca Corneliu și Moiseev Dumitru s-au aflat în arest din 26.03.2008 pînă la 21.06.2010 pedepsele s-au considerat ispășite, fără a fi puse în executare. Argumentele inculpaților și apărătorilor lor vis - a- vis de maltratare și aplicare a tratamentelor inumane și degradante în privința inculpaților au fost invocate în cadrul cercetării judecătorești, în instanța de fond, fără a reveni la ele în cadrul apelului deaceea, instanța de apel a reținut în acest sens răspunsul nr. 18- 22/08-967, parvenit de la Șeful secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Igor Popa (f.d.157, vol. XIV), conform căruia „Procuratura Generală, în temeiul Încheierii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, din 05.05.2009, a efectuat un control cu referire la declarațiile inculpaților Corneliu Savca, Ruslan Țopa, Murat Karalar și Akbulut Cerkez, depuse în ședința de judecată. În cadrul controlului menționat, nu au fost constatate cazuri de maltratare și aplicare a tratamentelor inumane și degradante în privința persoanelor nominalizate, de către procurori sau colaboratori ai Serviciului de Informații și Securitate, în procesul exercitării urmăririi penale în cauza penală nr. 2008030382”. 9. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, 77 Lilian Cociu și procurorul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Artur Lupașco, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 02 august 2013 și care,întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În motivarea recursului înaintat acuzatorii de stat au indicat că decizia în partea constatării vinovăției inculpatului Cerkez Akbulut în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal nu se contestă. La fel nu se contestă decizia în partea stabilirii vinovăției inculpaților Savca C. și Moiseev D. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, aceasta contestîndu-se doar în partea individualizării pedepsei pe acest capăt de acuzare. Astfel, după părerea recurenților pedepsele stabilite inculpaților nu au fost apreciate în coraborare cu faptele comise și consecințele acestora, neținîndu-se cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise. În acest sens s-a considerat că soluția instanței de fond privind aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele afacerilor interne pe un termen de 5 ani, a fost corectă și echitabilă, urmînd a fi menținută. În continuare se menționează că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar pe episodul de complicitate la circulația ilegală a substanțelor narcotice, deși îi achită pe unii inculpați, cît și recalifică acțiunile infracționale ale altora la una mai blîndă, admite contrar legii unele formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția inculpaților Savca C., Țopa R., Moiseev D., Cerkez Akbulut și Ohladciuc V. în săvîrșirea infracțiunilor incriminate. Din aceste motive procurorii opinează că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, fapt pentru care cauza pe acest capăt de acuzare ar urma să fie supusă rejudecării în instanța de apel. Pe episodul comiterii falsului în acte publice de către inculpații Savca C. și Moiseev D. (art. 332 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, recurenții contestă soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpaților în baza art. 332 alin. (1) Cod penal prin care a fost exclus semnul calificativ „în interesul unui grup criminal organizat”. La fel este contestată și soluția de recalificare a acțiunilor inculpaților Savca C. și Moiseev D. de la art. 328 alin. (3) lit. c) Cod penal la cele ale art. 328 alin. (1) Cod penal cu excluderea semnului calificativ „în interesul unui grup criminal organizat”. Aceeași soluție a fost adoptată și în privința inculpaților Ohladciuc V. și Țopa R., fapt contestat de către procurori. În acest sens recurenții indică că prezența semnului calificativ menționat a fost pe deplin probată prin următoarele probe: declarațiile martorilor Saleh Agaibi, Papuc Gheorge, Zubic Valentin, Arseni Ion, Vozian Ion, Bobu Ghenadie, Gorodețchii Valeriu, Rotari Ion, Stegărescu Victoria, Stepuleac Anatolie, Bîtlan Stepan și Gatman Gheorghe, precum și procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.03.2008 a a/m de model Hiunday H 100 cu n/î CME 761; procesul-verbal de percheziție din 20.03.2008 a a/m de