1ra-1496/2016 — Art. 45, 248 al. 5 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Briceni din 22 mai 2012, Carlașuc Angela a fost achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de Carlașuc Angela. Prin aceeași sentință Pleșca Octavian a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea în baza art. 90 Cod penal, pe un termen de probațiune de 1 an, în privința căruia hotărârea judecătorească în prezent nu se contestă cu recurs ordinar.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că de către organul de urmărire penală Carlașuc Angela a fost pusă sub învinuire pentru faptul că, activând în calitate de inspector superior al Biroului Vamal Briceni, fiind numită în această funcție prin ordinul șefului instituției nominalizate nr. 25-a din 09.03.1999, fiind permanent abilitată în instituția nominalizată de stat cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcției publice de execuție prevăzute de art.11 al Codului Vamal al R. Moldova, art. 8 al Legii cu privire la tariful vamal nr.1380- XIII din 20.11.1997, prevederile Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a 1 bunurilor de pe teritoriul R. Moldova de către persoane fizice nr.1569 din 20.12.2002 și fișa postului de serviciu, inclusiv cu asigurarea respectării legislației vamale; exercitarea controlului asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii; determinarea de sine stătătoare a valorii în vamă a mărfurilor în conformitate cu metodele prevăzute de lege; adoptarea deciziilor în privința corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunțate de declarant; încasarea drepturilor de import și drepturilor de export; exercitarea controlului vamal și efectuarea vămuirii mărfurilor; etc, fiind în acest mod în conformitate cu prevederile art.123 alin. (1) Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, la 30.03.2011 în intervalul de timp cuprins între orele 13.00 și 19.40, prin participație complexă, fiind în înțelegere prealabilă cu cetățenii Pleșca Octavian și Bajurean Valentin (care deja este condamnat), a contribuit activ la introducerea pe teritoriul R. Moldova, prin contrabandă, prin metoda eludării controlului vamal, prin Punctul de Control și Trecere a Frontierei de Stat Larga-Kelmențî, unde nominalizata efectua nemijlocit serviciul conform graficului aprobat, a mărfurilor care erau transportate cu autocamionul de model Peugeot Boxer, cu n/î BR AR 323, însoțite de către șoferul Bajurean Valentin, și anume a pieselor de schimb pentru autoturisme în asortiment, produse de firma „LSA” Slovacia, care erau împachetate în cutii din carton și erau ca încărcătură în autocamionul nominalizat, acțiuni manifestate prin aplicarea ștampilei cu nr. 0395 eliberată de Serviciul Vamal, care-i aparține, pe talonul de control a autocamionului nominalizat, neefectuînd controlul vamal și efectuarea vămuirii mărfurilor, determinarea valorii în vamă a mărfii în conformitate cu metodele prevăzute de lege; încasarea drepturilor de import și drepturilor de export, prin care fapt a tolerat introducerea prin contrabandă, peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, în valoare totală de 178874,19 lei. Acțiunile lui Carlașuc Angela au fost calificate de către organul de urmărire penală conform art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c) și d) Cod penal, contrabanda - trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludînd controlul vamal prin nedeclarare în documentele vamale, acțiuni săvîrșite de către două sau mai multe persoane și de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de serviciu.

Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Carlașuc Angela și Pleșca Octavian să fie condamnați în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c, d) Cod penal, la 8 ani închisoare, invocând că: - instanța neîntemeiat a achitat inculpata, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de ea, deoarece probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul judecării cauzei, dovedesc integral vinovăția acesteia de săvîrșirea faptei imputate, și anume prin totalitatea de probe administrate în cadrul urmăririi penale, prezentate 2 de acuzatorul de stat și examinate în ședința de judecată, și anume: declarațiile martorilor Botnari Octavian, Cazacu Ion, Guțan Gheorghe, Eladii Alexandria, Bogaciuc Igor, Rusnac Veaceslav, Pascari Elena, Reaboi Pavel și materialele cauzei penale; - instanța de judecată în mod eronat a neglijat valoarea probantă a probelor examinate în cadrul ședinței de judecată prezentate de către acuzare împotriva inculpatei Carlașuc Angela, fiind dusă în eroare de declarațiile inculpaților și în