1ra-1496/2016 — art. 45, 248 al. 5 lit. b, c, d CP

1ra-1496/2016 — art. 45, 248 al. 5 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1496/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Lupu Mihail în numele inculpatei Carlașuc Angela, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2016, în cauza

penală privind-o pe

Carlașuc Angela Toader, născută la 14 martie

1969, originară și domiciliată în r-nul Briceni, s.

Șireuți.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin.

(5) lit. b), c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de Carlașuc Angela.

Prin aceeași sentință Pleșca Octavian a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită

o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei cu

închisoarea în baza art. 90 Cod penal, pe un termen de probațiune de 1 an, în privința

căruia hotărârea judecătorească în prezent nu se contestă cu recurs ordinar.

urmărire penală Carlașuc Angela a fost pusă sub învinuire pentru faptul că, activând

în calitate de inspector superior al Biroului Vamal Briceni, fiind numită în această

funcție prin ordinul șefului instituției nominalizate nr. 25-a din 09.03.1999, fiind

permanent abilitată în instituția nominalizată de stat cu anumite drepturi și obligații

în vederea exercitării funcției publice de execuție prevăzute de art.11 al Codului

Vamal al R. Moldova, art. 8 al Legii cu privire la tariful vamal nr.1380- XIII din

20.11.1997, prevederile Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a

1

bunurilor de pe teritoriul R. Moldova de către persoane fizice nr.1569 din 20.12.2002

și fișa postului de serviciu, inclusiv cu asigurarea respectării legislației vamale;

exercitarea controlului asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii;

determinarea de sine stătătoare a valorii în vamă a mărfurilor în conformitate cu

metodele prevăzute de lege; adoptarea deciziilor în privința corectitudinii ori

incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunțate de declarant; încasarea drepturilor

de import și drepturilor de export; exercitarea controlului vamal și efectuarea

vămuirii mărfurilor; etc, fiind în acest mod în conformitate cu prevederile art.123

alin. (1) Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, la 30.03.2011 în intervalul

de timp cuprins între orele 13.00 și 19.40, prin participație complexă, fiind în

înțelegere prealabilă cu cetățenii Pleșca Octavian și Bajurean Valentin (care deja

este condamnat), a contribuit activ la introducerea pe teritoriul R. Moldova, prin

contrabandă, prin metoda eludării controlului vamal, prin Punctul de Control și

Trecere a Frontierei de Stat Larga-Kelmențî, unde nominalizata efectua nemijlocit

serviciul conform graficului aprobat, a mărfurilor care erau transportate cu

autocamionul de model Peugeot Boxer, cu n/î BR AR 323, însoțite de către șoferul

Bajurean Valentin, și anume a pieselor de schimb pentru autoturisme în asortiment,

produse de firma „LSA” Slovacia, care erau împachetate în cutii din carton și erau

ca încărcătură în autocamionul nominalizat, acțiuni manifestate prin aplicarea

ștampilei cu nr. 0395 eliberată de Serviciul Vamal, care-i aparține, pe talonul de

control a autocamionului nominalizat, neefectuînd controlul vamal și efectuarea

vămuirii mărfurilor, determinarea valorii în vamă a mărfii în conformitate cu

metodele prevăzute de lege; încasarea drepturilor de import și drepturilor de export,

prin care fapt a tolerat introducerea prin contrabandă, peste frontiera vamală a R.

Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, în valoare totală de 178874,19

lei.

Acțiunile lui Carlașuc Angela au fost calificate de către organul de urmărire

penală conform art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c) și d) Cod penal, contrabanda - trecerea

peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de

mari, eludînd controlul vamal prin nedeclarare în documentele vamale, acțiuni

săvîrșite de către două sau mai multe persoane și de o persoană cu funcție de

răspundere, cu folosirea situației de serviciu.

3.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Carlașuc Angela și Pleșca Octavian să fie

condamnați în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c, d) Cod penal, la 8 ani închisoare,

invocând că:

- instanța neîntemeiat a achitat inculpata, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită

de ea, deoarece probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul

judecării cauzei, dovedesc integral vinovăția acesteia de săvîrșirea faptei imputate,

și anume prin totalitatea de probe administrate în cadrul urmăririi penale, prezentate

2

de acuzatorul de stat și examinate în ședința de judecată, și anume: declarațiile

martorilor Botnari Octavian, Cazacu Ion, Guțan Gheorghe, Eladii Alexandria,

Bogaciuc Igor, Rusnac Veaceslav, Pascari Elena, Reaboi Pavel și materialele cauzei

penale;

