1ra-1194-2014 — art.44,327 alin.2 lit.b, c și 328 alin.3 lit.b CP

1ra-1194-2014 — art.44,327 alin.2 lit.b, c și 328 alin.3 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-1194/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 noiembrie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecătorii – Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Constantin Alerguș,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș și inculpatul Paladuța Andrian, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 martie 2014, în cauza penală în

privința lui

Tinică Alexandru Mihail, născut la 08 mai 1962, originar

din s.Cușmirca, r-nul Rezina, domiciliat în or.Șoldănești,

str.Jucov 2/35

și

Paladuța Andrian Afanasie, născut la 23 aprilie 1976,

originar din or.Rezina, domiciliat în or.Șoldănești, str.Pușkin

27.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11 Cod de procedură penală legal executată.

Colegiul penal asupra recursurilor,

C O N S T A T Ă :

au fost condamnați:

- Tinică Alexandru, în baza art.44, 327 alin.(2) lit.b), c) Cod penal la 3 ani închisoare,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de primar pe un termen de 3 ani și în baza art.328

alin.(3) lit.b) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de primar pe un termen de 4 ani, iar în temeiul art.84 Cod penal,

pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de primar pe

un termen de 4 ani.

Potrivit art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

închisorii pe un termen de probă de 3 ani;

- Paladuța Andrian, în baza art.44, 327 alin.(2) lit.c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcția de conducător al ÎM” Piața-Șoldănești” pe un termen

de 4 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea, în mod solidar, de la Tinică

Alexandru și Paladuța Andrian în folosul primăriei or.Șoldănești a sumei de 141294,20 lei și

de la Tinică Alexandru suma de 40460 lei.

1

generale din 2007, iar mai apoi și din 2011 in funcția de primar al or.Șoldănești și validat în

această funcție prin hotărîrile judecătoriei Șoldănești din 21.06.2007 și 15.06.2011, fiind

persoană investită în funcție prin alegeri, în condițiile legii, deci persoană cu funcție de

demnitate publică, potrivit art.123 alin.(3) Cod penal, împreună cu conducătorul-manager al

ÎM „Piața din Șoldănești”, ales prin dispoziția primarului or.Șoldănești nr.8-P din 31 iulie

2007, Paladuța Andrian, care fiind persoană investită în funcție prin numire și potrivit art.123

alin.(1) Cod penal, este persoană cu funcție de răspundere, au săvîrșit abuz de putere soldat cu

urmări grave intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice

și juridice în următoarele circumstanțe:

În perioada anilor 2008-2011, Tinică Alexandru, prin înțelegere prealabilă, împreună

cu managerul șef al ÎM „Piața din Șoldănești”, Paladuța Andrian, intenționat, folosind situația

de serviciu în alte interese personale, manifestate prin înlăturarea și limitarea concurenței

pentru părinții celui din urmă, Paladuța Afanasie și Paladuța Maria, ce practicau activitatea de

antreprenoriat pe teritoriul pieții din or.Șoldănești, prin abuz de serviciu, încălcînd prevederile

art.29 lit.e), h), k), t) al Legii nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală,

art.10 alin.(1), 16 și 21 al Legii nr.768 din 02.02.200 privind statutul alesului local; art.7

alin.(2) lit. a), d), e), art.8 alin.(1), (2) al Legii nr.900 din 27 iunie 1996 privind combaterea

corupției și protecționismului; pct.6) și 7) al anexei nr.1 al Hotărîrii de Guvern nr.517 din

18.09.1996 cu privire la aprobarea Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant, a

Regulilor de comerț în piețele din R.Moldova și pct.7 al Hotărîrii de Guvern nr.955 din

21.08.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului–tip de funcționare a pieților, au refuzat în

eliberarea autorizației de funcționare, precum și încheierea contractelor de prestare a

serviciilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și Melnic Lidia,

cauzînd bugetului local al administrației publice locale Șoldănești un prejudiciu material în

sumă totală de 141 294, 20 lei, ce constituie o daună în proporții deosebit de mari, adică

soldată de urmări grave pentru primăria or.Șoldănești, care a achitat prejudiciile părților

vătămate.

Tot el, Tinică Alexandru, activînd în funcția de primar al or.Șoldănești, fiind persoană

cu funcție de demnitate publică, în perioada anilor 2007-2012, folosind situația de serviciu și

acționînd în mod intenționat, a depășit vădit limitele și atribuțiile acordate prin lege, astfel că

la 10.12.2007, prin exces de putere, 1-a concediat ilegal pe Sofroni Valentin din funcția de

manager șef a ÎM „Șoldănești-Service”, sechestrînd ilegal actele de constituire, de activitate a

întreprinderii și ștampila. Ulterior, ignorînd existența hotărîrii judecătorești de restabilire în

funcție și decizia Curții de Apel Bălți de menținere a acestei hotărîri, a refuzat să-l

restabilească pe ultimul în funcția de manager-șef a ÎM „Șoldănești-Service”, astfel că prin

acțiunile sale ilegale a cauzat acestuia un prejudiciu material în sumă de 40 460 lei, fiind în

consecință prejudiciată primăria prin cauzare de daune considerabile intereselor publice,

încălcînd prevederile Legii R.Moldova privind administrația publică locală nr.436 din

28.12.2006, art.29 lit.c), t) din Statutul alesului local nr.768 din 02.02.2000, art.10 alin.1), 16;

21 și prevederile art.90 Codul muncii.

inculpatului A.Paladuța și inculpații A.Paladuța și A.Tinică, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care inculpatul A.Paladuța să fie condamnat în baza art.44,327 alin.(2) lit.c) Cod penal la 6

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de conducător al ÎM “Piața

Șoldănești” pe termen de 5 ani, iar A.Tinică - în baza art.44, 327 alin.(2) lit.b), c), 328 alin.(3)

lit.b), d), 84 alin.(1) Cod penal, definitiv la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții pe un termen de 5 ani, invocînd că, în privința lui A.Paladuța, instanța a

aplicat o pedeapsă prea blîndă în coraport cu fapta comisă, fără a ține cont că anterior