model BMW-520; procesul-verbal de examinare a sacilor în care a fost depistată substanța narcotică; raportul de 78 expertiză nr. 883/884 din 01.04.08; procesul-verbal de examinare a obiectelor utilajului de cusut; raportul de expertiză nr. 1149/1150/255 din 29.05.2008; descifrările telefonice ale abonatului Karalar Murat; materialele acumulate de către lucrătorii DMS MAI, referitor la reținerea de către lucrătorii poliției rutiere Poiană V. și Ceban 1., incusiv excesul de putere comis de către lucrătorii DMS față de Poiană V. și Ceban I.; descifrările telefonice ale abonatului Ceban Ion și Poiană Vasile; informația parvenită de la BNC Interpol, nr. 33/5017 din 05.06.2008; descifrările telefonice ale abonatului Stegărescu Veronica; procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanelor după fotografie din 07.04.2008 cu participarea martorului Bîtlan Stepan; procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanelor după fotografie din 07.04.2008 cu participarea martorului Saleh Agaibi; procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „Samsung SGH-E720” de la Cernit Taisia din data de 15.05.2008; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 15.05.2008; descifrările telefonice ale abonatului Cerkez Akbulut, (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat); descifrările telefonice ale abonatului Țopa Ruslan, Savca Corneliu; răspunsul nr. 31/203 din 03.04.2008 parvenit de la MAI; procesul-verbal de examinare a obiectelor (dosarului de lucru nr. 20066601 cu denumirea convențională „Kemal”, a fișei personale a agentului „Kemal”); paportul de expertiză nr. 1380-1382 din 26.06.2008; procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil ridicat de la Savca Corneliu în momentul reținerii în care se dețin date ce confirmă legăturile lui cu alți membri ai grupului criminal); procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la Moiseev Dumitru; procesul-verbal de percheziție la domiciliul și în automobilul personal a lui Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanelor după fotografie din 25.06.2008 cu participarea martorului Gorodețchi Valerian; descifrările telefonice ale abonaților Karalar Murat, Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat), Țopa Ruslan, Savca Corneliu și Stegărescu Veronica; procesul-verbal de examinare a obiectelor (telefonul mobil) ridicat de la Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat); răspunsul nr. DCE/734 din 21.07.2008 parvenit de la Serviciul de Informații și Securitate, informația nr. 5/245 din 19.03.2009, parvenită de la SIS referitor la legăturile telefonice între Karalar Murat și Cerkez Akbulut (alias Cernit Murat, alias Altîg Murat) cu așa numitul „Haci”; răspunsul nr. 33/6455 din 16.07.2008 parvenit de Biroul Național Central Interpol; informația nr. 6/3195 din 30.09.2004, adresată Direcției generale Documentare a Populației a DTI de către departamentul Ordine Publică a MAI; scrisoarea nr. DC/1507 din 22 mai 2006 a Serviciului de Informații și Securitate; informația adresată Direcției Generale de Documentare a Populației a MDI de către Direcția Generală Poliție Ordine Publică a MAI nr. 6/870 din 15.03.2006. 9.1. Decizia este atacată și de către avocatul Ion Vizdoga în numele inculpatului Țopa Ruslan, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 12 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței în privința sa. În motivarea recursului declarat este apreciat critic modul de apreciere a probelor de către instanța de apel și anume: a declarațiilor martorilor Ciobanu I. și 79 Poiană V., care indică asupra faptului că soluția instanței de apel privind constatarea comiterii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal nu se cuprinde pe motivarea acestei hotărîri, iar în acțiunile lui lipsind elementele acestei infracțiuni. La fel, se invocă violarea art. 6 din CEDO, odată ce soluția instanței de apel nu a fost suficient argumentată în partea constatării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, nefiind argumentată soluția aplicată, care a fost bazată pe aceleași probe după o soluție de achitare, precum și nefiind luate în considerație nici argumentele apărării. 