- instanța de judecată în mod eronat a neglijat valoarea probantă a probelor

examinate în cadrul ședinței de judecată prezentate de către acuzare împotriva

inculpatei Carlașuc Angela, fiind dusă în eroare de declarațiile inculpaților și în

special de declarațiile inculpatei Carlașuc Angela, care nu și-a recunoscut vina și

care poartă un caracter de apărare și declarativ, scopul primordial fiind eschivarea

de la răspunderea penală și pe care de fapt le-a pus la baza sentinței de achitare a

inculpatei Carlașuc Angela;

- în scopul argumentării sentinței de achitare a inculpatei Carlașuc Angela

instanța de judecată în mod nejustificat a redus valoarea probantă a probelor

examinate în ședință, instanța de judecată a indicat că din materialele dosarului și

probele administrate în ședința de judecată, învinuirea formulată inculpatei Carlașuc

Angela în baza art. 45, 248 alin. (5) lit.b), c), d) Cod penal, în ședința de judecată nu

și-a găsit confirmarea și Carlașuc Angela urmează a fi achitată pe motiv că fapta nu

a fost săvîrșită de ea, în motivarea poziției sale instanța de judecată s-a bazat pe

declarațiile inculpatei Carlașuc Angela;

- instanța de judecată nu a luat în considerare materialele cauzei penale care

se contrazic cu declarațiile inculpatei Carlașuc Angela, date în fața instanței și puse

de către instanță la baza sentinței de achitare;

- declarațiile inculpatei privitor la faptul că la întoarcere, cînd Bajurean

Valentin s-a apropiat de ea se ocupa cu perfectarea unui proces-verbal, nu corespund

realității și analogic sunt în contradicție cu materialele cauzei penale și anume: la

demersul cu nr.12/988 din 01.04.2011 adresat de către ofițerul de urmărire penală a

DUP DGT Nord a CCCEC Surdu A. către șeful Direcției Regionale Supraveghere

și Control a Frontierei de Stat „Edineț”, ultimul informează că conform datelor

Sistemului Informațional Automatizat a Serviciului Grăniceri „PASAGER” cet.

Bajurean Valentin a intrat pe teritoriul Republicii Moldova la 30.03.2011 la orele

19.15 min, cu automobilul de model „PEUGEOT-BOXER” cu n/î BR AR 323, pe

cînd conform materialelor cauzei penale se constată faptul că inculpata Carlașuc

Angela a fost ocupată la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenția

vamală în privința cet. Ivasiuc Svetlana între orele 16-17;

- instanța de judecată eronat a ajuns la concluzia că urmărirea penală nu a

lichidat divirgențele apărute și nu a găsit o lămurire de ce pe „Tichetul de Control”

au fost aplicate ștampile cu sens diametral opuse și care ar pune la îndoială faptul

care este acest tichet, de ieșire din țară sau de intrare, pe parcursul cercetării

judecătorești, anume pentru acest fapt, la demersul acuzării a fost citat și audiat

martorul Botnari Octavian, căruia în ședința de judecată fiindu-i prezentat tichetul

de control - corp delict, a declarat că ștampila este aplasată pe tichetul respectiv cu

3

nr. 11 și este amplasată la intrare în Republica Moldova, la 30.03.2011 el aplica

ștampila numai la intrare în Republica Moldova, ștampila a aplicat-o la terminarea

controlului, pînă a aplica el ștampila, pe tichet erau două ștampile a grănicerului și

vameșului ucrainean, pe tichetul respectiv se vede vizibil că ștampila serviciului

vamal al Ucrainei este de ieșire din Ucraina și intrare în Republica Moldova, iar a

serviciului de grăniceri a Ucrainei este de ieșire din Moldova și intrare în Ucraina,

el personal a primit tichetul respectiv și ștampila vamei Republicii Moldova era

aplicată deja. Tot în acest sens, de către acuzare este considerat faptul că de către

instanța de judecată în mod eronat și unilateral au fost apreciate declarațiile

martorului Bajurean Valentin și puse la baza sentinței de achitare a inculpatei

Carlașuc Angela;

- conform informațiilor privind convorbirile telefonice, în mod cert și evident

s-a constatat faptul că persoanele implicate în comiterea infracțiunii de contrabandă

săvîrșită la 30.03.2011, Bajurean Valentin, Pleșca Octavian și Carlașuc Angela au

purtat discuții telefonice anume în ziua de 30.03.2011, și nici decum nu au purtat

convorbiri telefonice pînă la data respectivă;