2

inculpatul a mai fost tras la răspundere contravențională pentru exces de putere sau depășirea

atribuțiilor de serviciu cu agenții economici din ÎM “Piața Șoldănești” și că acesta nu a întors

prejudiciul cauzat, încercînd să evite achitarea acestuia, iar prin acțiunile sale a pus în pericol

activitatea pieții, prin ce a diminuat imaginea întreprinderii și a administrației publice locale;

în privința lui A.Tinică, instanța incorect a dispus aplicarea prevederilor art.79 și 90 Cod

penal, fără a stabili care circumstanțe excepționale au stat la baza stabilirii pedepsei lui

A.Tinică sub limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale de care a fost recunoscut

vinovat, ca ulterior pedeapsa numită să fi suspendată condiționat pe termen de probă;

- avocatul E.Cucereanu în numele inculpatului și inculpatul A.Paladuța, casarea

acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că în cauză lipsesc probe ce ar fi

demonstrat incontestabil înțelegerea dintre A.Tinică și A.Paladuța privind folosirea situației

de serviciu în interes personal, în scopul înlăturării și limitării concurenții pentru părinții săi,

concluzia instanței în partea dată se întemeiază în exclusivitate pe declarațiile celor trei

persoane, referitor la care se pretinde că ar fi fost prejudiciați, deși nici cuantumul acestui

prejudiciu nu a fost stabilit; instanța prin respingerea demersului cu privire la citarea și

audierea martorilor, ce ar fi putut relata anumite circumstanțe pertinente pentru justa

soluționare a cauzei, a încălcat dreptul inculpatului prevăzut de art.66 alin.(2) pct.17) Cod de

procedură penală, precum și dreptul la un proces echitabil; instanța nu a ținut seama că

S.Botoșanu este locuitor al or.Chișinău, acesta a refuzat să încheie contract de prestare a

serviciilor de piață, pe cînd cu L.Melnic și V.Verba au fost încheiate autorizații și contracte de

prestare a serviciilor de piață;

- inculpatul A.Tinică, casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv

că instanța a aplicat eronat normele de drept material și procedural, în urma căreia dînsul

neîntemeiat a fost condamnat pentru faptele de care nu se face vinovat; incorect atît organul

de urmărire penală, cît și instanța de judecată a conchis că infracțiunea săvîrșită de abuz de

serviciu a fost comisă prin participație simplă, deoarece aceasta are loc în cazul cînd la

săvîrșirea ei au participat în comun, în calitate de coautori, două sau mai multe persoane,

fiecare realizînd latura obiectivă a infracțiunii, însă reieșind din declarațiile martorului

S.Botoșanu, care a declarat că cînd s-a schimbat administrația pieții, dînsul a refuzat de a

încheia contract de prestare a serviciilor, iar primăria a refuzat de a-i elibera autorizație de

funcționare, astfel, se observă două categorii de fapte, care sînt separate și nu pot forma

conținutul unei singure infracțiuni comise în coautor, așa precum este incriminată celor doi

inculpați prin sintagma “au refuzat de a elieba autorizație de funcționare și de a încheia

contracte de prestare a serviciilor”, deoarece fiecare inculpat avea puterea de decizie doar pe

un singur segment și nu pe ambele capete, astfel că, potrivit pct.2 a Deciziei nr.2-1 din

23.01.2008 a Consiliului Șoldănești, primarul a fost împuternicit de a elibera autorizații de

practicare a comerțului în teritoriul indicat, doar la prezentarea contractelor de prestare a

serviciilor, care erau încheiate între administratorul pieții și beneficiar; - instanța nu a realizat

că în acțiunile sale lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.327 Cod penal, și

anume lipsa prejudiciului material cauzat bugetului public, pe motiv că la caz lipsesc date

obiective ce ar demonstra cuantumul ei; - nu a reținut instanța nici faptul că se exclude

participația dintre cei doi inculpați, lipsa de cauzalitate dintre fapta de refuz în încheierea

contractelor de prestare a serviciilor și cel de refuz în eliberarea autorizației de funcționare; -

neîntemeiat instanța a dedus că dînsul a încălcat cerințele Legii nr.436 din 28.12.2006 privind

administrarea publică locală, deoarece nu dînsul, dar Cosiliului local prin decizie decide darea

în administrare, arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului public al satului, precum și a

serviciilor publice de interes local în condițiile legii, iar primarul doar asigură executarea

hotărîrilor Consiliului, prin urmare în acțiunile sale lipsește elementul infracțional, el

executînd decizia Consiliului, precum lipsește și interesul personal, ca un element calificativ

al componenței de infracțiune; - incorectă este și încadrarea juridică a faptei în baza art.328

alin.(3) lit.b), d) Cod penal, precum că dînsul intenționat nu a executat o hotărîre

3

judecătorească, care de fapt urma a fi calificată potrivit normei materiale în baza art.320

alin.(2) Cod penal, în dependență de subiectul special al infracțiunii, reținînd în sensul dat

prevederile art.116 Cod penal, care explică că în cazul concurenței dintre norma generală și

cea specială, se aplică norma specială cu condiția stabilirii laturii subiective; - incorect

instanța la stabilirea pedepsei a reținut în seama sa circumstanța agravantă - comiterea

infracțiunii soldată de urmări grave, deoarece în cazul cînd circumstanțele agravante sînt

prevăzute la articolele corespunzătoare a prezentului cod în calitate de semne ale componenței

de infracțiune, ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante; - instanța

recunoscîndu-l vinovat pentru faptele de care a fost învinuit, neîntemeiat și-a bazat

concluziile pe declarațiile părților vătămate S.Botoșanu, V.Verba și L.Melnic, a martorului

