1ra-1109-2014 — 45, 248 alin.5 Cod penal

1ra-1109-2014 — 45, 248 alin.5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-1109/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 iulie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Liliana Catan, Ion Guzun, Iurie Diaconu, Constantin Alerguș,

a judecat fără citarea părților recursul ordinar declarat de procurorul în cadrul

Procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 februarie 2014, în cauza penală în privința

lui

Carlașuc Angela Tudor, născută la 14 martie 1969,

originară și domiciliată în s.Șireuți, r-nul Briceni.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

Colegiul penal lărgit asupra recursului,

C O N S T A T Ă :

achitată de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.45,248 alin.(5) Cod

penal pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de ea.

Prin aceiași sentință a fost condamnat Pleșca Octavian, în privința căruia hotărîrile

judecătorești nu se contestă.

pentru faptul că, activînd în calitate de inspector superior al Biroului Vamal Briceni, fiind

numită în această funcție prin ordinul șefului instituției nominalizate nr.25-a din

09.03.1999, fiind permanent abilitată în instituția nominalizată de stat cu anumite drepturi

și obligații în vederea exercitării funcției publice de execuție prevăzute de art.11 al

Codului Vamal al R.Moldova, art.8 al Legii cu privire la tariful vamal nr.1380- XIII din

20.11.1997, prevederile Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de

pe teritoriul R.Moldova de către persoane fizice nr.1569 din 20.12.2002 și fișa postului de

serviciu, inclusiv cu asigurarea respectării legislației vamale; exercitarea controlului

asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii; determinarea de sine stătătoare

a valorii în vamă a mărfurilor în conformitate cu metodele prevăzute de lege; adoptarea

deciziilor în privința corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunțate de

declarant; încasarea drepturilor de import și drepturilor de export; exercitarea controlului

vamal și efectuarea vămuirii mărfurilor; etc, fiind în acest mod în conformitate cu

prevederile art.123 alin.(1) Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, la 30.03.2011 în

intervalul de timp cuprins între orele 13.00 și 19.40, prin participație complexă, fiind în

1

înțelegere prealabilă cu cetățenii Pleșca Octavian și Bajurean Valentin, a contribuit activ

la introducerea pe teritoriul R.Moldova, prin contrabandă, prin metoda eludării controlului

vamal, prin Punctul de Control și Trecere a Frontierei de Stat Larga-Kelmențî, unde

nominalizata efectua nemijlocit serviciul conform graficului aprobat, a mărfurilor care

erau transportate cu autocamionul de model Peugeot Boxer, cu n/î BR AR 323, însoțite de

către șoferul Bajurean Valentin, și anume a pieselor de schimb pentru autoturisme în

asortiment, produse de firma „LSA” Slovacia, care erau împachetate în cutii din carton și

erau ca încărcătură în autocamionul nominalizat, acțiuni manifestate prin aplicarea

ștampilei cu nr.0395 eliberată de Serviciul Vamal, care-i aparține, pe talonul de control a

autocamionului nominalizat, neefectuarea controlului vamal și efectuarea vămuirii

mărfurilor, determinarea valorii în vamă a mărfii în conformitate cu metodele prevăzute

de lege; încasarea drepturilor de import și drepturilor de export, prin care fapt a tolerat

introducerea prin contrabandă, peste frontiera vamală a R.Moldova a mărfuri în proporții

deosebit de mari, în valoare totală de 178 874,19 lei.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care D.Carlașuc să fie condamnată

în baza art.45, 248 alin.(5) Cod penal la 8 ani închisoare, invocînd că instanța neîntemeiat

a achitat inculpata, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de ea, deoarece probele

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul judecării cauzei, dovedesc

integral vinovăția acesteia de săvîrșirea faptei imputate, și anume prin declarațiile

martorilor O.Botnari, care a explicat că la intrarea în R.Moldova pe tichetul de control

prezentat de V.Bajurean deja era aplicată ștampila vamei R.Moldova și V.Bajurean, care a

declarat că la rugămintea lui O.Pleșca dînsul s-a deplasat în regiunea Ucrainei pentru a

aduce niște piese de schimb pentru automobile, pentru care de la dînsul nu au fost

percepute careva taxe vamale și nu au fost întocmite careva declarații vamale, cît și

probele scrise – procesul-verbal din 03.07.2011, prin care s-a examinat informația privind

convorbirile telefonice de pe telefonul mobil cu nr.069468880 ce aparținea lui O.Pleșca,

prin care s-a constatat că acesta ținea legătura cu nr.068108208 ce aparținea lui