9.2. Decizia mai este contestată de către inculpatul Țopa Ruslan, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 12 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței în privința sa. În motivarea recursului inculpatul indică că în acțiunile sale nu se conțin elementele căreiva infracțiuni, fără însă a dezvălui conținutul temeiurilor de recurs invocate, motivînd că argumentele recursului său le ve prezenta după studierea detaliată a deciziei contestate. 9.3 Decizia este atacată și de către avocatul Tudor Suveică în numele inculpatului Savca Corneliu, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 07 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea ei în privința inculpatului, cu dispunerea achitării acestuia. În motivarea recursului avocatul critică soluția instanței de apel pe capătul de învinuire privind neglijența în serviciu (art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal), din motiv că aceasta, contrar prevederilor art. 57 Cod de procedură penală a apreciat greșit probele adminsitrate. Mai este indicat și faptul că învinuirea înaintată inculpatului nu era concretă, deoarece nu conținea date despre persoana căreia i-a fost cauzat un prejudiciu. La fel consideră că reieșind din concluziile expertului sanitar veterinar nr. 127 (vol III (II) f.d. 26) și potrivit prevederilor art. 5 alin. (4) al Legii din 18.03.2004 „privind produsele alimentare” nu a fost cauzat un prejudiciu material considerabil, fapt care rezultă și din declarațiile martorului Malcuș Liviu. La fel s-a invocat și lipsa încălcării Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 972 din 31.09.2001, deoarece nu se referea la cazul dat. Pe capătul de acuzare în baza art. 323 Cod penal, avocatul indică că nu au fost administrate careva probe care ar proba vina inculpatului. În latura recunoașterii vinovăției inculpatului în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, recurentul consideră că lipsea obiectul material al infracțiunii, odată ce notele agenturistice nu constituie document oficial. Referitor la capătul de acuzare în baza art. 328 alin. (1) Cod penal este criticată soluția instanței, care mai întîi constată că organul de urmărire penală n-a indicat în actul de învinuire care legi sau acte normative au încălcat inculpații Savca C. și Moiseev D., însă contrar propriilor concluzii, constată vinovăția lor. La fel se critică declarațiile martorilor Ceban I. și Poiană V. A mai fost expusă critica și asupra unui șir de încălcări procesuale, precum ilegalitatea anexării la materialele cauzei a descifrărilor convorbirilor telefonice, examinarea telefonului mobil ce aparținea inculpatului, în lipsa sa, prezentarea 80 inculpatului spre recunoaștere după fotografie, anexarea declarațiilor martorilor care au fost audiați cu încălcări procesuale. 9.4. Hotărîrile instanțelor de fond și apel sunt contestate și de către inculpatul Savca Corneliu, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 09 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. pct. 2), 6), 8), 9), 12) și 16) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei și sentinței, cu dispunerea achitării sale, sau rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului înaintat, pe episodul de învinuire în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, inculpatul indică că instanța de apel nu a făcut o analiză a laturii subiective și obiective a infracțiunii, limitîndu-se la concluzii de ordin general. La fel este menționat că nu s-a luat în considerație faptul că produsele confisctae erau improprii consumului uman, existau proceduri administrative și norme contravenționale care suspendau executarea deciziilor de confiscare și determinau imposibilitatea efectuării oricărei operațiuni cu aceste produse (art. 277 CCA în red. An. 1985), lipsea un prejudiciu cauzat statului și cărorva persoane. Este criticat și faptul că învinuirea s-a axat în mare parte pe declarațiile martorului Ruslan Dodica, care este procuror în Procuratura mun. Chișinău și care s-a ocupat de examinarea acestui caz, ceea ce este interzis de prevederile art. 90 alin. (3) pct. 3) Cod de procedură penală. Mai este criticat și faptul neluării în considerație a faptului că reglementările interne ale MAI nu au fost aduse la cunoștință inculpatului. De asemenea reieșind din faptul că acțiunile incriminate s-au petrecut în an. 2006, iar învinuirea a fost prezentată abia în an. 2008, consideră că toate acțiunile procesuale