A.Ciorba, fără a le corobora cu alte probe, și anume cu decizia Consiliului local, care

stabilește atribuțiile primarului, iar refuzul emis de către A.Tinică nu a fost contestat de părți

pe calea contenciosului administrativ, astfel că învinuirea înaintată lui este una incorectă,

incompletă, neclară și contrară prevederilor art.281 alin.(2) Cod de procedură penală, prin ce

i-a fost încălcat dreptul la apărare, adică dreptul de a ști pentru ce faptă este învinuit; -

judecătorul A.Mandraburca nu a fost în drept de a examina cauza penală în privința sa,

deoarece a examinat în ordinea procedurii civile acțiunea civilă în privința lui V.Sofroni de

încasare a salariului, prejudiciului material și moral, prin ce s-au încălcat prevederile art.33

Cod de procedură penală

respins apelul procurorului și admise apelurile avocatului E.Cucereanu în numele inculpatului

A.Paladuța și a inculpaților A.Tinică și A.Paladuța, casată sentința și încheierea din

05.05.2013, inclusiv din alte motive, și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care, în temeiul art.390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală,

Tinică Alexandru a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de

art.44, 327 alin.(2) lit.b), c) și 328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal, din motiv că faptele nu

întrunesc elementele infracțiunilor.

Paladuța Andrian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.327 alin.(2) lit.c)

Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

exercita activitate administrativă de dispoziție și organizatorico-economică la ÎM “Piața

Șoldănești” pe un termen de 1 an.

Totodată, instanța a decis că dispozițiile sentinței cu privire la dauna materială

urmează a fi soluționate în ordinea procedurii civile.

4.1. Instanța de apel a constatat că Paladuța Andrian, fiind încadrat în temeiul

dispoziției primarului or.Șoldănești, A.Tinică, în funcția de manager-șef al ÎM “Piața

Șoldănești” și conform art.123 alin.(1) Cod penal, fiind persoană cu funcție de răspundere, a

comis abuz de serviciu soldat cu urmări grave intereselor publice, manifestat prin faptul că, în

perioada anilor 2008-2011, neexercitînd acțiuni ce țin de obligațiile de serviciu, folosind prin

inacțiune situația de serviciu în alte interese personale, manifestată prin înlăturarea și

limitarea concurenței pentru părinții săi Paladuța Maria și Paladuța Afanasie, care practică

activitatea de întreprinzător pe piața or.Șoldănești, prin abuz de serviciu, a refuzat încheierea

contractelor de prestare a serviciilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba

Vladimir și Melnic Lidia, cauzînd bugetului local al administrației publice locale Șoldănești

un prejudiciu material în sumă de 137.622 lei, ce constituie o daună în proporții deosebit de

mari, soldată cu urmări grave pentru primăria Șoldănești, încălcînd astfel art.7 al Legii nr.900

din 27.06.1996 privind combaterea corupției și protecționismului; pct.6) și 9) al anexei nr.1 al

Hotărîrii de Guvern nr.517 din 18.09.1996 cu privire la aprobarea Regulilor de funcționare a

rețelei de comerț ambulant și a Regulilor de comerț în piețele din R.Moldova, și pct.7 al

Hotărîrii de Guvern nr.955 din 21.08.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului–tip de

funcționare a pieților.

4

4.2. Instanța de apel, a indicat că verificînd legalitatea sentinței contestate și temeinicia

cerințelor invocate de apelanți cu materialele cauzei penale, reluînd cercetarea judecătorească

în corespundere cu prevederile art.414 alin. (6) și 415 alin.(21) Cod de procedură penală, întru

respectarea principiului contradictorialității și legalității armelor în proces, acordînd astfel

părții apărării dreptul de a cita și interoga în instanță martorii apărării și cercetînd suplimentar

probele administrate de prima instanță, care nu și-au găsit reflectare în conținutul actului

judecătoresc, audiind inculpatul A.Tinică pe marginea învinuirilor formulate, inculpatul

A.Paladuța, martorii apărării T.Roman, M.Cușnir, M.Tambuncic, cît și probele scrise –

hotărîrea judecătoriei Șoldănești din 21.06.2007, dispoziția primarului nr.8-P din 31.07.2007,

statutul ÎM „Piața Șoldănești” aprobat la 31.07.2007, deciziile Consiliului or. Șoldănești nr.2-

1 din 23.01.2008, nr.16/1 din 31.12.2009 și nr.143 din 17.12.2010, a conchis că vina

inculpatului A.Tinică pe învinuirea adusă acestuia în baza art.44, 327 alin.(2) lit.b), c) Cod

penal nu și-a găsit confirmare.

Întru susținerea concluziei sale, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatului,

care nu a eliberat autorizație de funcționare a antreprenorilor S.Botoșanu, V.Verba și

L.Melnic, nu întrunește nici latura obiectivă, nici cea subiectivă a infracțiunii de abuz în

serviciu, deoarece în acțiunile inculpatului nu a fost stabilită legătura de cauzalitate dintre

fapta comisă și urmările survenite, precum nu a fost demonstrat nici interesul personal,

deoarece A.Tinică prin refuzul eliberării autorizațiilor de funcționare a celor trei

întreprinzători nu a încălcat prevederile art.29 lit.h), k), t) al Legii nr.4326 din 28.12.2006,

privind administrarea publică locală, reținîndu-se în seama acestuia lit.a) a respectivei norme,

prin care primarul are obligația de a asigura executarea deciziilor Consiliului local, de unde

rezultă că prin deciziile Consiliului local nr.2-1 din 23.01.2008, nr.16/1 din 31.12.2009 și

nr.143 din 17.12.2010 privind autorizarea dreptului de activitate a ÎM „Piața Șoldănești”, s-a

decis ca A.Tinică să elibereze autorizații de practicare a comerțului pe teritoriul ÎM „Piața

Șoldănești” numai la prezentarea contractului de prestare a serviciilor. Deciziile Consiliului

local, care este organ executive, nu au fost contestate sau abrogate, astfel de rînd, ce cei trei

antreprenori nu dispuneau de contracte de prestare a serviciilor, inculpatul A.Tinică,

respecînd decizia Consiliului local, a fost în imposibilitate de a le elibera acestora autorizații

de funcționare.