- este eronată concluzia instanței de judecată potrivit căreia de către partea

acuzării nu au fost aduse careva probe în susținerea versiunii, precum că Pleșca

Octavian, folosindu-se de telefonul mobil cu nr. 06948880 la 30.03.2011 a ținut

permanent legătura telefonică cu Bajurean Valentin și Carlașuc Angela, faptul că

inculpatul Pleșca Octavian se folosea de telefonul mobil cu nr. 069468880 este

dovedit prin declarațiile martorului Bajurean Valentin, precum și materialele cauzei

penale, și anume procesul verbal de audiere a bănuitului, unde Pleșca Octavian la

întrebarea ofițerului de urmărire penală a declarat telefonul mobil cu nr. 069468880,

astfel, se stabilește că în ședința de judecată vinovăția lui Carlașuc Angela și Pleșca

Octavian în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită integral prin totalitatea

de probe administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința de judecată;

- aprecierea tendențioasă a probelor de către instanță a favorizat la pronunțarea

unei sentințe de achitare a cet.Carlașuc Angela pe învinuirea în baza art. 45, 248 alin.

(5) lit. b), c), d) Cod penal;

- prima instanță ilegal a recalificat acțiunile lui Pleșca Octavian conform

prevederilor art. 45, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și i-a aplicat o pedeapsă prea

blîndă față de fapta săvîrșită.

3.2. Avocatul Gligor Vadim în numele inculpatului Pleșca Octavian, care a

invocat în motivare că consideră sentința ilegală, la baza sentinței de condamnare au

fost puse probe contradictorii, ea nu poate fi întemeiată pe presupuneri, iar toate

dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în favoarea inculpatului,

solicitând casarea sentinței instanței primei instanțe în latura condamnării

inculpatului Pleșca Octavian, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Pleșca

Octavian acuzat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit.b), c),

d) Cod penal să fie achitat, deoarece fapta n-a fost săvîrșită de el.

4

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără

modificări.

care a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în partea ce ține

de menținerea achitării inculpatei Carlașuc Angela, invocând ca temeiuri prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate, fapt ce echivalează cu nerezolvarea fondului

cauzei.

2014, a fost admis recursul ordinar declarat, casată parțial decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 05 februarie 2014, în partea achitării lui Carlașuc Angela

în baza învinuirii pe art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, în cauza penală în

privința acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată, cu menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii atacate.

apel la judecarea apelului a comis erorile de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul procurorului și hotărârea atacată nu cuprinde motivele prin care

se întemeiază soluția adoptată.

fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința Judecătoriei Briceni

din 22 mai 2012 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Carlașuc Angela a fost recunoscută vinovată în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. În conformitate cu art. 90

Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii pe un termen

de probațiune de 2 ani. În rest au fost menținute dispozițiile sentinței.

activînd în calitate de inspector superior al Biroului Vamal Briceni, fiind numită în

această funcție prin ordinul șefului instituției nominalizate nr. 25a din 09.03.1999,

fiind permanent abilitată în instituția nominalizată de stat cu anumite drepturi și

obligații în vederea exercitării funcției publice de execuție prevăzute de art. 11 al

Codului Vamal al Republicii Moldova aprobat prin Legea nr.1149-XVI din

20.07.2000, art. 8 al Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997,

prevederile Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe

teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr.1569-XV din 20.12.2002

și fișa postului de serviciu, inclusiv cu asigurarea respectării legislației vamale;

exercitarea controlului asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii;

determinarea de sine stătătoare a valorii în vamă a mărfurilor în conformitate cu

metodele prevăzute de lege; adoptarea deciziilor în privința corectitudinii ori a

5

incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunțate de declarant; încasarea drepturilor

de import și drepturilor de export; exercitarea controlului vamal și efectuarea

vămuirii mărfurilor; etc., fiind în acest mod în conformitate cu prevederile art. 123

alin. (1) Cod penal, persoană cu funcție de răspundere, la 30.03.2011, în intervalul

de timp cuprins între orele 13.00 și 19.40 minute, prin participație complexă, fiind

în înțelegere prealabilă cu cetățenii Pleșca Octavian și Bajurean Valentin (ultimul

fiind condamnat), a contribuit activ, la introducerea pe teritoriul Republicii

Moldova, prin contrabandă, prin metoda eludării controlului vamal, prin Punctul de

Control și Trecere a Frontierei de Stat Larga- Kelmențî, unde nominalizata efectua

nemijlocit serviciul conform graficului aprobat, a mărfurilor care erau transportate

cu autocamionul de model PEUGEOT BOXER cu n/î BR AR 323, însoțite de către

șoferul Bajurean Valentin, și anume a pieselor de schimb pentru autoturisme în

asortiment, produse de firma „LSA” Slovacia după cum urmează: 160 bucăți de

distribuitoare Vaz-2101-2107 în valoare totală de 35417,95 lei; 10 bucăți de

distribuitoare Vaz-2108 în valoare totală de 2213,62 lei; 24 bucăți de carburatoare