special de declarațiile inculpatei Carlașuc Angela, care nu și-a recunoscut vina și care poartă un caracter de apărare și declarativ, scopul primordial fiind eschivarea de la răspunderea penală și pe care de fapt le-a pus la baza sentinței de achitare a inculpatei Carlașuc Angela; - în scopul argumentării sentinței de achitare a inculpatei Carlașuc Angela instanța de judecată în mod nejustificat a redus valoarea probantă a probelor examinate în ședință, instanța de judecată a indicat că din materialele dosarului și probele administrate în ședința de judecată, învinuirea formulată inculpatei Carlașuc Angela în baza art. 45, 248 alin. (5) lit.b), c), d) Cod penal, în ședința de judecată nu și-a găsit confirmarea și Carlașuc Angela urmează a fi achitată pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de ea, în motivarea poziției sale instanța de judecată s-a bazat pe declarațiile inculpatei Carlașuc Angela; - instanța de judecată nu a luat în considerare materialele cauzei penale care se contrazic cu declarațiile inculpatei Carlașuc Angela, date în fața instanței și puse de către instanță la baza sentinței de achitare; - declarațiile inculpatei privitor la faptul că la întoarcere, cînd Bajurean Valentin s-a apropiat de ea se ocupa cu perfectarea unui proces-verbal, nu corespund realității și analogic sunt în contradicție cu materialele cauzei penale și anume: la demersul cu nr.12/988 din 01.04.2011 adresat de către ofițerul de urmărire penală a DUP DGT Nord a CCCEC Surdu A. către șeful Direcției Regionale Supraveghere și Control a Frontierei de Stat „Edineț”, ultimul informează că conform datelor Sistemului Informațional Automatizat a Serviciului Grăniceri „PASAGER” cet. Bajurean Valentin a intrat pe teritoriul Republicii Moldova la 30.03.2011 la orele 19.15 min, cu automobilul de model „PEUGEOT-BOXER” cu n/î BR AR 323, pe cînd conform materialelor cauzei penale se constată faptul că inculpata Carlașuc Angela a fost ocupată la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenția vamală în privința cet. Ivasiuc Svetlana între orele 16-17; - instanța de judecată eronat a ajuns la concluzia că urmărirea penală nu a lichidat divirgențele apărute și nu a găsit o lămurire de ce pe „Tichetul de Control” au fost aplicate ștampile cu sens diametral opuse și care ar pune la îndoială faptul care este acest tichet, de ieșire din țară sau de intrare, pe parcursul cercetării judecătorești, anume pentru acest fapt, la demersul acuzării a fost citat și audiat martorul Botnari Octavian, căruia în ședința de judecată fiindu-i prezentat tichetul de control - corp delict, a declarat că ștampila este aplasată pe tichetul respectiv cu 3 nr. 11 și este amplasată la intrare în Republica Moldova, la 30.03.2011 el aplica ștampila numai la intrare în Republica Moldova, ștampila a aplicat-o la terminarea controlului, pînă a aplica el ștampila, pe tichet erau două ștampile a grănicerului și vameșului ucrainean, pe tichetul respectiv se vede vizibil că ștampila serviciului vamal al Ucrainei este de ieșire din Ucraina și intrare în Republica Moldova, iar a serviciului de grăniceri a Ucrainei este de ieșire din Moldova și intrare în Ucraina, el personal a primit tichetul respectiv și ștampila vamei Republicii Moldova era aplicată deja. Tot în acest sens, de către acuzare este considerat faptul că de către instanța de judecată în mod eronat și unilateral au fost apreciate declarațiile martorului Bajurean Valentin și puse la baza sentinței de achitare a inculpatei Carlașuc Angela; - conform informațiilor privind convorbirile telefonice, în mod cert și evident s-a constatat faptul că persoanele implicate în comiterea infracțiunii de contrabandă săvîrșită la 30.03.2011, Bajurean Valentin, Pleșca Octavian și Carlașuc Angela au purtat discuții telefonice anume în ziua de 30.03.2011, și nici decum nu au purtat convorbiri telefonice pînă la data respectivă; - este eronată concluzia instanței de judecată potrivit căreia de către partea acuzării nu au fost aduse careva probe în susținerea versiunii, precum că Pleșca Octavian, folosindu-se de telefonul mobil cu nr. 06948880 la 30.03.2011 a ținut permanent legătura telefonică cu Bajurean Valentin și Carlașuc Angela, faptul că inculpatul Pleșca Octavian se folosea de telefonul mobil cu nr. 069468880 este dovedit prin declarațiile martorului Bajurean Valentin, precum și materialele cauzei penale, și anume procesul verbal de audiere a bănuitului, unde Pleșca Octavian la întrebarea ofițerului de urmărire penală a declarat telefonul mobil cu nr. 069468880, astfel, se stabilește că în ședința de judecată vinovăția lui Carlașuc Angela și Pleșca Octavian în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită integral prin totalitatea de probe administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința de judecată; - aprecierea tendențioasă a probelor de către instanță a favorizat la pronunțarea unei sentințe de achitare a cet.Carlașuc Angela pe învinuirea în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal; - prima instanță ilegal a recalificat acțiunile lui Pleșca Octavian conform prevederilor art. 45, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și i-a aplicat o pedeapsă prea blîndă față de fapta săvîrșită. 