Eliberarea ulterioară, în lipsa contractului de prestare a serviciilor a autorizației nr.215

din 16.07.2012 pe numele cet.S.Botoșanu pentru desfășurarea activității comerciale pînă la

data de 21.12.2012, a fost determinată de executarea hotărîrii judiciare civile din 20.04.2011,

prin care Primăria or.Șoldănești, în persoana primarului A.Tinică, a fost obligată de a elibera

autorizație pentru desfășurarea activității comerciale lui S.Botoșanu și V.Verba, iar

administrația ÎM „Piața Șoldănești”, în persoana managerului-șef A.Paladuța, de a perfecta

contractele de prestare a serviciilor cu cet.L.Melnic, V.Verba și S.Botoșanu, concomitent

dispunîndu-se și încasarea în mod solidar de la Primăria or.Șoldănești și ÎM „Piața

Șoldănești” în beneficiul acestora a prejudiciului moral cîte 25000 lei, pentru fiecare, iar în

beneficiul lui S.Botoșanu și a celui material în sumă de 62622 lei. În urma acestei hotărîri,

executorul judecătoresc a dispus intentarea procedurii de executare. La fel, reieșind din

probele administrate, s-a constatat și lipsa pretinsei complicități a inculpaților A.Tinică și

A.Paladuța în comiterea abuzului de serviciu, deoarece fiecare din ei a acționat în dependență

de atribuțiile funcționale, avînd puterea de decizie doar pe un singur segment și nu pe ambele

capete, cum le-a fost înaintată învinuirea, ceea ce exclude complicitatea lor imputată ca formă

de vinovăție.

De asemenea, instanța de apel, reieșind din faptul că partea acuzării nu a putut prezenta

careva date veridice ce ar confirma existența unei înțelegeri între A.Tinică și A.Paladuța, în

vederea înlăturării concurenței în favoarea părinților lui A.Paladuța, bazîndu-se în

exclusivitate pe presupunerile celor trei antreprenori, a conchis că lipsește și elementul

5

obligatoriu al laturii subiective a componenței de infracțiune „interesul personal”, în acțiunile

lui A.Tinică.

La fel, instanța a conchis că neîntemeiat a fost trasă concluzia că inculpatul prin

acțiunile sale a cauzat daune în proporții mari intereselor publice, reținîndu-se în sensul dat

hotărîrea instanței civile în privința celor trei antreprenori, deoarece sumele încasate din

bugetul local țin de cuantumul daunei morale, apreciate de instanța de judecată și nu cele

rezultate din activitatea inculpatului A.Tinică, iar suma despăgubirilor materiale în valoare de

62622 lei încasat în beneficiul cet.S.Botoșanu, constituie taxele și impozitele de piață, achitate

de ultimul pe perioada anilor 2009-2010, cînd nu a activat.

Totodată, instanța de apel a menționat că, neîntemeiat instanța, deși a reținut fapta

săvîrșită de A.Tinică, de o persoană cu funcție de demnitate publică, așa cum i-a fost înaintată

învinuirea, dar încadrîndu-i fapta în baza art.44, 327 alin.(2) lit.b), c) Cod penal l-a recunoscut

drept persoană cu înaltă funcție de răspundere, fără a invoca motivele pentru care a reformulat

denumirea subiectului special al infracțiunii. Mai mult, instanța referitor la subiectul special al

infracțiunii, a reținut că este incorectă învinuirea înaintată lui A.Tinică, prin care s-a constatat

că acesta este o persoană cu funcție de demnitate publică, de rînd ce faptele incriminate

acestuia se referă la perioada anilor 2008-2011, adică pînă la modificările operate în art.123 și

327 Codpenal din 03.02.2012 și nu a specificat modalitatea în care s-a format dauna adusă

intereselor publice, referitor la care se pretinde că ar fi provocat urmări grave, de rînd ce

cauza penală a fost intentată în rezultatul sesizării organelor procuraturii de către V.Verba,

L.Melnic și S.Botoșanu, prin cererea depusă la 12.03.2012, solicitînd verificarea activității

financiare a ÎM „Piața Șoldănești”, în vederea constatării motivelor de neexecutare a titlurilor

executorii referitor la încasarea în beneficiul lor în mod solidar de la Primăria Șoldănești și

ÎM „Piața Șoldănești” a prejudiciului material și moral, încasat prin hotărîrea judecătorească

din 29.11.2011.

Referitor la învinuirea înaintată lui A.Tinică în baza art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal,

instanța de apel, la fel a constatat lipsa elementelor infracțiunii incriminate acestuia, deoarece

concedierea ilegală a cet.V.Sofroni, nu poate fi obiect de cercetare judecătorească în ordinea

procedurii penale, fiindcă acest raport este un litigiu de muncă, care se examinează în ordinea

procedurii civile și care a fost obiect de discuție, fiind soluționat prin hotărîrea Judecătoriei

Șoldănești din 27.03.2008, prin care a fost dispusă restabilirea lui V.Sofroni în funcție, cu

încasarea în folosul acestuia de la Primăria Șoldănești a salariului pentru lipsa forțată de la

serviciu, paguba morală, cheltuielile de judecată și taxa de stat, în total suma de 16057,76 lei,

care a rămas definitivă prin decizia Colegiului civil al Curții de Apel Bălți din 29.05.2008.

Instanța a rezumat că, refuzul inculpatului A.Tinică de a executa hotărîrea privind

restabilirea în funcția deținută anterior de către V.Sofroni și deciziile din 14.04.2008 și

14.07.2008 de sancționare a inculpatului în ordinea procedurii de executare în baza art.149 și

25 Cod de executare, ține de neexecutarea unei hotărîri judecătorești definitive, care

determină tragerea la răspundere penală în temeiul art.320 alin.(2) Cod penal, doar în cazul

cînd persoana a fost trasă la răspundere contravențională pentru aceiași faptă, însă reieșind din

faptul că inculpatul A.Tinică nu a fost atras la răspundere contravențională potrivit art.318

Cod contravențional, pentru refuzul de a executa o hotărîre judecătorească definitivă, faptul

dat exclude tragerea acestuia la răspundere penală.