Vaz-2101-21207 în valoare totală de 19203,82 lei; 480 bucăți de filtre ulei motoare

Vaz-2101-2107 în valoare totală de 9561,75 lei; 120 de complecte de saboți pentru

frînare spate Vaz-2121 în valoare totală de 10627,21 lei; 32 de complecte de saboți

frînare spate Vaz-2108 în valoare totală de 2833,92 lei; 70 bucăți de planetară

articulație exterioară Vaz-2108 în valoare totală de 18151,39 lei; 10 bucăți de

planetară articulație interioară Vaz-2121 în valoare totală de 2593,06 lei; 20 de

complecte de ambreaj în complect Vaz-2101-2107 în valoare totală de 4679,19 lei;

300 de complecte a cîte 4 bucăți fiecare complect de bujii „Brisc” 300 în valoare

totală de 15549,23 lei; 20 complecte a cîte 10 bucăți fiecare complect de bujii

„Brisc” în valoare totală de 1639,16 lei; 20 bucăți de amortizatoare spate Vaz-2121

în valoare totală de 3984,06 lei; 20 bucăți de amortizatoare față Vaz-2110 în valoare

totală de 3269,21 lei; 10 bucăți de amortizatoare spate Gaz-2410 în valoare totală de

1391,01 lei; 64 bucăți de tensionator curea principală Vaz-2108 în valoare totală de

4038,88 lei; 120 bucăți de rulment ambreaj Vaz 2108 în valoare totală de 7964,94

lei; 8 bucăți de pompă sistemă de răcire motor Gaz-2410 în valoare de 2948,21 lei;

30 bucăți de сruce cardanică Mосквич 412 în valoare totală de 1692,43 lei; 40 bucăți

de disc frânare față Vaz-2108 în valoare totală de 6322,90 lei; 100 complecte de

furtun răcire motor complect Vaz-2101-2107 în valoare totală de 8856,00 lei și 400

bucăți de filtru pentru benzină Vaz în valoare totală de 15936,25 lei, care erau

împachetate în cutii confecționate din carton și erau ca încărcătură a autocamionului

nominalizat, acțiuni manifestate prin aplicarea ștampilei cu nr.0395 eliberată de

Serviciul Vamal, care-i aparține, pe talonul de control a autocamionului nominalizat,

neefectuarea controlului vamal și efectuarea vămuirii mărfurilor, determinarea

valorii în vamă a mărfii în conformitate cu metodele prevăzute de lege; încasarea

drepturilor de import și drepturilor de export, prin care fapt a tolerat introducerea

prin contrabandă, peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în

6

proporții deosebit de mari, în valoare totală de 178874,19 lei (o sută șaptezeci și opt

mii opt sute șaptezeci și patru lei și nouăsprezece bani).

Instanța de apel a încadrat acțiunile lui Carlașuc Angela în baza art. 45, 248

alin. (5) lit. b), c) și d) Cod penal, contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală

a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, eludînd controlul

vamal prin nedeclarare în documentele vamale, acțiuni săvîrșite de către două sau

mai multe persoane și de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației

de serviciu.

Astfel, rejudecând cauza, instanța de apel a conchis că judecând cauza penală

de învinuire a lui Carlașuc Angela în latura învinuirii aduse în baza art. 45, 248 alin.

(5) lit. b), c), d) Cod penal, prima instanță nu a respectat normele procesuale, nu a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu

a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpatei fiind una eronată

și care nu se bazează pe probele cercetate pe caz.

În acest sens, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatei Carlașuc

Angela anume în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit.b), c),

d) Cod penal, se demonstrează pe deplin prin elementele de fapt dobîndite din

probele cercetate, și anume declarațiile martorilor Botnari Octavian, Cazacu Ion,

Guțan Gheorghe, Eladii Alexandru, Bogaciuc Igor, Rusnac Veaceslav, Pascari

Elena, Reaboi Pavel, prin probele scrise care au fost cercetate în cadrul ședințelor

judiciare și care se coroborează deplin (descrise la f.d. 97 – 102, vol. IV),

demonstrând cu certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției lui

Carlașuc Angela în fapta incriminată.