3.2. Avocatul Gligor Vadim în numele inculpatului Pleșca Octavian, care a invocat în motivare că consideră sentința ilegală, la baza sentinței de condamnare au fost puse probe contradictorii, ea nu poate fi întemeiată pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în favoarea inculpatului, solicitând casarea sentinței instanței primei instanțe în latura condamnării inculpatului Pleșca Octavian, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Pleșca Octavian acuzat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit.b), c), d) Cod penal să fie achitat, deoarece fapta n-a fost săvîrșită de el. 4

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 februarie 2014 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără modificări.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în partea ce ține de menținerea achitării inculpatei Carlașuc Angela, invocând ca temeiuri prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, fapt ce echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2014, a fost admis recursul ordinar declarat, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 februarie 2014, în partea achitării lui Carlașuc Angela în baza învinuirii pe art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, în cauza penală în privința acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, cu menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța de apel la judecarea apelului a comis erorile de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului și hotărârea atacată nu cuprinde motivele prin care se întemeiază soluția adoptată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2016, a fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința Judecătoriei Briceni din 22 mai 2012 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Carlașuc Angela a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii pe un termen de probațiune de 2 ani. În rest au fost menținute dispozițiile sentinței.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Carlașuc Angela, activînd în calitate de inspector superior al Biroului Vamal Briceni, fiind numită în această funcție prin ordinul șefului instituției nominalizate nr. 25a din 09.03.1999, fiind permanent abilitată în instituția nominalizată de stat cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcției publice de execuție prevăzute de art. 11 al Codului Vamal al Republicii Moldova aprobat prin Legea nr.1149-XVI din 20.07.2000, art. 8 al Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997, prevederile Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr.1569-XV din 20.12.2002 și fișa postului de serviciu, inclusiv cu asigurarea respectării legislației vamale; exercitarea controlului asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii; determinarea de sine stătătoare a valorii în vamă a mărfurilor în conformitate cu metodele prevăzute de lege; adoptarea deciziilor în privința corectitudinii ori a 5 incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunțate de declarant; încasarea drepturilor de import și drepturilor de export; exercitarea controlului vamal și efectuarea vămuirii mărfurilor; etc., fiind în acest mod în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (1) Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, la 30.03.2011, în intervalul de timp cuprins între orele 13.00 și 19.40 minute, prin participație complexă, fiind în înțelegere prealabilă cu cetățenii Pleșca Octavian și Bajurean Valentin (ultimul fiind condamnat), a contribuit activ, la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova, prin contrabandă, prin metoda eludării controlului vamal, prin Punctul de Control și Trecere a Frontierei de Stat Larga- Kelmențî, unde nominalizata efectua nemijlocit serviciul conform graficului aprobat, a mărfurilor care erau transportate cu autocamionul de model PEUGEOT BOXER cu n/î BR AR 323, însoțite de către șoferul Bajurean Valentin, și anume a pieselor de schimb pentru autoturisme în asortiment, produse de firma „LSA” Slovacia după cum urmează: 