efectuate pînă la această perioadă au fost ilegale, încălcîndu-se prevederile art. 6 din CEDO. Referitor la episodul de învinuire în baza art. 323 Cod penal, inculpatul indică că instanța a denaturat faptele constatînd comiterea faptei incriminate, pe cînd în acest sens nu au fost administrate careva probe. Mai indică că instanța nu a indicat careva fapte și împrejurările în care a avut loc cu reținerea unor probe în acest sens, soluția pe acest capăt de acuzare fiind astfel declarativă și nemotivată. Pe capătul de acuzare în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, inculpatul indică că lipsește obiectul material al infracțiunii odată ce notele agenturistice, care presupus au fost falsificate, nu se consideră document oficial. La fel este criticată și respingerea demersurilor de audiere a unui șir de martori și efectuării expertizei grafologice, care ar putea elucida circumstanțe importante pentru caz, precum ar fi faptul lipsei obiectului material al infracțiunii. Se mai contestă și faptul probării vinovăției pe acest capăt de acuzare prin conținutul de pe flash-ul ridicat cu încălcări procesuale, recunoscut indirect și de către instanța de apel, care nu poate fi admis ca probă. În partea recunoașterii vinovăției în baza art. 328 Cod penal, inculpatul contestă aprecierea declarațiilor martorilor Poiană și Ceban, pe care s-a bazat instanța de apel, odată ce acestea, după părerea sa, sunt combătute de declarațiile martorilor T. Hîncu, A. Nicolaev, V. Leahu, Iu Lupov, V. Sargheliu, A. Cuciuc, V. Railean, V. Nastas, I. Prisacaru și alții. Inculpatul mai indică și asupra încălcărilor ce țin de compunerea instanței, odată ce modificările din Colegiul penal al Curții de Apel din care făcea parte 81 judecătorul Liliana Catan au fost efectuate fără a fi motivată schimbarea judecătorilor Grib și Buruian cu judecătorii Nina Traciuc și Anatol Pahopol, care au fost antrenați din Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău. La fel, cauza nu a fost repartizată prin intermediul programului electronic de gestionare a dosarelor, fapt ce contravine art. 61 din Legea „privind organizarea judecătorească”. 9.4.1. Inculpatul Savca C. a depus un recurs suplimentar, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 20 iunie 2014, prin care a solicitat luarea în considerare a argumentelor expuse în acesta în cadrul examinării cauzei. În conținutul recursului se indică că de către Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău au fost pornite cauzele penale nr. 2014038092 și nr. 2014038094 pe faptul abuzului de serviciu și fals în actele publice comise de către colaboratorii laboratorului de încercări a Institutului Național de Standartizare și Metrologie și experții Camerei de Comerț și Industrie, care depășind atribuțiile sale de serviciu, au falsificat conținutul rapoartelor de încercări nr. 6246-S pînă la 6253-S din 12.12.2006 și expertizele nr. 0187070 din 17.02.2007 și nr. 0192340 din 04.04.2007, care au stat la baza condamnării inculpatului în baza art. 329 Cod penal. În așa mod Savca C. apreciază netemeinicia învinuirii pe acest capăt de acuzare, odată ce se întemeiază pe probe falsificate. Decizia mai este criticată după cum urmează: - indicarea eronată de către instanța de apel a datelor rapoartelor de expertiză efectuate de către Camera de Comerț și Industrie, fiind la fel, efectuată o interpretare greșită a conținutului acestora. - aplicarea și prelungirea măsurii preventive arestarea preventivă, potrivit inculpatului se dispunea fără a fi anexate careva probe. - efectuarea unor presupuse presiuni asupra martorilor, în scopul susținerii acuzării și neluării în considerație a mărturiilor unui șir de colaboratori de poliție. - neluarea în considerație a declarațiilor martorilor Nedelcov Serghei și Puiu Albert. - lipsa probelor privind favorizarea incluoatului Karalar Murat de către inculpatul Savca C. - încălcarea dreptului la egalitatea armelor prin refuzul de a audia martorii apărării, precum și motivarea insuficientă a hotărîrilor instanțelor de fond și apel; - participarea unui judecător incompatibil în instanța de apel. 9.5. Decizia este contestată și de către avocatul Vitalie Ciuchitu în numele inculpatului Cernit Murat, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 18 iulie 