La fel, instanța de apel a notat că instanța de fond eronat nu a ținut cont de

aceste probe și nu le-a apreciat, or probele cercetate sunt clare prin conținutul lor și

sunt cu valoare probantă, fiind în coroborare cu declarațiile martorilor audiați

Botnari Octavian, Guțan Gheorghe, Cazacu Ion, Burduh Valentin, Rusnac

Veaceslav, Eladii Alexandru, prin procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, prin

care a fost cercetat mijlocul de transport condus de Bajurean Valentin, care a

traversat frontiera vamală a RM, prin punctul de control Larga-Kelmențî, cu

informația privind convorbirile telefonice purtate între Bajurean Valentin, Pleșca

Octavian, Carlașuc Angela, fiind evidente legăturile telefonice din 30.03.2011 între

Pleșca Octavian și Carlașuc Angela și între Pleșca Octavian și Bajurean Valentin,

anume în perioada precedentă introducerii mărfurilor, cît și în perioada trecerii peste

frontierea vamală a RM a mărfurilor, precum și ulterior, inclusiv între Carlașuc

Angela și Bajurean Valentin, cu tichetul de control pe mijlocul de transport condus

de Bajurean Valentin, pe care este aplicată ștampila cu numărul 0395 anume a lui

Carlașuc Angela, prin foaia cu înscrieri a datelor mijlocului de transport condus de

7

Bajurean Valentin, care potrivit raportului de expertiză grafoscopică este scris

anume de Carlașuc Angela.

Astfel din procesul-verbal de examinare a tichetului, în care este aplicată

ștampila cu nr.0395, care aparține anume lui Carlașuc Angela, din procesele-verbale

de examinare a informației privind convorbirile telefonice de pe telefonul mobil cu

nr. 069468880 aflat în folosința lui Pleșca Octavian, prin care s-a constatat că acesta

ținea legătura cu nr. 068108208 ce aparținea lui Bajurean Valentin și cu nr.

069357615 ce aparținea lui Carlașuc Angela, de examinare a informațiilor privind

convorbirile telefonice, prin care s-a constatat că Bajurean Valentin, Pleșca Octavian

și Carlașuc Angela au purtat discuții telefonice doar în ziua de 30.03.2011, în

coroborare cu declarațiile martorului Botnari Octavian, care a declarat că Bajurean

Valentin a discutat cu Carlașuc Angela, după care Bajurean Valentin a prezentat

tichetul de control pe mijlocul de transport unde era aplicată ștampila serviciului

vamal sub nr.0395, a martorului Rusnac Veaceslav, care a declarat că personal nu a

verificat mijlocul de transport condus de Bajurean Valentin, însă în urma verificării

bazei de date a stabilit că acesta a fost înregistrat sub parola lui, iar pe tichetul privind

trecerea controlului era aplicată ștampila cu nr.0395, ce aparținea lui Carlașuc

Angela, a martorului Guțan Gheorghe, care a declarat că informația despre trecerea

unității de transport de către Bajurean Valentin în baza de date a fost înregistrată sub

parola lui Rusnac Veaceslav, iar pe tichet era aplicată ștampila lui Carlașuc Angela,

conform fișei de post, persoana care este responsabilă de unitățile de transport la

ieșirea din țară, nu este în drept să perfecteze controlul unităților de transport care

intră în țară, rezultă clar implicarea lui Carlașuc Angela, fiind probe anume în

susținerea învinuirii înaintate inculpatei Carlașuc Angela și urmând a fi puse la baza

condamnării inculpatei.

Instanța de apel a menționat și faptul că potrivit raportului de expertiză

grafoscopică a foii A4, ridicată de la Rusnac Veaceslav, care a susținut că a luat

hîrtia din coșul de gunoi, înscrierile mijlocului de transport condus de Bajurean

Valentin, sunt efectuate anume de către Carlașuc Angela.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că prin sentința Judecătoriei Briceni

din 18 octombrie 2014, Bajurean Valentin a fost condamnat în procedura acordului

de recunoaștere a vinovăției în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, și

anume în trecerea peste frontiera vamală a RM a mărfurilor, eludînd controlul vamal

prin nedeclarare în documentele vamale, cu agravantele: acțiuni săvîrșite de mai

multe persoane, de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de

serviciu, în proporții deosebit de mari.

La fel, instanța de apel a indicat că prin sentința atacată, legalitatea căreia a

verificat-o doar în privința lui Carlașuc Angela, a fost condamnat Pleșca Octavian

în baza art. 45, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, și anume în trecerea peste frontiera

vamală a RM a mărfurilor, eludînd controlul vamal prin nedeclarare în documentele

vamale, cu agravantele: acțiuni săvîrșite de mai multe persoane, a mărfurilor în

8

proporții deosebit de mari, sentința respectivă fiind menținută prin decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 februarie 2014.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a specificat că afirmațiile inculpatei

că nu este vinovată, că a verificat mijlocul de transport condus de Bajurean Valentin

la ieșirea din țară și că din cauza că sistemul informațional lucra greu, a indicat pe

foaie mijloacele de transport, printre care mijlocul de transport respectiv pentru a le

introduce în baza de date, nu pot fi reținute, deoarece se combat cu declarațiile

martorului Botnari Octavian, care a declarat că la 30.03.2011 aplica ștampila doar la

intrare în RM, după verificarea actelor șoferul Bajurean Valentin a fost îndreptat

spre colaboratorii vamali, ultimul apropiindu-se de Carlașuc Angela, apoi a

prezentat tichetul de control cu ștampila serviciului vamal, martorul declarând clar

că ștampila pe tichetul dat de control este anume la intrarea în țară.