160 bucăți de distribuitoare Vaz-2101-2107 în valoare totală de 35417,95 lei; 10 bucăți de distribuitoare Vaz-2108 în valoare totală de 2213,62 lei; 24 bucăți de carburatoare Vaz-2101-21207 în valoare totală de 19203,82 lei; 480 bucăți de filtre ulei motoare Vaz-2101-2107 în valoare totală de 9561,75 lei; 120 de complecte de saboți pentru frînare spate Vaz-2121 în valoare totală de 10627,21 lei; 32 de complecte de saboți frînare spate Vaz-2108 în valoare totală de 2833,92 lei; 70 bucăți de planetară articulație exterioară Vaz-2108 în valoare totală de 18151,39 lei; 10 bucăți de planetară articulație interioară Vaz-2121 în valoare totală de 2593,06 lei; 20 de complecte de ambreaj în complect Vaz-2101-2107 în valoare totală de 4679,19 lei; 300 de complecte a cîte 4 bucăți fiecare complect de bujii „Brisc” 300 în valoare totală de 15549,23 lei; 20 complecte a cîte 10 bucăți fiecare complect de bujii „Brisc” în valoare totală de 1639,16 lei; 20 bucăți de amortizatoare spate Vaz-2121 în valoare totală de 3984,06 lei; 20 bucăți de amortizatoare față Vaz-2110 în valoare totală de 3269,21 lei; 10 bucăți de amortizatoare spate Gaz-2410 în valoare totală de 1391,01 lei; 64 bucăți de tensionator curea principală Vaz-2108 în valoare totală de 4038,88 lei; 120 bucăți de rulment ambreaj Vaz 2108 în valoare totală de 7964,94 lei; 8 bucăți de pompă sistemă de răcire motor Gaz-2410 în valoare de 2948,21 lei; 30 bucăți de сruce cardanică Mосквич 412 în valoare totală de 1692,43 lei; 40 bucăți de disc frânare față Vaz-2108 în valoare totală de 6322,90 lei; 100 complecte de furtun răcire motor complect Vaz-2101-2107 în valoare totală de 8856,00 lei și 400 bucăți de filtru pentru benzină Vaz în valoare totală de 15936,25 lei, care erau împachetate în cutii confecționate din carton și erau ca încărcătură a autocamionului nominalizat, acțiuni manifestate prin aplicarea ștampilei cu nr.0395 eliberată de Serviciul Vamal, care-i aparține, pe talonul de control a autocamionului nominalizat, neefectuarea controlului vamal și efectuarea vămuirii mărfurilor, determinarea valorii în vamă a mărfii în conformitate cu metodele prevăzute de lege; încasarea drepturilor de import și drepturilor de export, prin care fapt a tolerat introducerea prin contrabandă, peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în 6 proporții deosebit de mari, în valoare totală de 178874,19 lei (o sută șaptezeci și opt mii opt sute șaptezeci și patru lei și nouăsprezece bani). Instanța de apel a încadrat acțiunile lui Carlașuc Angela în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c) și d) Cod penal, contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludînd controlul vamal prin nedeclarare în documentele vamale, acțiuni săvîrșite de către două sau mai multe persoane și de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de serviciu. Astfel, rejudecând cauza, instanța de apel a conchis că judecând cauza penală de învinuire a lui Carlașuc Angela în latura învinuirii aduse în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, prima instanță nu a respectat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpatei fiind una eronată și care nu se bazează pe probele cercetate pe caz. În acest sens, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatei Carlașuc Angela anume în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit.b), c), d) Cod penal, se demonstrează pe deplin prin elementele de fapt dobîndite din probele cercetate, și anume declarațiile martorilor Botnari Octavian, Cazacu Ion, Guțan Gheorghe, Eladii Alexandru, Bogaciuc Igor, Rusnac Veaceslav, Pascari Elena, Reaboi Pavel, prin probele scrise care au fost cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează deplin (descrise la f.d. 97 – 102, vol. IV), demonstrând cu certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției lui Carlașuc Angela în fapta incriminată. La fel, instanța de apel a notat că instanța de fond eronat nu a ținut cont de aceste probe și nu le-a apreciat, or probele cercetate sunt clare prin conținutul lor și sunt cu valoare probantă, fiind în coroborare cu declarațiile martorilor audiați Botnari Octavian, Guțan Gheorghe, Cazacu Ion, Burduh Valentin, Rusnac Veaceslav, Eladii Alexandru, prin procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, prin care a fost cercetat mijlocul de transport condus de Bajurean Valentin, care a traversat frontiera vamală a RM, prin punctul de control Larga-Kelmențî, cu informația privind convorbirile telefonice purtate între Bajurean Valentin, Pleșca Octavian, Carlașuc Angela, fiind evidente legăturile telefonice din 30.03.2011 între Pleșca Octavian