La fel, pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a indicat că incorect s-a constatat că

prin acțiunile sale inculpatul a cauzat bugetului local un prejudiciu în sumă de 105367,76 lei,

deoarece prin hotărîrea Judecătorie Șoldănești din 27.03.2008 suma de 16057,76 lei a fost

dispusă spre încasare sub formă de despăgubiri materiale în beneficiului lui V.Sofroni din

contul Primăriei Șoldănești, dar nu a inculpatului, iar prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 06.03.2012, a fost casată hotărîrea primei instanțe în partea încasării

compensației pentru reținerea salariului în sumă de 21999,59 lei și a taxei de stat, iar prin

6

decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 28.11.2012, a fost casată în partea prejudiciului moral atît hotărîrea Judecătoriei

Șoldănești din 05.09.2011, cît și decizia Colegiului civil al Curții de Apel Bălți din

06.02.2012, prin care s-a redus cuantumul prejudiciului moral de la 50000 lei la 1358 lei,

dispus spre încasare de la Primăria or.Șoldănești în beneficiul lui V.Sofroni, astfel că

prejudiciul material adus bugetului local, așa cum a fost indicat în actul de învinuire în sumă

de 105367,76 lei, este neconfirmat.

În concluzie, instanța reținînd cele enumerate a dedus lipsa în acțiunile inculpatului

A.Tinică a celor două componențe de infracțiune, imputate lui în baza art.44, 327 alin.(2)

lit.b), c) și 328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal și în temeiul art.390 alin. (1) pct.3) Cod penal, a

conchis că inculpatul A.Tinică urmează a fi achitat, din motiv că faptele acestuia nu întrunesc

elementele infracțiunilor.

La fel, instanța de apel, reținînd aceleași declarații a inculpatului A.Paladuța, care a

negat comiterea faptei prejudiciabile, deoarece prin refuzul înregistrării legale a activității de

întreprinzător și achitării taxelor și impozitelor stabilite, dînsul nu a încălcat Regulamentul de

funcționare a pieților, a martorilor S.Botoșanu, V.Verba, L.Melnic, A.Ciorbă, cît și probele

scrise - decizia șefului secții nr.3 Investigarea fraudelor din 15.09.2007 privind atragerea la

răspunderea contravențională a cet.S.Botoșanu în baza art.152/3 Cod contravențional; decizia

Judecătoriei Șoldănești din 26.11.2008, privind aplicarea sancțiunii contravenționale în baza

art.47/3 alin.(1) Cod contravențional, procesul-verbal cu privire la contravenție din

17.09.2009 prin care S.Botoșanu a fost tras la răspunderea contravențională în baza art.263

alin.(1) Cod contravențional, actul din 01.10.2009 de constatate a încălcării de către

S.Botoșanu a Regulilor de comerț în piața Șoldănești, demersul unui grup de persoane adresat

mai multor organe de stat privind întreprinderea măsurilor de rigoare cu S.Botoșanu, hotărîrea

Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 18.02.2010 cu privire la acțiunea civilă înaintată de

A.Paladuța împotriva lui S.Botoșanu, dispoziția primarului nr.144 din 18.03.2010, privind

constituirea comisiei pentru examinarea locurilor comerciale la piața Șoldănești, a conchis ca

dovedită pe deplin vinovăția lui A.Paladuța în comiterea infracțiunii prevăzute de art.327

alin.(2) lit.c) Cod penal.

Însă, reținînd cumulul probelor administrate, instanța de apel a conchis că, din

încadrarea juridică a faptei penale reținută în seama lui A.Paladuța, urmează a fi excluse

semnele calificative „interesul material” și „cauzarea de daune considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice și juridice”, care nu i-au fost aduse drept

acuzație prin învinuirea din rechizitoriu.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatului A.Paladuța urmează a

fi încadrate la art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal, ca abuz de putere sau abuz de serviciu, adică

folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu în

alte interese personale, dacă acesta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice, soldată cu urmări grave.

Din cele reținute mai sus, instanța de apel a respins afirmații inculpatului și a

avocatului în numele acestuia referitor la lipsa în acțiunile lui A.Paladuța a componenței de

infracțiune, deoarece martorii audiați la solicitarea lor n-au confirmat altceva decît existența

unor relații tensionate între persoanele implicate pe caz, ceea ce nu impune folosirea

intenționată de către inculpat a situației de serviciu în vederea exercitării unor interese

personale, or în conformitate cu actele normative expuse mai sus, acesta urma să asigure buna

desfășurare a activității întreprinderii pe care o gestiona, cu crearea condițiilor necesare

pentru desfășurarea activității de întreprinzător inclusiv și pentru S.Botoșanu, V.Verba și

L.Melnic.

În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a reținut că probele prezentate de către

partea apărării, și anume: contractele civile de prestări servicii nr.75 din 01.01.2008 și nr.75

din 01.01.2009 încheiate între ÎM „Piața Șoldănești” și L.Melnic ce activează în bază de

7

patentă nu pot fi interpretate în favoarea achitării lui A.Paladuța, deoarece se referă la locul

comercial cu suprafața de 14,10 m.p., pe cînd respectiva deținea două locuri comerciale,

referitor la cel din urmă inculpatul refuzînd încheierea unui contract asemănător.

Cît privește contractele de prestare a serviciilor pe numele lui L.Melnic cu nr.75 din

01.01.2012 pe ghereta cu suprafața de 12.m.p și depozitul cu suprafața de 7 m.p. cu taxa

lunară de 285 lei și cel cu nr.75 din 27.01.2013, precum și contractul nr.65 pe perioada anului

2012 încheiat cu V.Verba, se referă la o altă perioadă decît cea indicată în învinuirea

formulată lui A.Paladuța.

La fel, instanța a considerat că somațiile din 20.09.2007, 13.03.2008 și 26.09.2008

adresate lui S.Botoșanu de către A.Paladuța în temeiul Regulamentului de funcționare a

pieților, privind neachitarea taxelor stabilite, nu pot fi interpretate în favoarea achitării lui, or

prin ele destinatarul se avertizează despre aplicarea anumitor sancțiuni și nu refuzul încheierii

în continuare a contractelor de prestare a serviciilor.