Aceste afirmații în opinia instanței de apel se mai combat și prin declarațiile

martorului Rusnac Veaceslav, care a declarat că nu a verificat mijlocul de transport

condus de Bajurean Valentin, însă a stabilit în urma verificării bazei de date că a fost

înregistrat sub parola lui, iar pe tichetul de control era aplicată ștampila ce aparținea

lui Carlașuc Angela, în afară de vameș, la ștampilă nu are nimeni acces, la fel

instanța de apel a subliniat că declarațiile inculpatei se contrazic cu informațiile

privind trecerea mijlocului de transport a frontierei vamale, din care rezultă potrivit

informației cercetate la (f.d. 35-37, vol. II) că în lista mijloacelor de transport și

persoanelor înregistrate la intrare în țară prin PTF “Larga” la data de 30.03.2011, în

perioada de timp între orele 19.00 pînă la 21.00, este indicat mijlocul de transport

condus de Bajurean Valentin, astfel afirmațiile inculpatei sunt combătute prin

probele cercetate, prin care participația inculpatei a fost confirmată deplin.

Astfel, instanța de apel a atestat că probele cercetate în ansamblu prezintă o

situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt, și a considerat că reeșind din

probele date, rezultă că Carlașuc Angela a participat la comiterea infracțiunii de

trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții

deosebit de mari, în valoare de 178874,19 lei, aplicînd ștampila personală eliberată

de SV RM pe talonul de control a mijlocului de transport condus de Bajurean

Valentin, fără efectuarea controlului vamal și fără efectuarea vămuirii mărfurilor.

La fel, instanța de apel a apreciat ca un mod de apărare a inculpatei declarațiile

ei privind faptul că nu este vinovată, acesta fiind un drept al inculpatei de a nu

recunoaște vinovăția, totodată nerecunoașterea vinei nu echivalează cu achitarea

persoanei din moment ce probele cercetate demonstrează vina inculpatei în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61 alin.

(2), 75 Cod penal.

Circumstanțe atenuante și agravante în privința lui Carlașuc Angela instanța

de apel nu a stabilit. Ținând cont de circumstanțele stabilite, instanța de apel a

considerat necesară numirea față de inculpată a pedepsei sub formă de închisoare.

9

Totodată, luând în considerare că inculpata se caracterizează pozitiv și nu are

antecedente penale, instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul corectării și

reeducării ei se va atinge și fără izolarea inculpatei de societate, fiind posibil de a

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 90 Cod penal,

dînd posibilitate reală inculpatei să-și dovedească corectarea prin comportament

exemplar și muncă cinstită, nesăvîrșind o nouă infracțiune.

atacată cu recurs ordinar de către avocatul Lupu Mihail în numele inculpatei

Carlașuc Angela, indicând temiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) Cod de procedură penală, și încălcarea art. 3, 5, 6, 7 CEDO, solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt

complet de judecată, invocând că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- una din erorile de drept indicate în conținutul deciziei Colegiului penal al

Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2014 a fost aprecierea eronată a declarațiilor

martorilor Guțan Gheorghe, Botnari Octavian, Bajurean Valentin, Rusnac

Veaceslav, eroare care în esență nu a fost corectată de către instanța de apel prin

citirea declarațiilor date de martorii nominalizați în instanța de fond fără ai audia în

ședințele instanței de apel;

- ajungând la concluzia privind vinovăția lui Carlașuc Angela, și ținând cont

de erorile de drept indicate de instanța supremă, instanța de apel în mod obligatoriu

urma să audieze direct în ședința de judecată martorii acuzării, să se convingă de

credibilitatea lor și nu doar să se rezume la citirea declarațiilor acestora date anterior,

mai ales a principalului martor al acuzării Bajurean Valentin;

- în ședința de judecată a instanței de apel, procurorul s-a refuzat de audierea

martorului Bajurean Valentin, motivând că dumnealui a avut calitate de condamnat.