și Carlașuc Angela și între Pleșca Octavian și Bajurean Valentin, anume în perioada precedentă introducerii mărfurilor, cît și în perioada trecerii peste frontierea vamală a RM a mărfurilor, precum și ulterior, inclusiv între Carlașuc Angela și Bajurean Valentin, cu tichetul de control pe mijlocul de transport condus de Bajurean Valentin, pe care este aplicată ștampila cu numărul 0395 anume a lui Carlașuc Angela, prin foaia cu înscrieri a datelor mijlocului de transport condus de 7 Bajurean Valentin, care potrivit raportului de expertiză grafoscopică este scris anume de Carlașuc Angela. Astfel din procesul-verbal de examinare a tichetului, în care este aplicată ștampila cu nr.0395, care aparține anume lui Carlașuc Angela, din procesele-verbale de examinare a informației privind convorbirile telefonice de pe telefonul mobil cu nr. 069468880 aflat în folosința lui Pleșca Octavian, prin care s-a constatat că acesta ținea legătura cu nr. 068108208 ce aparținea lui Bajurean Valentin și cu nr. 069357615 ce aparținea lui Carlașuc Angela, de examinare a informațiilor privind convorbirile telefonice, prin care s-a constatat că Bajurean Valentin, Pleșca Octavian și Carlașuc Angela au purtat discuții telefonice doar în ziua de 30.03.2011, în coroborare cu declarațiile martorului Botnari Octavian, care a declarat că Bajurean Valentin a discutat cu Carlașuc Angela, după care Bajurean Valentin a prezentat tichetul de control pe mijlocul de transport unde era aplicată ștampila serviciului vamal sub nr.0395, a martorului Rusnac Veaceslav, care a declarat că personal nu a verificat mijlocul de transport condus de Bajurean Valentin, însă în urma verificării bazei de date a stabilit că acesta a fost înregistrat sub parola lui, iar pe tichetul privind trecerea controlului era aplicată ștampila cu nr.0395, ce aparținea lui Carlașuc Angela, a martorului Guțan Gheorghe, care a declarat că informația despre trecerea unității de transport de către Bajurean Valentin în baza de date a fost înregistrată sub parola lui Rusnac Veaceslav, iar pe tichet era aplicată ștampila lui Carlașuc Angela, conform fișei de post, persoana care este responsabilă de unitățile de transport la ieșirea din țară, nu este în drept să perfecteze controlul unităților de transport care intră în țară, rezultă clar implicarea lui Carlașuc Angela, fiind probe anume în susținerea învinuirii înaintate inculpatei Carlașuc Angela și urmând a fi puse la baza condamnării inculpatei. Instanța de apel a menționat și faptul că potrivit raportului de expertiză grafoscopică a foii A4, ridicată de la Rusnac Veaceslav, care a susținut că a luat hîrtia din coșul de gunoi, înscrierile mijlocului de transport condus de Bajurean Valentin, sunt efectuate anume de către Carlașuc Angela. Totodată, instanța de apel a mai reținut că prin sentința Judecătoriei Briceni din 18 octombrie 2014, Bajurean Valentin a fost condamnat în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, și anume în trecerea peste frontiera vamală a RM a mărfurilor, eludînd controlul vamal prin nedeclarare în documentele vamale, cu agravantele: acțiuni săvîrșite de mai multe persoane, de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari. La fel, instanța de apel a indicat că prin sentința atacată, legalitatea căreia a verificat-o doar în privința lui Carlașuc Angela, a fost condamnat Pleșca Octavian în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, și anume în trecerea peste frontiera vamală a RM a mărfurilor, eludînd controlul vamal prin nedeclarare în documentele vamale, cu agravantele: acțiuni săvîrșite de mai multe persoane, a mărfurilor în 8 proporții deosebit de mari, sentința respectivă fiind menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 februarie 2014. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a specificat că afirmațiile inculpatei că nu este vinovată, că a verificat mijlocul de transport condus de Bajurean Valentin la ieșirea din țară și că din cauza că sistemul informațional lucra greu, a indicat pe foaie mijloacele de transport, printre care mijlocul de transport respectiv pentru a le introduce în baza de date, nu pot fi reținute, deoarece se combat cu declarațiile martorului Botnari Octavian, care a declarat că la 30.03.2011 aplica ștampila doar la intrare în RM, după verificarea actelor șoferul Bajurean Valentin a fost îndreptat spre colaboratorii vamali, ultimul apropiindu-se de Carlașuc Angela, apoi a prezentat tichetul de control cu ștampila serviciului vamal, martorul declarând clar că ștampila pe tichetul dat de control este anume la intrarea în țară. Aceste afirmații în opinia instanței de apel se