V.Bajurean și cu nr.069357615 ce aparținea lui A.Carlașuc, procesul-verbal din

03.07.2011, conform căruia au fost examinate informațiile privind convorbirile telefonice,

prin care s-a constatat că persoanele implicate în comiterea infracțiunii de contrabandă

săvîrșită la 30.03.2011, V.Bajurean, O.Pleșca și A.Carlașuc, au purtat discuții telefonice

doar în ziua de 30.03.2011, pînă la acea dată nu au purtat careva discuții; instanța

neîntemeiat și-a bazat soluția de achitare doar pe declarațiile inculpatei, pe cînd acestea

vin în contradicție cu restul probelor acumulate, prin care se respinge versiunea acesteia că

în acea zi sistemul informațional lucra foarte greu și dînsa a fost nevoită să scrie pe foaie

datele autoturismelor care ieșeau din țară, apoi le-a introdus în baza de date, deoarece

conform informației parvenite de la Șeful Baroului Vamal Briceni și Șefului Direcției

Regionale Supraveghere și Control a Frontierei de Stat „Edineț”, mijlocul de transport cu

n/î BR AR 323 condus de către V.Bajurean, la 30.03.2011, a fost înregistrat la ieșire prin

PTF Larga la ora 16.04 și, respectiv, ora 16.11, că la întoarcere, cînd V.Bajurean s-a

apropiat de A.Carlașuc, dînsa se ocupa cu perfectarea unui proces-verbal, deoarece prin

aceleași demersuri se atestă faptul că, V.Bajurean a intrat pe teritoriul R.Moldova, la

30.03.2011, ora 19.15 cu automobilul de model „Peugeot-Boxer”, cu n/î BR AR 323, iar

inculpata a fost ocupată cu întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenția vamală

în privința cet.S.Ivasiuc, între orele 16.00-17.00.

2

respins, ca nefondat, apelul procurorului.

Instanța de apel, analizînd materialele cauzei și probele administrate de prima

instanță, și anume declarațiile martorilor Gh.Guțan, O.Botnari, B.Bajurean, V.Rusnac și

examinînd probele scrise - tichetul de control al microbuzului de model „Peugeot-Boxer”,

cu n/î BR AR 323, a concluzionat că probele aduse de partea acuzării în susținerea

învinuirii formulate lui A.Carlașuc, nu confirmă vinovăția acesteia.

La fel, instanța de apel a conchis că verificarea actelor și aplicarea ștampilei la

intrarea în țară a microbuzului condus de V.Bajurean nu a fost efectuată de A.Carlașuc,

ultima l-a îndreptat la biroul vamal pentru a prezenta actele, pe care acesta le-a primit

înapoi și a plecat, că organul de urmărire penală nu a stabilit cu certitudine, care tichet de

control a fost anexat la materialele cauzei, deoarece pe tichetul de control au fost aplicate

ștampile cu sens diametral opus, care pun la îndoială faptul care este acest tichet, de ieșire

din țară sau de intrare și că O.Pleșca, folosindu-se de telefonul mobil cu nr.06948880, pe

data de 30.03.2011, a ținut permanent legătura cu V.Bajurean și A.Carlașuc, că prin

declarațiile martorilor V.Rusnac și Gh.Guțan s-a confirmat faptul că programul “Unipas”

și accesul la internet în acea zi lucra cu întrerupere, iar prin declarațiile martorului

V.Rusnac se confirm declarațiile inculpatei A.Carlașuc, care a afirmat că a scris pe o foaie

de format A4 datele automobilelor care ieșeau din țară și care au fost verificate de ea, iar

mai tîrziu a întrodus datele în program, foaia aruncînd-o în coș.