Totodată, ordinele de încasare a numerarului pe numele lui V.Verba denotă achitarea

lunară de către acesta a taxelor stabilite, iar tichetele de la f.d.132-156 neconținînd date

despre plătitor, nu pot fi acceptate drept probe veridice în cauza dată. În același context,

instanța de apel a reținut că, abonamentele de plată lunară a taxelor pe numele cet.L.Melnic

pe perioada anilor 2010-2011, nu fac altceva decît îi confirmă declarațiile că în respectiva

perioadă ea a activat în bază de patentă, fără a dispune de contract de prestare a serviciilor, ce

este obiectul învinuirii formulate inculpatului.

Astfel, instanța de apel a conchis netemeinica argumentelor formulate în apel de către

inculpatul A.Paladuța și avocatul E.Cucereanu referitor la achitare din lipsa în acțiunile

acestuia a faptei penale, de rînd ce probele acumulate la dosar îi confirmă vinovăția în

comiterea infracțiunii prevăzută de art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal.

Referitor la stabilirea pedepsei aplicate inculpatului de prima instanță, instanța de apel

a considerat că instanța neîntemeiat a aplicat față de inculpat cea mai aspră pedeapsă cu

închisoarea, fără a argumenta de ce în privința acestuia nu au putut fi aplicate și alte pedepse

alternative, de rînd ce sancțiunea normei penale de care a fost recunoscut vinovat prevede și

pedeapsa cu amenda.

Astfel, reieșind din caracterul infracțional al faptei comise ce face parte din categoria

infracțiunilor grave, raportată la persoana inculpatului, care pentru prima dată a comis o

infracțiune, se caracterizează pozitiv la locul de trai și de muncă, are la întreținere un copil

minor, instanța a considerat posibil aplicarea în privința lui a pedepsei sub formă de amendă

la limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale de care se face vinovat, cu aplicarea

pedepsei complementare, care se aplică în mod obligatoriu atît în cazul stabilirii pedepsei cu

închisoarea, cît și acelei cu amenda.

Referitor la acțiunea civilă inițiată în procesul penal de către reprezentantul Consiliului

local Șoldănești V.Bogdan privind încasarea solidară de la inculpații A.Tinică și A.Paladuța a

sumei de 145 682 lei, instanța de apel a considerat că aceasta nu poate fi examinată din lipsa

împuternicirilor de a iniția din numele Consiliului o atare acțiune, fiindcă prin Decizia

Consiliului nr.13/9 din 30.08.2012, acesta a fost doar delegat pentru a reprezenta interesele

Consiliului la etapa efectuării urmăririi penale, careva alte împuterniciri procesuale nefiindu-i

acordate, iar fiind audiat în prima instanță, acesta a declarat că învinuirile formulate

primarului nu au servit obiect de discuție la ședința Consiliului.

Totodată, instanța de apel a menționat că sumele calculate prin prezenta decizie, în

latura ce ține de constatarea vinovăției lui A.Paladuța, diferă de cele menționate în

rechizitoriu și în sentință, constatîndu-se imposibilitatea calculării prejudiciului material ce

urmează a fi supus încasării, nefiind confirmată documental, din care motiv instanța, ținînd

cont de prevederile art.225 alin.(3) Cod de procedură penală, admite în principiu acțiunea

8

civilă, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului material să se expună instanța în ordinea

procedurii civile.

inculpatul A.Paladuța, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia instanței nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, menționînd că la examinarea cauzei instanța de apel a

admis atît erori procesuale, cît și materiale, deoarece a reluat cercetarea judecătorească din

motivul că judecătorul A.Mandraburca anterior a examinat litigiul civil privind restabilirea lui

V.Sofroni în funcție, însă această circumstanță urma a fi apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării; instanța incorect a tras concluzia privind lipsa în acțiunile inculpatului A.Tinică a

elementelor infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, de rînd ce probele

administrate, și anume declarațiile martorilor S.Botoșanu, L.Melnic și V.Verba, A.Ciorbă,

demonstrează vinovăția acestuia, iar declarațiile martorilor R.Roman, M.Cușnir, M.Tabuncic,

urmau a fi apreciate critic, din motiv că vin în contrazicere cu restul probelor acumulate pe

dosar; instanța nu a ținut cont de faptul că conform legislației, din motiv că șeful pieții

A.Paladuța a refuzat în încheierea contractelor de prestare a serviciilor cu S.Botoșanu,

V.Verba și L.Melnic, primarul urma să ia măsuri privind elucidarea motivelor de refuz de a

încheia contracte, întru evitarea adresării în instanța de judecată și încasarea eventualelor

sume bănești din bugetul primăriei pentru cauzarea prejudiciului persoanelor date; instanța

incorect a tras concluzia că inculpații nu au acționat în complicitate și că nu a fost demonstrat

interesul personal, pe cînd inculpații au acționat împreună, au urmărit același scop, anume

înlăturarea și limitarea concurenței pentru părinții lui A.Paladuța, care practică activitatea de

antreprenoriat pe piața or.Șoldănești, unde A.Tinică, prin abuz de serviciu, a refuzat

eliberarea autorizației de funcționare, iar A.Paladuța încheierea contractelor de prestare a

serviciilor de piață cu antreprenorii S.Botoșanu, V.Verba, L.Melnic, prin ce se dovedește și

interesul personal al acestora; instanța incorect a tras concluzia că învinuirea adusă lui

A.Tinica în baza art.328 alin.(3) Cod penal, nu întrunește elementele infracțiunii, considerînd

că acțiunile acestuia se cuprind de dispoziția art.320 alin.(2) Cod penal, deoarece inculpatul a

fost învinuit de excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, pentru faptul că ilegal

l-a concediat pe V.Sofroni din funcția de manager-șef al ÎM “Piața Șoldănești-Service”,

sechestrînd ilegal acte de constituire și activitate a întreprinderii și ștampila, apoi ignorînd

existența hotărîrii judecătorești de restabilire în funcție și decizia Curții de Apel Bălți de

menținere a acestei hotărîri, a refuzat să-l restabilească în funcția deținută anterior, astfel că,

prin acțiunile sale a cauzat un prejudiciu celui din urmă în sumă de 40460 lei, în consecință

fiind prejudiciată primăria prin cauzare de daune considerabile intereselor publice, fapte și

circumstanțe ce au fost stabilite prin declarațiile martorului V.Sofroni;