mai combat și prin declarațiile martorului Rusnac Veaceslav, care a declarat că nu a verificat mijlocul de transport condus de Bajurean Valentin, însă a stabilit în urma verificării bazei de date că a fost înregistrat sub parola lui, iar pe tichetul de control era aplicată ștampila ce aparținea lui Carlașuc Angela, în afară de vameș, la ștampilă nu are nimeni acces, la fel instanța de apel a subliniat că declarațiile inculpatei se contrazic cu informațiile privind trecerea mijlocului de transport a frontierei vamale, din care rezultă potrivit informației cercetate la (f.d. 35-37, vol. II) că în lista mijloacelor de transport și persoanelor înregistrate la intrare în țară prin PTF “Larga” la data de 30.03.2011, în perioada de timp între orele 19.00 pînă la 21.00, este indicat mijlocul de transport condus de Bajurean Valentin, astfel afirmațiile inculpatei sunt combătute prin probele cercetate, prin care participația inculpatei a fost confirmată deplin. Astfel, instanța de apel a atestat că probele cercetate în ansamblu prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt, și a considerat că reeșind din probele date, rezultă că Carlașuc Angela a participat la comiterea infracțiunii de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, în valoare de 178874,19 lei, aplicînd ștampila personală eliberată de SV RM pe talonul de control a mijlocului de transport condus de Bajurean Valentin, fără efectuarea controlului vamal și fără efectuarea vămuirii mărfurilor. La fel, instanța de apel a apreciat ca un mod de apărare a inculpatei declarațiile ei privind faptul că nu este vinovată, acesta fiind un drept al inculpatei de a nu recunoaște vinovăția, totodată nerecunoașterea vinei nu echivalează cu achitarea persoanei din moment ce probele cercetate demonstrează vina inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (2), 75 Cod penal. Circumstanțe atenuante și agravante în privința lui Carlașuc Angela instanța de apel nu a stabilit. Ținând cont de circumstanțele stabilite, instanța de apel a considerat necesară numirea față de inculpată a pedepsei sub formă de închisoare. 9 Totodată, luând în considerare că inculpata se caracterizează pozitiv și nu are antecedente penale, instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul corectării și reeducării ei se va atinge și fără izolarea inculpatei de societate, fiind posibil de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 90 Cod penal, dînd posibilitate reală inculpatei să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită, nesăvîrșind o nouă infracțiune.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2016 este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Lupu Mihail în numele inculpatei Carlașuc Angela, indicând temiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, și încălcarea art. 3, 5, 6, 7 CEDO, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt complet de judecată, invocând că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - una din erorile de drept indicate în conținutul deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2014 a fost aprecierea eronată a declarațiilor martorilor Guțan Gheorghe, Botnari Octavian, Bajurean Valentin, Rusnac Veaceslav, eroare care în esență nu a fost corectată de către instanța de apel prin citirea declarațiilor date de martorii nominalizați în instanța de fond fără ai audia în ședințele instanței de apel; - ajungând la concluzia privind vinovăția lui Carlașuc Angela, și ținând cont de erorile de drept indicate de instanța supremă, instanța de apel în mod obligatoriu urma să audieze direct în ședința de judecată martorii acuzării, să se convingă de credibilitatea lor și nu doar să se rezume la citirea declarațiilor acestora date anterior, mai ales a principalului martor al acuzării Bajurean Valentin; - în ședința de judecată a instanței de apel, procurorul s-a refuzat de audierea martorului Bajurean Valentin, motivând că dumnealui a avut calitate de condamnat. Cu toate că declarațiile lui nicidecum nu confirmă vinovăția lui Carlașuc Angela; - lui Carlașuc Angela i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 al CEDO, fiind admise încălcări similare cauzei Dan Mihai contra Moldovei, cu referire la care Curtea a reiterat că în cazul în care mărturiile date de martori au o pondere majoră în judecarea cauzei, la rejudecarea pricinii, după achitarea persoanei instanța împuternicită cu reexaminarea cauzei urmează să audieze din nou, în mod direct martorii acuzării, să se convingă personal de credibilitatea acestora. Astfel Curtea a indicat că instanței i-a revenit sarcina de a decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat, trebuie, în