2ra-2773/13 — contestarea actului administrativ și demolarea construcției
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ şi demolarea construcţiei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2773/13 — contestarea actului administrativ și demolarea construcției (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
dosarul nr. 2ra-2773/13
prima instanță: T. Troianovschi
instanța de apel: N. Budăi, I. Cimpoi și A. Nogai
Î N C H E I E R E
28 august 2013 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii: Sveatoslav Moldovan și Tatiana Vieru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Larisa Stoiu,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Stoiu
împotriva lui Andrian Stelea, intervenient accesoriu Primăria or. Orhei cu privire la
contestarea actului administrativ, demolarea construcției, înlăturarea
impedimentelor în folosirea spațiului locativ și acțiunea reconvențională înaintată
de Andrian Stelea împotriva Primăriei or. Orhei, intervenient accesoriu Inspecția
de Stat în Construcții Orhei cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2013, prin care a
fost respinsă cererea de apel declarată de Larisa Stoiu cu menținerea hotărârii
Judecătoriei Orhei din 09 octombrie 2012,
c o n s t a t ă:
La 24 iunie 2010, Larisa Stoiu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Andrian Stelea, intervenient accesoriu Primăria or. Orhei cu privire la
contestarea actului administrativ, demolarea construcției, înlăturarea
impedimentelor în folosirea spațiului locativ.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că deține în proprietate privată un
apartament pe str. V. Lupu nr. 25/12, or. Orhei. Pîrîtul, Andrian Stelea, este vecinul
ei, care de asemenea deține un apartament din același imobil.
Primăria or. Orhei, prin certificatul de urbanism nr. 215 din 23 octombrie
2009 și prin autorizația de construire nr. 21 din 24 martie 2010, i-a permis pîrîtului
reconstrucția intrării în bunul imobil de pe str. V. Lupu nr. 25/12, or. Orhei.
Consideră, Larisa Stoiu, că atît certificatul de urbanism, cît și autorizația de
construire urmează a fi declarate nule, deoarece la eliberarea actelor menționate,
pîrîtul nu a cerut acordul locatarilor la reconstrucția intrării în bunul imobil.
Menționează reclamanta că prin acțiunile pîrîtului, ultimul îi pune piedici în
folosirea spațiului locativ, proprietate privată, prin faptul că îi îngrădește
vizibilitatea și accesul luminii solare în încăperea acesteia.
1
În urma adresării Larisei Stoiu cu cerere de a înceta executarea lucrărilor de
către pîrît, Inspecția de Stat în Construcții prin prescripția din 18 iunie 2010, a
sistat executarea lucrărilor pînă la aplanarea litigiului survenit, iar Primăria or.
Orhei prin dispoziția nr. 252 din 11 iunie 2010, a retras certificatul de urbanism nr.
215 din 23 octombrie 2009 și autorizația de construire nr. 21 din 24 martie 2010
pînă la prezentarea acordurilor notariale cu vecinii din str. V. Lupu nr. nr. 25/12,
or. Orhei.
Cere, reclamanta, recunoașterea nulității certificatului de urbanism nr. 215
din 23 octombrie 2009 și a autorizației de construire nr. 21 din 24 martie 2010,
obligarea pîrîtului să demoleze construcția începută și să înlăture toate
impedimentele în folosirea spațiului locativ de pe str. V. Lupu nr. 25/12, or. Orhei.
La 14 noiembrie 2011, Andrian Stelea a depus cerere reconvențională
împotriva Primăriei or. Orhei, intervenient accesoriu Inspecția de Stat în
Construcții Orhei cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea cererii, reclamantul a indicat la 2 decembrie 2010, Primăria or.
Orhei a emis dispoziția nr. 577 cu privire la abrogarea certificatului de urbanism
nr. 215 din 23 octombrie 2009 și a autorizației de construire nr. 21 din 24 martie
2010, drept motiv fiind lipsa acordului notarial cu vecinii domiciliați în str. V.
Lupu nr.25/12, ap. 3 și 4.
Consideră dispoziția nominalizată ca fiind ilegală și emisă cu încălcarea
competenței, deoarece nu intră în atribuția Primăriei de a abroga certificatele de
urbanism și autorizațiile de construire.
Controlul asupra respectării procedurii de eliberare a certificatelor de
urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare este pus în seama Inspecției de
Stat în Construcții, care în caz de depistare a faptelor de încălcare a acestei
proceduri, prin prescripție proprie, sistează valabilitatea certificatului de urbanism
și autorizație de construire /desființare până se vor lua măsurile necesare pentru
lichidarea încălcării.
Careva prescripții a Inspecției de Stat în Construcții cu privire la sistarea
valabilității autorizației de construire eliberate lui Andrian Stelea nu există.
A mai indicat reclamantul, Andrian Stelea, că încăperea în cauză este una
nelocativă, astfel nu este necesar acordul favorabil al vecinilor la eliberarea
certificatului de urbanism și a autorizației de construire.
Menționează reclamantul că în urma expertizei efectuate de Institutul de
Inginerie și Management Urban referitor la amenajarea și reconstrucția intrării
principale la bunul imobil din str. V. Lupu nr.25/12 din or. Orhei, s-a constatat
respectarea normelor sanitare și de construcții.
Solicită, Andrian Stelea, anularea dispoziției Primăriei or. Orhei nr. 577 din
02 decembrie 2010 cu privire la abrogarea certificatului de urbanism nr. 215 din 23
octombrie 2010 și a autorizației de construire nr. 21 din 24 martie 2010.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 09 octombrie 2012, cererea de chemare
în judecată depusă de Larisa Stoiu împotriva lui Andrian Stelea, intervenient
accesoriu Primăria or. Orhei cu privire la contestarea actului administrativ,
demolarea construcției, înlăturarea impedimentelor în folosirea spațiului locativ a
fost respinsă ca neîntemeiată, iar cererea reconvențională înaintată de Andrian
Stelea împotriva Primăriei or. Orhei, intervenient accesoriu Inspecția de Stat în
2
Construcții Orhei cu privire la contestarea actului administrativ a fost respinsă ca
depusă cu încălcarea termenului de prescripție.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2013, a fost respinsă
cererea de apel declarată de Larisa Stoiu, fiind menținută hotărârea Judecătoriei
Orhei din 09 octombrie 2012.
La 20 iunie 2013, Larisa Stoiu a depus recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței
de apel și hotărârii primei instanțe în partea respingerii cerințelor reclamantei, cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat în termen,
deoarece potrivit plicului anexat la dosar, recurenta a recepționat copia deciziei
instanței de apel la 02 mai 2013 (f.d. 226, verso).
Recurenta, Larisa Stoiu, în motivarea recursului a indicat că, instanțele de
judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept material,
iar concluziile formulate sunt în contradicție cu materialele dosarului.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
La 10 iulie 2013, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Andrian
Stelea și în adresa Primăriei or. Orhei cererea de recurs cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței.
La 30 iulie 2013, Andrian Stelea a depus referință la cererea de recurs, prin
care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin.(2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
3
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Colegiul menționează că, Larisa Stoiu, în cererea de recurs nu a invocat nici
unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ...
art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care
o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța
de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de
procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele
recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost
verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a considera recursul declarat de Larisa Stoiu, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Larisa Stoiu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Tatiana Vieru
4