1ra-1287/2014 — art. 201/1 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201/1 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- nu s-a invocat niciun temei de drept
1ra-1287/2014 — art. 201/1 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul 1ra-1287/2014
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E
23 iulie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în componența:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 09
aprilie 2014, în cauza penală privindu-l pe
Ungurean Pavel Andrei, născut la 08 martie
1965, originar și domiciliat în s. Antonești, r-nul
Ștefan-Vodă.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 15.01.2014 – 25.02.2014;
Instanța de apel: 11.03.2014 – 09.04.2014;
Instanța de recurs: 27.06.2014 – 23.07.2014.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Slobozia din 25 februarie 2014 Ungurean Pavel
Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011
alin. (3) lit. a) Cod penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un
termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
închis.
1.1. Cauza a fost examinată în baza procedurii simplificate cu respectarea
prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.
În fapt, pe baza probelor administrate pe dosar instanța de fond a constatat
că, Ungureanu Pavel Andrei, la 10.11.2013, în jurul orelor 2000, fiind în stare de
ebrietate alcoolică și aflîndu-se în s. Antonești, r-nul Ștefan-Vodă, a depistat-o pe
soția sa Ungureanu Tatiana Grigore, a.n. 26.09.1966, că a intrat împreună cu
1
Banari Veaceslav Gavril în gospodăria ultimului și fiind gelos pe soția sa, a intrat
în gospodăria lui Banari Veaceslav Gavril, unde între soți s-a iscat un conflict, în
rezultatul căreua Ungureanu Pavel Andrei i-a aplicat multiple lovituri pe corpul
soției sale, în rezultatul cărora conform raportului de expertiză medico-legală nr.
129/D din 03.12.2013, lui Ungureanu Tatiana Grigore i s-a cauzat traumă închisă a
cavității abdominale cu leziuni multiple a splinei cu hemoragie internă clinic 250
ml de sînge cu cheaguri, agravată cu anemie posttraumatică, care prezintă pericol
pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat
apeluri:
- partea vătămată Ungureanu Tatiana, care a solicitat casarea acesteia,
rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță prin care, lui Ungureanu Pavel să-i fie numită o pedeapsă
nonprivativă de libertate, din motiv că s-a împăcat cu soțul ei, are la întreținere o
fiică care este invalidă de gr. II, iar unicul întreținător al familiei este Ungureanu
Pavel;
- inculpatul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri
prin care să-i fie numită o pedeapsă nonprivativă de libertate, argumentînd că are 2
copii minori la întreținere, dintre care unul este invalid, iar unicul întreținător al
familiei este dînsul.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 09 aprilie 2014
au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că instanța de
fond prin administrarea totalității probelor acumulate corect a constatat că prin
acțiunile sale intenționate Ungureanu Pavel Andrei a comis infracțiunea prevăzută
la art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal.
A mai indicat că instanța de fond la stabilirea categoriei și măsurii de
pedeapsă numită inculpatului a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale
privind individualizarea pedepsii, luînd în considerație prevederile art. 7, 75 Cod
penal.
Referitor la solicitările apelanților, instanța de apel a menționat că legea
penală nu prevede posibilitatea aplicării prevederilor instituției împăcării părților
prevăzute la art. 109 Cod penal, iar solicitarea părții vătămate privind recalificare
acțiunilor inculpatului în baza art. 157 Cod penal este lipsită de orice suport juridic.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar inculpatul
Ungureanu Pavel, care fără a invoca vreun temei din cele 16 prevăzute la art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, solicită să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă,
cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, pe motivul că are la
întreținere trei copii, dintre care doi minori, unul dintre ei fiind și invalid.
De asemenea, mai indică recurentul că și-a recunoscut vinovăția și se căiește
sincer de cele comise, iar prin izolarea de societate, familia sa riscă să rămînă fără
nicio sursă de existență, deoarece el este singurul întreținător al familiei.
2
Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța
de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Referitor la textul recursului, Colegiul penal reține că, deși recurentul nu
face trimitere la vreun temei de drept, acesta invocînd că i s-a numit o pedeapsă
prea aspră, în recursul declarat se semnalizează temeiul prevăzut la art. 427 alin.
(1) pct. 10) Cod de procedură penală, și anume, pedeapsa a fost individualizată
contrar prevederilor legale.
În sensul vizat, Colegiul penal constată că acest temei, la care se referă
autorul recursului, nu este aplicabil din punct de vedere al erorii de drept, care ar fi
temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, fiind legală și întemeiată.
Totodată, Colegiul reține că inculpatul este de acord cu starea de fapt
stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor sale, însă
critică hotărîrea contestată în partea stabilirii pedepsei, considerînd-o prea aspră, și
astfel, solicită stabilirea unei pedepse nonprivative de libertate.
La caz, Colegiul penal constată că infracțiunea săvîrșită de Ungureanu Pavel
se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani.
Potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, infracțiunile săvîrșite cu intenție pentru
care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce
depășește 12 ani se consideră infracțiuni deosebit de grave, iar conform art. 90 alin.
(4) Cod penal, persoanelor care au săvîrșit infracțiuni deosebit de grave și
excepțional de grave, precum și în cazul recidivei, condamnarea cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei nu se aplică.
Astfel, din textul hotărîrii contestate și materialele cauzei, instanța de recurs
remarcă faptul că, la stabilirea pedepsei inculpatului, s-a ținut cont de toate
circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii săvîrșite, persoana inculpatului, care a
recunoscut vina și se căiește activ de cele comise și nu în ultimul rînd, a fost luat în
considerație examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, în
temeiul căruia au fost stabilite limite noi de pedeapsă, inculpatului fiindu-i numită
pedeapsa minimă de 3 ani și 6 luni închisoare, ceea ce în viziunea instanței de
recurs constituie o pedeapsă echitabilă.
Așadar, analizînd toate circumstanțele prezente în speța dată, Colegiul penal
consideră întemeiată concluzia primelor instanțe, privind aplicarea în privința
inculpatului a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni,
care se include în limitele de pedeapsă calculate conform rigorilor prevăzute la art.
3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
3
Mai mult de atît, instanța de recurs ține să menționeze că sancțiunea
prevăzută la art. 2011 alin. (3) Cod penal, în baza căruia inculpatul a fost
recunoscut vinovat, nu prevede o altă pedeapsă alternativă neprivativă de libertate,
iar în speță nu au fost constatate careva temeiuri de aplicare a prevederilor art. 79
Cod penal.
Astfel, instanța de recurs conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel,
instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise la art. 414-419 Cod de
procedură penală, pronunțînd o hotărîre legală și întemeiată, iar pe cale de
consecință, temei pentru admiterea recursului ordinar declarat de către inculpat nu
a fost atestat, ceea ce echivalează cu inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Din aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) – (2)
pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ungurean Pavel
Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 09 aprilie
2014, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 septembrie 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Ghenadie Nicolaev
Constantin Alerguș
4