principiu sa aibă posbilitatea să audieze martorii în persoană și să evalueze direct credibilitatea acestora, evaluarea încrederii a unui martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu poate fi realizată printr-o simplă lecturare a declarațiilor; 10 - analizând probele, instanța de apel a admis o neconcordanță între conținutul probelor administrate în fața instanței de apel și soluția instanței de apel, or toate probele confirmă lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii. În acest sens, instanța de apel a menționat că „fiecare probă în parte nu confirmă vinovăția persoanei...”; - încălcarea art. 3, 5, 6 ,7 CEDO, art. 21 Constituția RM, art. 8, 389 alin. (2) Cod de procedură penală, pct. 4 al Hotărârii Plenului CSJ „Cu privire la respectarea normelor de procedură penală la adoptarea sentinței”.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la afirmațiile recurentului că motivarea soluției contestate contrazice dispozitivul hotărârii instanței de apel, precum și faptul că în acțiunile inculpatei nu au fost întrunite elementele infracțiunii ce constitue, conform art.427 alin.( 1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, temeiuri pentru recurs, procurorul a indicat că, rejudecând cauza, instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, a înlăturat omisiunile reținute de instanța de recurs și just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corespunzător, corect a încadrat acțiunile faptuitorilor în baza art.45,248 alin.(5) lit.b), c) și d) Cod penal. La fel, a mai specificat că alegațiile avocatului precum că instanța de apel nu a înlăturat erorile de drept indicate în decizia instanței de recurs din 15.07.2014 și nu a audiat 4 martori, nu corespund realității deoarece, martorii prezenți au fost audiați, iar declarațiile martorilor care nu s-au prezentat, au fost date citirii (f.d.71, 74, 87 vol. IV).

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, ținând seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel 11 pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține că recurentul în recurs indică prezența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, și anume cazurile cînd „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt; nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, precum și faptul că la rejudecarea cauzei au fost încălcate art. 3, 5, 6, 7 CEDO și art. 21 din Constituția Republicii Moldova. Verificând legalitatea hotărîrilor atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Astfel, Colegiul penal atestă că invocarea încălcării art. 3, 5, 7 CEDO și art. 21 din Constituția Republicii Moldova, în cuprinsul recursului nu este susținută prin careva argumente plauzibile și circumstanțe concrete, fiind pur declarativă și reprezintă părerea subiectivă a recurentului ce contravine circumstanțelor cauzei, iar temeiuri de a pune la îndoială legalitatea deciziei instanței de apel sub aceste aspecte nu se identifică de instanța de recurs ordinar. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și criticile recurentului precum că „una din erorile de drept indicate în conținutul deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2014 a fost aprecierea eronată a declarațiilor martorilor Guțan Gheorghe, Botnari Octavian, Bajurean Valentin, Rusnac Veaceslav, eroare care în esență nu a fost corectată de către instanța de apel prin citirea declarațiilor date de martorii nominalizați în instanța de fond fără ai audia în ședințele instanței de apel; lui Carlașuc Angela i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 al CEDO, fiind admise încălcări similare cauzei Dan Mihai contra Moldovei…”, Colegiul penal atestă că nu pot fi acceptate și sunt inadmisibile, din considerentul că instanța de apel și-a întemeiat corect soluția de condamnare, cu adoptarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatei Carlașuc Angela în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b, c), d) Cod penal, punând la baza deciziei sale, declarațiile martorului decisiv al acuzării Botnari Octavian, audiat în ședința instanței de apel (f.d. 71, 87, vol. IV), unde a susținut declarațiile date în prima instanță, declarațiile fiind descrise în decizie (f.d. 97-98, vol. IV), din care rezultă că Bajurean Valentin s-a apropiat de inculpata Carlașuc Angela și a discutat ceva (f.d. 197-200, vol. III), precum și cumulul de probe verificate de instanța de apel prin citirea acestora în ședința de judecată (f.d.72-75, vol. IV), cum sunt sentința din 18.10.2011 de condamnare în privința lui Bajurean Valentin (f.d. 55-61, vol. III), raportul de expertiză nr. 357 din 21.07.2011, prin care s-au confirmat efectuarea înscrisurilor de către inculpată (f.d. 44-48, vol. II), probe prin care a fost dovedită pe deplin vinovăția inculpatei Carlașuc Angela în comiterea infracțiunii imputate. 