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței și deciziei în privința inculpatului, cu dispunearea achitării acestuia. În motivarea recursului se indică că nu putea fi intentată cauza penală în privința inculpatului în baza art. 361 alin. (2) Cod penal, deoarece pe acest fapt exista o hotărîre definitivă și irevocabilă a instanței judecătorești din Turcia, precum și ordonanță de încetare a urmăririi penale din 08.11.2001, care a fost ilegal anulată în anul 2007, solicitîndu-se achitarea inculpatului pe acest capăt de acuzare. La fel este criticată soluția instanței de apel privind recunoașterea vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) lit. a), c) Cod 82 penal, deoarece învinuirea pe acest capăt de acuzare se baza pe presupuneri, în suportul acestora neexistînd nici o probă directă sau indirectă. 9.6. Decizia mai este atacată și de către avocatul Nicolae Marandici în numele inculpatului Ohladciuc Valeriu, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 08 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței în privința sa. În motivarea recursului declarat este criticat modul de apreciere a probelor de către instanța de apel și anume: a declarațiilor martorilor Ciobanu I. și Poiană V., din care ar rezulta că soluția instanței de apel privind constatarea comiterii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal nu se cuprinde pe motivarea acestei hotărîri, iar în acțiunile lui lipsind elementele acestei infracțiuni. La fel, se invocă violarea art. 6 din CEDO, odată ce soluția instanței de apel nu a fost suficient argumentată în partea constatării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, nefiind luate în considerație nici argumentele apărării și nefiind argumentată soluția aplicată, care a fost bazată pe aceleași probe după o soluție de achitare. 9.7. Decizia mai este contestată de către avocatul Alina Valah în numele inculpatului Moiseev Dumitru, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 09 august 2013 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea ce ține de recunoașterea vinovăției inculpatului în baza art. art. 328 alin. (1), 332 alin. (1) și 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat, precum se solicită și recunoașterea dreptului la reabilitare a acestuia. În motivarea cerințelor sale, avocatul indică că învinuirea în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal nu și-a găsit confirmare deoarece instanța de fond urma să argumenteze respingerea probelor aduse de apărare, însă s-a limitat doar la respingerea lor sub pretextul existenței urmărilor prejudiciabile și calitatea de persoană cu funcție de răspundere a inculpatului. La fel sunt criticate acțiunile instanței de fond, fiind exprimat dezacordul cu modul de apreciere a probelor de către aceasta. Pe capătul de acuzare privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, recurentul indică că instanța de fond și-a întemeiat concluziile pe dubii, care nu au fost înlăturate, deoarece nu a stabilit cercul și caracterul funcțiilor inculpatului, atribuțiile de serviciu ale acestuia, legătura cauzală dintre abaterile comise și urmările prejudeciabile. La fel, nici din declarațiile martorilor Poiană V. și Ceban I. nu rezultă comiterea acestei fapte. În aceeași ordine de idei soluțiile instanțelor de fond și apel sunt criticate sub aspectul încălcării art. 6 din CEDO, odată ce nu sunt argumentate. Pe capătul de acuzare în baza art. 332 Cod penal, avocatul critică soluția instanțelor de fond și apel considerînd că lipsește obiectul material al infracțiunii odată ce notele agenturistice care presupus au fost falsificate de către inculpat nici nu constituie document oficial. La fel este indicat că toată contribuția sa la 83 perfectarea acestor note, s-a limitat doar la culegerea textului dictat de către inculpatul Savca C. 9.8. Decizia este contestată și de către avocatul Tatiana Lozovscaia în numele inculpatului Karalar Murat, care a fost depus la 02 august 2013 prin intermediul oficiului poștal și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în privința inculpatului, cu dispunerea achitării ultimului. În motivarea recursului, avocatul critică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și apel și anume: a declarațiilor inculpaților Savca C., Akbulut Cerkez (Murat Cernit, Murat Altîg) și ale inculpatului, declarațiile martorilor Ceban I., Poiana V., Arsene I., Bobu Gh., Stegărescu V., Bulgaru I. și Ali Filik, a descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților Karalar Murat și Cerkez Akbulut, a procesului-verbal din 20.03.2008 de percheziție a a/m de model BMW cu n/î H 1881, a procesului-verbal din 07.04.2008 de prezentare spre recunoaștere a persoanelor după fotografie, a procesului-verbal din 15.05.2008 de examinare a obiectelor și a raportului de expertiză nr. 1149/1150/255 din 29.05.2008, considerînd că acestea demonstrează nevinovăția inculpatului. 