Cu toate că declarațiile lui nicidecum nu confirmă vinovăția lui Carlașuc Angela;

- lui Carlașuc Angela i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de

art. 6 al CEDO, fiind admise încălcări similare cauzei Dan Mihai contra Moldovei,

cu referire la care Curtea a reiterat că în cazul în care mărturiile date de martori au o

pondere majoră în judecarea cauzei, la rejudecarea pricinii, după achitarea persoanei

instanța împuternicită cu reexaminarea cauzei urmează să audieze din nou, în mod

direct martorii acuzării, să se convingă personal de credibilitatea acestora. Astfel

Curtea a indicat că instanței i-a revenit sarcina de a decide vinovăția sau nevinovăția

unui acuzat, trebuie, în principiu sa aibă posbilitatea să audieze martorii în persoană

și să evalueze direct credibilitatea acestora, evaluarea încrederii a unui martor este o

sarcină complexă, care, de obicei, nu poate fi realizată printr-o simplă lecturare a

declarațiilor;

10

- analizând probele, instanța de apel a admis o neconcordanță între conținutul

probelor administrate în fața instanței de apel și soluția instanței de apel, or toate

probele confirmă lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii. În acest sens,

instanța de apel a menționat că „fiecare probă în parte nu confirmă vinovăția

persoanei...”;

- încălcarea art. 3, 5, 6 ,7 CEDO, art. 21 Constituția RM, art. 8, 389 alin. (2)

Cod de procedură penală, pct. 4 al Hotărârii Plenului CSJ „Cu privire la respectarea

normelor de procedură penală la adoptarea sentinței”.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Cu referire la afirmațiile recurentului că motivarea soluției contestate

contrazice dispozitivul hotărârii instanței de apel, precum și faptul că în acțiunile

inculpatei nu au fost întrunite elementele infracțiunii ce constitue, conform art.427

alin.( 1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, temeiuri pentru recurs, procurorul a

indicat că, rejudecând cauza, instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile

art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, a înlăturat omisiunile reținute de instanța

de recurs și just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și,

corespunzător, corect a încadrat acțiunile faptuitorilor în baza art.45,248 alin.(5)

lit.b), c) și d) Cod penal.

La fel, a mai specificat că alegațiile avocatului precum că instanța de apel nu

a înlăturat erorile de drept indicate în decizia instanței de recurs din 15.07.2014 și

nu a audiat 4 martori, nu corespund realității deoarece, martorii prezenți au fost

audiați, iar declarațiile martorilor care nu s-au prezentat, au fost date citirii (f.d.71,

74, 87 vol. IV).

raport cu materialele cauzei, ținând seama de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

11

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține că recurentul în recurs indică prezența temeiurilor de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, și anume cazurile

cînd „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o

eroare gravă de fapt; nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, precum și faptul

că la rejudecarea cauzei au fost încălcate art. 3, 5, 6, 7 CEDO și art. 21 din Constituția

Republicii Moldova.

Verificând legalitatea hotărîrilor atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal atestă că invocarea încălcării art. 3, 5, 7 CEDO și art.

21 din Constituția Republicii Moldova, în cuprinsul recursului nu este susținută prin

careva argumente plauzibile și circumstanțe concrete, fiind pur declarativă și

reprezintă părerea subiectivă a recurentului ce contravine circumstanțelor cauzei, iar

temeiuri de a pune la îndoială legalitatea deciziei instanței de apel sub aceste aspecte

nu se identifică de instanța de recurs ordinar.

Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, și criticile recurentului precum că „una din erorile de drept

indicate în conținutul deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15

iulie 2014 a fost aprecierea eronată a declarațiilor martorilor Guțan Gheorghe,

Botnari Octavian, Bajurean Valentin, Rusnac Veaceslav, eroare care în esență nu a

fost corectată de către instanța de apel prin citirea declarațiilor date de martorii

nominalizați în instanța de fond fără ai audia în ședințele instanței de apel; lui

Carlașuc Angela i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 al

CEDO, fiind admise încălcări similare cauzei Dan Mihai contra Moldovei…”,

Colegiul penal atestă că nu pot fi acceptate și sunt inadmisibile, din considerentul că

instanța de apel și-a întemeiat corect soluția de condamnare, cu adoptarea unei noi

hotărâri de condamnare a inculpatei Carlașuc Angela în baza art. 45, 248 alin. (5) lit.

b, c), d) Cod penal, punând la baza deciziei sale, declarațiile martorului decisiv al

acuzării Botnari Octavian, audiat în ședința instanței de apel (f.d. 71, 87, vol. IV),

unde a susținut declarațiile date în prima instanță, declarațiile fiind descrise în

decizie (f.d. 97-98, vol. IV), din care rezultă că Bajurean Valentin s-a apropiat de

inculpata Carlașuc Angela și a discutat ceva (f.d. 197-200, vol. III), precum și

cumulul de probe verificate de instanța de apel prin citirea acestora în ședința de

judecată (f.d.72-75, vol. IV), cum sunt sentința din 18.10.2011 de condamnare în

privința lui Bajurean Valentin (f.d. 55-61, vol. III), raportul de expertiză nr. 357 din

21.07.2011, prin care s-au confirmat efectuarea înscrisurilor de către inculpată (f.d.