12 În acest sens, Colegiul penal subliniază că de către instanța de apel nu a fost încălcat dreptul inculpatei Carlașuc Angela la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, iar hotărârea CtEDO menționată de recurent nu este incidentă în prezenta speță, or martorul decisiv al acuzării Botnari Octavian a fost audiat în ședința instanței de apel, inclusiv cu respectarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală. La fel, ce ține de motivele invocate de recurent, precum că „ajungând la concluzia privind vinovăția lui Carlașuc Angela, și ținând cont de erorile de drept indicate de instanța supremă, instanța de apel în mod obligatoriu urma să audieze direct în ședința de judecată martorii acuzării, să se convingă de credibilitatea lor și nu doar să se rezume la citirea declarațiilor acestora date anterior, mai ales a principalului martor al acuzării Bajurean Valentin; în ședința de judecată a instanței de apel, procurorul s-a refuzat de audierea martorului Bajurean Valentin, motivând că dumnealui a avut calitate de condamnat. Cu toate că declarațiile lui nicidecum nu confirmă vinovăția lui Carlașuc Angela” Colegiul penal notează că sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, or din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 100, 103, vol. IV) rezultă că la adoptarea soluției de condamnare, instanța de apel nu și-a întemeiat concluzia pe declarațiile martorului Bajurean Valentin (martor la a cărui audiere procurorul a renunțat (f.d. 71, vol. IV), dar a indicat în decizie ca mijloace de probă un cumul de probe, care cu celelalte probe scrise-documente, verificate de instanța de apel, confirmă incontestabil vinovăția inculpatei Carlașuc Angela în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5), lit. b), c), d) Cod penal, cum sunt copia procesului verbal al ședinței de judecată și a sentinței Judecătoriei Briceni din 18 octombrie 2011, adoptată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (f.d. 55-61, vol. III), în privința lui Bajurean Valentin, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5), lit. b), c), d) Cod penal, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor constatări a instanței de apel, nu se identifică de instanța de recurs ordinar. Cît privește temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, indicat de recurent ca fiind incident în prezenta speță, Colegiul penal conchide că din conținutul recursului declarat, nu se identifică nici un argument în privința confirmării temeiului invocat, la fel, în urma examinării materialelor cauzei, nu s-au identificat careva circumstanțe, care ar cădea sub incidența acestui temei și ar constitui motiv de casare, astfel acesta este unul nefundamentat pe careva suport factologic, or instanța de apel corect a constatat în baza cumulului de probe administrat, că în acțiunile inculpatei Carlașuc Angela sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit. b, c), d) Cod penal (f.d. 104-106, vol. IV), motivarea instanței de apel, instanța de recurs ordinar în acest aspect, pentru a evita repetări inutile o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele 13 să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Totodată, ce ține de argumentul recurentului precum că „analizând probele, instanța de apel a admis o neconcordanță între conținutul probelor administrate în fața instanței de apel și soluția instanței de apel, or toate probele confirmă lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii. În acest sens, instanța de apel a menționat că „fiecare probă în parte nu confirmă vinovăția persoanei...”, Colegiul penal reține că nu poate fi acceptat, din considerentul că aceste motive reprezintă dezacordul recurentului cu soluția adoptată de către instanța de apel, impunând totodată propria opinie subiectivă asupra acestui aspect, astfel acesta nu poate fi acceptat ca temei pentru recurs, or, motivele invocate se contrazic cu concluziile instanței de apel, descrise în decizie (f.d. 104, vol. IV), și conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducîndu-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lupu Mihail în numele inculpatei Carlașuc Angela, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2016, în cauza penală privind-o pe Carlașuc Angela Toader, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 decembrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda 14