9.9. Pe cauză nu au fost depuse referințe. 10. Verificînd argumentele recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise din următoarele motive. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s- a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, impune instanței de apel obligația ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului. Totodată, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, se consideră încălcare a prevederilor art. 6 § 1 din CEDO, neexpunerea asupra motivelor relevante invocate de părți în proces. În prezenta cauză, Colegiul lărgit constată, că și-a găsit confirmarea temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de 84 către procuror, adică nu a respectat prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. În sensul celor expuse, Colegiul lărgit atestă comiterea de către instanța de apel, a erorilor, care au fost expuse de către instanța de recurs, în cadrul examinării anterioare a cauzei în ordinea recursului ordinar, și anume în punctele 7.2-7.4 din decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2011 (V. 29, f.d. 187-215) și care sunt aplicabile în faza dată. În special, Colegiul lărgit atrage atenția asupra necesității analizei probelor acuzării, expuse în decizia sus vizată ( V. 29, f.d. 187-209), care nu au fost suficient luate în considerație în cadrul examinării cauzei în apel. Soluționînd cauza potrivit convingerilor și propriului mod de interpretare a faptelor, instanța de apel prematur a concluzionat lipsa complicității tuturor inculpaților aflați în fața instanței, la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal. Nu s-au luat în considerație probele prezentate de învinuire în acțiunile „prompte” efectuate pentru înlăturarea obstacolelor în circulația spre destinație a substanțelor narcotice, acțiunile întreprinse pentru a „legaliza” activitatea coordonatorului din MAI după implicarea altor subdiviziuni a MAI și asta în lipsa conlucrării cu organele Interpolului, dacă se afirmă că corpurile delicte erau preconizate pentru străinătate și activitatea traficanților acolo urma să fie curmată. Nu au fost apreciate nici declarațiile martorului, că Savca C. i-a propus ajutor cu orice întrebare ce ține de transport internațional, precum și „întrebări” contrar legii ( V. 29, f.d. 197). Cele menționate, confirmă că este necesară efectuarea de către instanța de apel a unei analize ample a circumstanțelor de fapt, în ansamblul lor. Astfel, au rămas fără apreciere și următoarele circumstanțe: - din ce motiv, deja după descoperirea de către colaboratorii poliției rutiere Poiană V. și Ciobanu I. a substanțelor narcotice, în automobilul condus de către Karalar Murat, inculpatul Țopa Ruslan, care a venit la fața locului, a aplicat forța fizică asupra lui Poiană V.; - la întrebările apărării, adresate martorilor, privind cunoașterea despre existența unei organizații criminale internaționale din care fac parte inculpații, toți au răspuns negativ, dar însăși din notele agenturistice din dosarul de lucru cu denumirea convențională „Kemal”, care sunt semnate de către inculpatul Savca Corneliu rezulta existența acesteia, pe care dînsul o denumise ca organizație criminală internațională care este specializată în tranzitarea drogurilor din Turcia și Afganistan în țările UE. - nu au fost apreciate nicidecum neclaritățile ce se conțin în dosarul de lucru sus menționat și care sunt expuse pe larg în apelul procurorului; - nu a fost apreciat scopul pentru care au fost falsificate notele agenturistice; - nu a fost apreciat faptul de ce Cerkez Akbulut (Cernit Murat, Altîg Murat), care nu avea nimic comun cu organele de drept, a venit la MAI în momentul reținerii lui Karalar Murat și s-a deplasat și la depozitul