44-48, vol. II), probe prin care a fost dovedită pe deplin vinovăția inculpatei Carlașuc

Angela în comiterea infracțiunii imputate.

12

În acest sens, Colegiul penal subliniază că de către instanța de apel nu a fost

încălcat dreptul inculpatei Carlașuc Angela la un proces echitabil garantat de art. 6

CEDO, iar hotărârea CtEDO menționată de recurent nu este incidentă în prezenta

speță, or martorul decisiv al acuzării Botnari Octavian a fost audiat în ședința

instanței de apel, inclusiv cu respectarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală.

La fel, ce ține de motivele invocate de recurent, precum că „ajungând la

concluzia privind vinovăția lui Carlașuc Angela, și ținând cont de erorile de drept

indicate de instanța supremă, instanța de apel în mod obligatoriu urma să audieze

direct în ședința de judecată martorii acuzării, să se convingă de credibilitatea lor

și nu doar să se rezume la citirea declarațiilor acestora date anterior, mai ales a

principalului martor al acuzării Bajurean Valentin; în ședința de judecată a

instanței de apel, procurorul s-a refuzat de audierea martorului Bajurean Valentin,

motivând că dumnealui a avut calitate de condamnat. Cu toate că declarațiile lui

nicidecum nu confirmă vinovăția lui Carlașuc Angela” Colegiul penal notează că

sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, or din conținutul deciziei instanței

de apel (f.d. 100, 103, vol. IV) rezultă că la adoptarea soluției de condamnare,

instanța de apel nu și-a întemeiat concluzia pe declarațiile martorului Bajurean

Valentin (martor la a cărui audiere procurorul a renunțat (f.d. 71, vol. IV), dar a

indicat în decizie ca mijloace de probă un cumul de probe, care cu celelalte probe

scrise-documente, verificate de instanța de apel, confirmă incontestabil vinovăția

inculpatei Carlașuc Angela în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin.

(5), lit. b), c), d) Cod penal, cum sunt copia procesului verbal al ședinței de judecată

și a sentinței Judecătoriei Briceni din 18 octombrie 2011, adoptată în procedura

acordului de recunoaștere a vinovăției (f.d. 55-61, vol. III), în privința lui Bajurean

Valentin, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin.

(5), lit. b), c), d) Cod penal, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor

constatări a instanței de apel, nu se identifică de instanța de recurs ordinar.

Cît privește temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, indicat de recurent ca fiind incident în prezenta speță, Colegiul

penal conchide că din conținutul recursului declarat, nu se identifică nici un

argument în privința confirmării temeiului invocat, la fel, în urma examinării

materialelor cauzei, nu s-au identificat careva circumstanțe, care ar cădea sub

incidența acestui temei și ar constitui motiv de casare, astfel acesta este unul

nefundamentat pe careva suport factologic, or instanța de apel corect a constatat în

baza cumulului de probe administrat, că în acțiunile inculpatei Carlașuc Angela sunt

prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 45, 248 alin. (5) lit. b, c), d) Cod

penal (f.d. 104-106, vol. IV), motivarea instanței de apel, instanța de recurs ordinar

în acest aspect, pentru a evita repetări inutile o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

13

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, ce ține de argumentul recurentului precum că „analizând probele,

instanța de apel a admis o neconcordanță între conținutul probelor administrate în

fața instanței de apel și soluția instanței de apel, or toate probele confirmă lipsa

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii. În acest sens, instanța de apel a

menționat că „fiecare probă în parte nu confirmă vinovăția persoanei...”, Colegiul

penal reține că nu poate fi acceptat, din considerentul că aceste motive reprezintă

dezacordul recurentului cu soluția adoptată de către instanța de apel, impunând

totodată propria opinie subiectivă asupra acestui aspect, astfel acesta nu poate fi

acceptat ca temei pentru recurs, or, motivele invocate se contrazic cu concluziile

instanței de apel, descrise în decizie (f.d. 104, vol. IV), și conform prevederilor art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și

de apel.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lupu Mihail în

numele inculpatei Carlașuc Angela, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 20 aprilie 2016, în cauza penală privind-o pe Carlașuc Angela

Toader, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 decembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

14