Astfel, reieșind din probele administrate pe caz, instanța de apel, la fel ca și prima

instanță, a ajuns la concluzia că partea acuzării nu a prezentat probe veridice ce ar

demonstra că A.Carlașuc a săvîrșit fapta incriminată ei.

invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de aceeași instanță, deoarece instanța de

apel nu s-a pronunțata asupra tuturor motivelor invocate în apel, astfel instanța de apel nu

a analizat și apreciat obiectiv declarațiile martorilor O.Botnari, I.Cazacu, Gh.Guțan,

A.Eladii, Ig.Bogaciuc, V.Rusnac, dar a preluat declarațiile inculpatei, date în prima

instanță, care poartă un caracter de apărare și au ca scop eschivarea de răspundere penală;

instanța neîntemeiat a indicat că organul de urmărire penală nu a lichidat divergențele

apărute și nu a găsit o lămurire de ce pe tichetul de control au fost aplicate ștampile cu

sens diametral opuse și care pun la îndoială faptul, care este acest tichet de ieșire din țară

sau de intrare, deoarece din declarațiile martorului O.Botnari, căruia i-a fost prezentat

acest tichet de control, rezultă că ștampila este amplasată pe tichetul respectiv cu nr.11, la

intrare în R.Moldova, care a fost aplicată la terminarea contorului. Pînă a fi aplicată

ștampila dată pe acest tichet erau două ștampile a grănicerului și a vameșului ucrainean, a

vameșului ucrainean era de ieșire din Ucraina și intrarea în R.Moldova, iar a grănicerului

ucrainean este de ieșire din R.Moldova și intrare în Ucraina, dînsul a primit tichetul pe

care deja era aplicată ștampila vamei R.Moldova; eronat instanța la baza soluției de

achitare a inculpatei a pus declarațiile martorului V.Bajurean, pe cînd din acestea

dimpotrivă rezultă vina inculpatei, precum incorect au fost apreciate și probele scrise la

care a făcut referire instanța, deoarece, reieșind din convorbirile telefonice, s-a dovedit

faptul că persoanele ce au fost implicate în comiterea infracțiunii de contrabandă săvîrșită

la 30.03.2011 sînt V.Bajurean, O.Pleșca și A.Carlașuc, care în acea zi au purtat discuții

telefonice, astfel că în cauză au fost stabilite circumstanțele cauzei și vinovăția inculpatei

în cele incriminate.

3

ținînd seama de opinia inculpatei expusă în referință, prin care a solicitat respingerea

acestuia, ca fiind inadmisibil, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță, fiind obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar nepronunțarea instanței asupra

acestora echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

Contrar dispozițiilor legislației procesual penale vizate, instanța de apel în decizia sa

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului în susținerea

cerințelor privind casarea hotărîrii primei instanțe, expuse în pct.3 al prezentei decizii.

Astfel, în apel procurorul a invocat ilegalitatea sentinței contestate, pe motiv că

prima instanță, achitînd-o pe A.Carlașuc de sub învinuirea în comiterea infracțiunii

imputate, nu a luat în considerație cumulul de probe administrate pe cauza dată și nu a dat

o apreciere obiectivă acestora, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, neîntemeiat a

ignorat conținutul depozițiilor martorilor Gh.Guțan, O.Botnari, V.Bajurean și V.Rusnac,

concluziile raportului de expertiză grafoscopică, cît și restul probelor materiale enunțate la

pct.3 al prezentei decizii, care, în opinia acuzării, confirmă vinovăția acesteia în comiterea

infracțiunii imputate.

Colegiul penal constată că instanța de apel, menținînd sentința primei instanțe, nu a

apreciat multilateral și obiectiv probele administrate în cauză, nu a verificat și nu s-a

pronunțat asupra tuturor temeiurilor invocate de procuror în apel, care susține că vinovăția

inculpatei se dovedește prin totalitatea de probe administrate în cadrul urmării penale și

examinate în ședința de judecată, cărora instanțele de judecată le-a dat o apreciere

neobiectivă.

Astfel, instanțele nu au apreciat procesele-verbale de examinare a tichetului pe care

era amplasată ștampila cu nr.0395, de examinare a informației privind convorbirile

telefonice de pe telefonul mobil cu nr.069468880 de care se folosea O.Pleșca, prin care s-a

constatat că acesta ținea legătura cu nr.068108208 ce aparținea lui V.Bajurean și cu

nr.069357615 ce aparținea lui A.Carlașuc, de examinare a informațiilor privind

convorbirile telefonice, prin care s-a constatat că persoanele implicate în comiterea

infracțiunii de contrabandă săvîrșită la 30.03.2011, V.Bajurean, O.Pleșca și A.Carlașuc, au

purtat discuții telefonice doar în ziua de 30.03.2011 în coroborare cu alte probe, și anume

cu declarațiile martorilor: - O.Botnari, care a declarat că V.Bajurean s-a apropiat de

colaboratorul vamal A.Carlașuc, cu care au discutat ceva între ei, după care A.Bajurean a

prezentat tichetul de control pe mijlocul de transport pe care îl conducea, unde era aplicată