- inculpatul A.Paladuța care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6), 8)

Cod de procedură penală, casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii, invocînd că instanța de

apel incorect a considerat că baza probantă administrată în cauză confirmă vinovăția sa în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal, de rînd în acțiunile sale

lipsește elementul laturii subiective a infracțiunii -interesul personal, deoarece în instanța de

apel, în urma audierii martorilor din partea apărării, s-a constatat că conflictul dintre el și

S.Botoșanu, L.Melnic și V.Verba nu era legat de activitatea părinților lui, care activau în piață

din anul 2000, înaintea numirii sale în funcție de administrator; instanța nu a ținut seama că

folosirea relațiilor de rudenie, afinitate sau amiciție nu cade sub noțiunea “folosirea situației

de serviciu”, atunci cînd acesta nu are legătură cu funcția ocupată, iar invocarea unei

posibilități de a influența, proteja sau favoriza activitatea părinților este una eronată, reieșind

din faptul că pe piață activează 300 de întreprinzători, concurența cărora este imposibil de a

9

elimina; incorect instanța de apel a constatat că dînsul prin acțiunile sale a comis abuz de

serviciu soldat cu urmări grave, prin ce a cauzat bugetului local al administrației publice

locale Șoldănești un prejudiciu material în sumă de 132622 lei, deoarece în calitatea sa de

administrator al pieții, a aplicat corect prevederile Hotărîrii de Guvern nr.517 din 18.09.1996

față de toți cei trei întreprinzători din piața Șoldănești, iar instanța de apel făcînd referire la

pct.9 a acestei hotărîri de Guvern, a omis sintagma – “cu ceilalți agenți ai activității

comerciale – prin vînzarea abonamentelor lunare, pe decade sau bonului pentru locul de

comerț”, ce nu limitează relațiile administrației pieții cu întreprinzătorii doar la încheierea

contractelor; instanța de apel în privința întreprinzătorului S.Botoșanu nu a reținut drept probă

somația din 20.09.2007, care reprezintă documentul ce crează baza normativ-juridică a

acțiunii întreprinse de dînsul în vederea propunerii de a încheia contract de prestării servicii,

de la care S.Botoșanu a refuzat; instanța nu a reținut nici în seama întreprinzătorului

L.Melnic, că dînsul nu a comis abuz de putere și folosirea situației de serviciu în interes

personal, deoarece cu L.Melnic dînsul avea încheiate contracte de prestării service pe toate

perioadele de activitate în calitate de administrator; incorect instanța a tras concluzia că

abonamentele de plată lunară pe numele lui L.Melnic pe perioada anilor 2010-2011 constituie

obiectul învinuirii, deoarece în acest sens instanța de apel urma să ține seama de pct.9, cap.I,

Anexa 2 al Hotărîrii Guvernului nr.517 din 18.09.1996; incorect s-a reținut că dînsul a comis

fapta infracțională și în privința lui V.Verba, deoarece ultimul a arendat un spațiu comercial

pe teritoriul din piața Șoldănești de la L.Poianschi pentru locul de comerț nr.65 și a încheiat

contract de arendă cu SC “Lux-Lorean”, pe care conform Regulamentului privind eliberarea

autorizațiilor de amplasare și funcționare a unităților comerciale și de prestare a serviciilor

sociale pe teritoriul or.Șoldănești, aprobat prin Decizia nr.4-17 din 08.02.2008, urma să-l

prezinte la primăria Șoldănești pentru a i se elibera autorizație de funcționare. Primarul însă a

emis dispoziția nr.144 din 18.03.2010, privind constituirea comisiei pentru examinarea

locurilor comerciale la Piața Șoldănești, în urma căreia s-a întocmit procesul-verbal din

19.03.2010, fiind constatată imposibilitatea acordării lui V.Verba a locului de comerț nr.65

pentru care exista un contract de arendă încheiat între ÎM “Piața Șoldănești” și SC “Lux-

Lorean”, ce urma să fie rezeliat, din care motiv ÎM “Piața Șoldănești” la cererea lui V.Verba

l-a informat că pentru locul nr.65 există contract de prestări service ce urmează a fi rezeliat,

însă aceste informații au fost neglijate; partea acuzării nu a prezentat probe ce ar fi demonstrat

atribuțiile sale de serviciu, unde sar fi indicat că dînsul a fost obligat să încheie contracte de

prestare servicii, pe cînd documentul prioritar care permite activitatea comercială în piață este

autorizația de funcționare eliberată de către primărie, astfel că în acțiunile sale lipsește atît

latura obiectivă a infracțiunii incriminate, fapta prejudiciabilă, care se exprimă în acțiunea sau

inacțiunea de folosire a situației de serviciu, urmările prejudiciabile, adică daunele în proporții

considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege legătura

cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, cît și latura subiectivă a

infracțiunii date.

ținînd cont de referințele depuse de către procuror și inculpatul A.Tinică,

Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

Conform art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd instanța nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, temei care își găsește reflectare în decizia contestată.

Reieșind din prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau

10

cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

La fel, potrivit art.417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit legislației în vigoare, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia

să se pronunțe prima instanță, prin apel, se transmit instanței de apel: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept

procesual penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata

încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond urmează a fi

desființată cu rejudecarea cauzei.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sînt obligatorii nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauzei în ordine de apel.

Din conținutul deciziei instanței de apel rezultă că instanța a casat sentința de

condamnare în privința lui A.Tinică și, reluînd cercetarea judecătorească, a pronunțat o nouă

hotărîre de achitare a acestuia, invocînd că faptele săvîrșite de el nu întrunesc elementele

infracțiunii.