din or. Vatra, sub pretextul necesității traducerii celor relatate de către Karalar Murat, cu toate că, ultimul cunoaște foarte bine limba rusă, iar lucrătorul DMS Sargheliu Vitalie posedă limba turcă; 85 - nu s-au apreciat declarațiile inculpaților, cît și a martorilor, despre faptul că Savca Corneliu a dat indicații subalternilor să se deplaseze la fața locului pentru a documenta un caz de estorcare de bani de către lucrătorii poliției rutiere de la un cetățean turc. Aceasta, în contextul în care, nimeni din cei veniți la fața locului nu a întreprins careva măsuri privind reținerea lor în flagrant, nu a pregătit careva aparataj pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe așa fel de infracțiuni, nefiind nici măcar dispusă efectuarea vreunui control pe acest caz în ordinea art. 274 Cod de procedură penală. Acțiunile necesare nu au fost întreprinse, Poiană Vasile și Ceban Ion nu au fost percheziționați, automobilul lor de serviciu deasemenea nefiind verificat ș.a.; - nu au fost apreciate și descifrările convorbirilor telefonice pentru a urmări legăturile dintre inculpați, a căror analiză a fost expusă detaliat în apelul procurorului; - nu au fost apreciate divergențele între depozițiile date de către Ohladciuc Valeriu la urmărirea penală și în instanța de judecată, esența cărora la fel este pe larg desfășurată în apelul procurorului; - nu au fost luate în considerație declarațiile martorului Saleh Agaibi, potrivit cărora nu era clară necesitatea procurării de fasole pentru barul lui Karalar Murat, odată ce acolo se aflau fasolele aduse de către ultimul; - la constatarea vinovăției inculpaților în baza art. 328 Cod penal, instanța de apel a omis să indice care atribuții concret au fost depășite de către aceștia; - s-a omis efectuarea unei analize a declarațiilor părților, date atît în faza urmăririi penale, cît și judecării cauzei, pentru a fi apreciat faptul a cui acțiuni cad sub incidența Codului penal; În aceeași ordine de idei, Colegiul lărgit consideră prematură recalificarea acțiunilor lui Savca C. și Cernit M. potrivit art. 323 Cod penal, care, împreună cu acțiunile celorlalți inculpați, urmează să fie apreciate în limitele învinuirii formulate. Astfel, urmează să se țină cont de faptul că instanța de apel urmează să se aprecieze asupra prezenței sau lipsei în acțiunile inculpaților a formelor de participație incriminate. Calificarea acțiunilor fiecărui inculpat urmează a fi efectuată în dependență de stabilirea cine a fost complice la circulația ilegală a unei asemnea cantități de heroină, cine a executat ordine a superiorilor, a fost sau nu încălcată legea la executare. La fel, Colegiul lărgit menționează că admiterea recursurilor apărării este dictată de necesitatea verificării și argumentelor expuse de către aceștia, la rejudecarea cauzei de către instanța de apel, fapt pentru ce soluția instanței de apel se casează total. O verificare amplă necesită și argumentele inculpaților Savca C. și Moiseev D. privind faptul că învinuirea în baza art. 329 Cod penal este bazată pe probe contradictorii. La rejudecarea cauzei în ordine de apel, instanța urmează să ia în considerație prevederile alin. (2) din art. 436 Cod de procedură penală și cele expuse în prezenta decizie, să judece apelurile în strictă conformitate cu prevederile legii, să verifice argumentele invocate anterior și în recurs și să adopte o hotărîre legală și întemeiată, pe care părțile vor fi în drept să o atace în ordinea stabilită de lege. 86 11. În conformitate cu prevederile art. art. 338, 434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Admite recursurile declarate de către procurorii Lilian Cociu și Artur Lupașco, inculpatul Țopa Ruslan și apărărtorul său Ion Vizdoga, inculpatul Savca Corneliu și apărătorul său Tudor Suveică, apărătorul Vitalie Ciuchitu și inculpatul Cernit Murat, apărătorul Nicolae Marandici în numele inculpatului Ohladciuc Valeriu, apărătorul Alina Valah în numele inculpatului Moiseev Dumitru, apărătorul Tatiana Lozovscaia în numele inculpatului Karalar Murat, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2013, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Pronunțată în ședință publică la 05 septembrie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Nicolae Gordilă Ghenadie Nicolaev Iurie Diaconu Ion Guzun 87