ștampila serviciului vamal sub nr.0395, în baza căruia i s-a permis trecerea mijlocului dat

de transport și careva declarații pe marfa transportată nu a prezentat; - V.Rusnac, care a

relatat că dînsul personal nu a verificat mijlocul de transport condus de V.Bajurean, însă în

urma verificării bazei de date a stabilit că acesta a fost înregistrat sub parola lui, iar pe

tichetul privind trecerea controlului era aplicată ștampila cu nr.0395, ce aparținea lui

A.Carlașuc, la ștampilă în afară de vameș nimeni nu poate avea acces; - G.Guțan, care a

4

relatat că informația despre trecerea unității de transport de către V.Bajurean în baza de

date a fost înregistrată sub parola lui V.Rusnac, însă ștampila pe tichetul liber de vamă a

fost aplicată de către A.Carlașuc, pe cînd conform fișei de post, persoana care este

responsabilă de unitățile de transport la ieșirea din țară, nu este în drept să perfecteze

controlul unităților de transport care intră în țară, responsabil de care în acea zi a fost

V.Rusnac; - A.Bajurean, potrivit cărora dînsul a pus actele pe fereastra buticului de la

vameși, unde se afla un bărbat și o femeie, dar cine i-a aplicat ștampila pe talonul de

verificare nu a văzut, după care i-a fost aplicată și ștampila serviciului de grăniceri, careva

taxe vamale nu au fost percepute de la el și nu a întocmit careva declarații, pe perioada

dată dînsul a ținut legătura cu O.Pleșca, care mereu îl telefona pe telefonul său mobil cu

nr.068108208 de pe nr.069468880.

Astfel, instanța pripit a concluzionat că de către partea acuzării nu au fost aduse

careva probe în susținerea învinuirii înaintate inculpatei A.Carlașuc, și precum că telefonul

mobil cu nr.06948880 nu aparține lui O.Pleșca și nu s-a dovedit că la 30.03.2011 dînsul a

folosit acest telefon mobil, fără a da o careva apreciere declarațiilor lui V.Bajerean, care

cert a indicat că anume O.Pleșca ținea legătura cu el de pe acest telefon, inclusiv și

informației Șefului Baroului Vamal Briceni și Șefului Direcției Regionale Supraveghere și

Control a Frontierei de Stat Edineț, potrivit cărora mijlocul de transport cu n/î BR AR 323,

condus de către V.Bajurean, a intrat pe teritoriul R.Moldova la 30.03.2011, ora 19.15, iar

procesul-verbal cu privire la contravenția vamală în privința cet.S.Ivasiuc, a fost întocmit

de A.Carlașuc între orele 16.00-17.00, prin ce se infirmă declarațiile inculpatei date în

acest sens.

Totodată, instanța punînd la baza achitării inculpatei declarațiile acesteia, precum că

pe foaia A4 dînsa a înscris automobilele care ieșeau din țară conduse de A.Comarovschi și

R.Calancea, inclusiv și automobilul condus de către V.Bajurean, nu a verificat, dacă

primele unități de transport au fost înregistrate în calculator sub parola lui A.Carlașuc și la

ce oră acestea au ieșit din țară, iar dacă au intrat în țară, la ce oră și sub parola cărui vameș

au fost înregistrate, fără a le da o apreciere în coroborare cu alte probe, inclusiv și cu lista

unităților de transport înregistrate la postul vamal la data de 30.03.2011 prezentată de

Serviciul Vamal.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel la judecarea apelului a comis

erori de drept, prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele prin care să se întemeieze soluția adoptată.

Erorile menționate sînt erori de drept procedural și se încadrează în art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției

instanței de apel și se consideră temei de recurs.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărîrea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Avînd în vedere că erorile de drept invocate nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor

administrate în cauză, avînd în vedere prevederile art.93, 95, 101 Cod de procedură

5

penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărîre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în cadrul Procuraturii de nivelul

Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 05 februarie 2014, în partea achitării lui Carlașuc Angela în baza art.45,248

alin.(5) lit.b), c), d) Cod penal, în cauza penală în privința acesteia și dispune rejudecarea

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale hotărîrii atacate se mențin.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia motivată publicată la 30 iulie 2014.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Iurie Diaconu

Constantin Alerguș

6