Reieșind din conținutul art.417 Cod de procedură penală decizia instanței de apel

constă din 3 părți: introductivă, descriptivă și dispozitivă.

După cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a expus faptele de

săvîrșirea cărora inculpații A.Tinică și A.Paladuța au fost declarați vinovați.

Totodată, pînă a expune concluzia generală pe marginea apelurilor și temeiurilor de

fapt și de drept, instanța de apel a constatat admiterea de prima instanță la examinarea cauzei

atît a erorilor procesuale, cît și materiale sub aspectul că hotărîrea primei instanțe nu este una

argumentată și motivată sub aspectul expunerii tuturor argumentelor formulate de părți, cît în

latura acuzării, atît și în latura apărării, din conținutul căreia rezultă doar vinovăția

inculpaților și încadrarea juridică a faptelor penale, fără a se analiza baza probatorie

administrată pe caz, în raport cu care instanța a reținut ca fiind constatate faptele

prejudiciabile; că încheierea suplimentară emisă de instanță din 02.05.2013, nu ține de

constatarea și înlăturarea erorilor admise, de fapt fiind o hotărîre nouă adoptată în privința lui

A.Tinică, ceea ce contravine normelor procesuale care reglementează modalitatea adoptării

actului judiciar și conținutul acestuia, că judecătorul A.Mandraburca s-a aflat în

incompatibilitate de a examina prezenta cauză, deoarece a examinat litigiul civil privind

restabilirea lui V.Sofroni în funcția anterior deținută, ce se află în legătură de cauzalitate cu

învinuirea formulată lui A.Tinică în baza art.328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal, iar în concluzie,

a conchis că sentința judecătorească nu cade sub incidența calității actului judiciar și, reluînd

cercetarea suplimentară a bazei probatorii administrate pe caz, a conchis lipsa în acțiunile lui

A.Tinică a elementelor infracțiunilor imputate în baza art.44,327 alin.(2) lit.b), c) și 328

alin.(3) lit.b), d) Cod penal, însă care confirmă pe deplin vinovăția lui A.Paladuța în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal.

Prin urmare, partea descriptivă a deciziei în cazul pronunțării unei noi hotărîrii potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță trebuie să corespundă tuturor cerințelor art.394-397 Cod

de procedură penală, iar dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să corespundă

concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă.

Prin urmare, partea descriptivă a deciziei în cazul pronunțării unei noi hotărîrii potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță trebuie să corespundă tuturor cerințelor art.394 -397

Cod de procedură penală, iar dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să corespundă

concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă.

11

Reieșind din cele enunțate, Colegiul penal reține că deși instanța l-a achitat pe

inculpatul A.Tinică de comiterea faptelor pentru care a fost recunoscut vinovat de prima

instanță, în partea descriptivă a deciziei a menținut fapta criminală considerată ca fiind

dovedită, fără a descrie fapta încriminată prin rechizitoriu, ceea ce contravine prevederilor

art.394 alin.(3) pct.1), 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora partea descriptivă a

sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința

învinuitului a fost trimisă în judecată și descrierea circumstanțelor cauzei constatate de

instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea

motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

Situația dată, nu poate fi corectată în recurs, ceia ce echivalează cu nesoluționarea

fondului cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii

privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel, or, conform art.419 Cod

de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător.

De asemenea, instanța de apel a constatat că judecătorul A.Mandraburca s-a aflat în

incompatibilitate de a examina prezenta cauză, deoarece a examinat litigiul civil privind

restabilirea lui V.Sofroni în funcția anterior deținută, ce se află în legătură de cauzalitate cu

învinuirea formulată lui A.Tinică, însă în cazul dat, instanța stabilind încălcările prevăzute de

art.33-35 Cod de procedură penală, urma să procedeze conform prevederilor art.415 alin.(3)

Cod de procedură penală - să admită apelul, să caseaze sentința primei instanțe cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța a cărei hotărîre a fost anulată.

La fel, din partea descriptivă a deciziei, rezultă că instanța și-a motivat concluziile de

ce acțiunea civilă înaintată de reprezentantul Consiliului local Șoldănești, Vasile Bogdan,

reieșind din prevederile art.225 alin. (3) Cod de procedură penală, nu poate fi admisă în

procesul dat, urmînd a fi admisă în principiu, lasînd ca asupra cuantumului prejudiciului

material să se expună instanța în ordinea procedurii civile. Însă, în dispozitivul deciziei,

instanța a decis că „dispozițiile sentinței cu privire la dauna materială urmează a fi

soluționate în ordinea procedurii civile”.

Reieșind din faptul că instanța de apel, a casat total hotărîrea primei instanțe, în

asemenea caz aceasta nicidecum nu putea să mențină dispozițiile sentinței cu privire la

acțiunea civilă.

Astfel, descriptivul deciziei adoptate de instanța de apel, contrazice dispozitivului

hotărîrii, acesta fiind expus neclar.

Erorile menționate mai sus sînt erori de drept procedural și se încadrează în art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției

instanței de apel și sînt temeiuri de recurs.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care instanța

de recurs constată erori de drept ce sînt temei de recurs și acestea nu pot fi corectate de

instanța de recurs, aceasta dispune casarea hotărîrii atacate și rejudecarea cauzei de către

instanța a cărei hotărîre se casează.

În speța examinată, Colegiul consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată,

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate în

prezenta decizie, precum și de cele invocate în recursuri, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice

minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să judece apelurile din punct de vedere al

stării de fapt și de drept, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate de părți și, în

dependență de situația constatată, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, urmînd a verifica nemijlocit

12

probatoriul acumulat la caz ce a servit temei pentru achitarea inculpatului A.Tinică și

condamnarea lui A.Paladuța, pentru aceiași faptă.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de

Apel Bălți, Costaș Valentina și inculpatul Paladuța Andrian, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 26 martie 2014, în cauza penală în privința lui Tinică

Alexandru și Paladuța Andrian și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia publicată integral la 16 decembrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Constantin Alerguș

13