1ra-1194-2014 — Art.44,327 alin.2 lit.b, c și 328 alin.3 lit.b CP

Prin sentința și încheierea Judecătoriei Șoldănești din 19 aprilie 2013 și 02 mai 2013, au fost condamnați: - Tinică Alexandru, în baza art.44, 327 alin.(2) lit.b), c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de primar pe un termen de 3 ani și în baza art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de primar pe un termen de 4 ani, iar în temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de primar pe un termen de 4 ani. Potrivit art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 3 ani; - Paladuța Andrian, în baza art.44, 327 alin.(2) lit.c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de conducător al ÎM” Piața-Șoldănești” pe un termen de 4 ani. Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea, în mod solidar, de la Tinică Alexandru și Paladuța Andrian în folosul primăriei or.Șoldănești a sumei de 141294,20 lei și de la Tinică Alexandru suma de 40460 lei. 1

Potrivit sentinței s-a constatat că Tinică Alexandru, fiind ales la alegerile locale generale din 2007, iar mai apoi și din 2011 in funcția de primar al or.Șoldănești și validat în această funcție prin hotărîrile judecătoriei Șoldănești din 21.06.2007 și 15.06.2011, fiind persoană investită în funcție prin alegeri, în condițiile legii, deci persoană cu funcție de demnitate publică, potrivit art.123 alin.(3) Cod penal, împreună cu conducătorul-manager al ÎM „Piața din Șoldănești”, ales prin dispoziția primarului or.Șoldănești nr.8-P din 31 iulie 2007, Paladuța Andrian, care fiind persoană investită în funcție prin numire și potrivit art.123 alin.(1) Cod penal, este persoană cu funcție de răspundere, au săvîrșit abuz de putere soldat cu urmări grave intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice și juridice în următoarele circumstanțe: În perioada anilor 2008-2011, Tinică Alexandru, prin înțelegere prealabilă, împreună cu managerul șef al ÎM „Piața din Șoldănești”, Paladuța Andrian, intenționat, folosind situația de serviciu în alte interese personale, manifestate prin înlăturarea și limitarea concurenței pentru părinții celui din urmă, Paladuța Afanasie și Paladuța Maria, ce practicau activitatea de antreprenoriat pe teritoriul pieții din or.Șoldănești, prin abuz de serviciu, încălcînd prevederile art.29 lit.e), h), k), t) al Legii nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, art.10 alin.(1), 16 și 21 al Legii nr.768 din 02.02.200 privind statutul alesului local; art.7 alin.(2) lit. a), d), e), art.8 alin.(1), (2) al Legii nr.900 din 27 iunie 1996 privind combaterea corupției și protecționismului; pct.6) și 7) al anexei nr.1 al Hotărîrii de Guvern nr.517 din 18.09.1996 cu privire la aprobarea Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant, a Regulilor de comerț în piețele din R.Moldova și pct.7 al Hotărîrii de Guvern nr.955 din 21.08.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului–tip de funcționare a pieților, au refuzat în eliberarea autorizației de funcționare, precum și încheierea contractelor de prestare a serviciilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și Melnic Lidia, cauzînd bugetului local al administrației publice locale Șoldănești un prejudiciu material în sumă totală de 141 294, 20 lei, ce constituie o daună în proporții deosebit de mari, adică soldată de urmări grave pentru primăria or.Șoldănești, care a achitat prejudiciile părților vătămate. Tot el, Tinică Alexandru, activînd în funcția de primar al or.Șoldănești, fiind persoană cu funcție de demnitate publică, în perioada anilor 2007-2012, folosind situația de serviciu și acționînd în mod intenționat, a depășit vădit limitele și atribuțiile acordate prin lege, astfel că la 10.12.2007, prin exces de putere, 1-a concediat ilegal pe Sofroni Valentin din funcția de manager șef a ÎM „Șoldănești-Service”, sechestrînd ilegal actele de constituire, de activitate a întreprinderii și ștampila. Ulterior, ignorînd existența hotărîrii judecătorești de restabilire în funcție și decizia Curții de Apel Bălți de menținere a acestei hotărîri, a refuzat să-l restabilească pe ultimul în funcția de manager-șef a ÎM „Șoldănești-Service”, astfel că prin acțiunile sale ilegale a cauzat acestuia un prejudiciu material în sumă de 40 460 lei, fiind în consecință prejudiciată primăria prin cauzare de daune considerabile intereselor publice, încălcînd prevederile Legii R.Moldova privind administrația publică locală nr.436 din 28.12.2006, art.29 lit.c), t) din Statutul alesului local nr.768 din 02.02.2000, art.10 alin.1), 16; 21 și prevederile art.90 Codul muncii.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, avocatul E.Cucereanu în numele inculpatului A.Paladuța și inculpații A.Paladuța și A.Tinică, care au solicitat: - procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul A.Paladuța să fie condamnat în baza art.44,327 alin.(2) lit.c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de conducător al ÎM “Piața Șoldănești” pe termen de 5 ani, iar A.Tinică - în baza art.44, 327 alin.(2) lit.b), c), 328 alin.(3) lit.b), d), 84 alin.(1) Cod penal, definitiv la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 5 ani, invocînd că, în privința lui A.Paladuța, instanța a aplicat o pedeapsă prea blîndă în coraport cu fapta comisă, fără a ține cont că anterior 2 inculpatul a mai fost tras la răspundere contravențională pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu cu agenții economici din ÎM “Piața Șoldănești” și că acesta nu a întors prejudiciul cauzat, încercînd să evite achitarea acestuia, iar prin acțiunile sale a pus în pericol activitatea pieții, prin ce a diminuat imaginea întreprinderii și a administrației publice locale; în privința lui A.Tinică, instanța incorect a dispus aplicarea prevederilor art.79 și 90 Cod penal, fără a stabili care circumstanțe excepționale au stat la baza stabilirii pedepsei lui A.Tinică sub limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale de care a fost recunoscut vinovat, ca ulterior pedeapsa numită să fi suspendată condiționat pe termen de probă; - avocatul E.Cucereanu în numele inculpatului și inculpatul A.Paladuța, casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că în cauză lipsesc probe ce ar fi demonstrat incontestabil înțelegerea dintre A.Tinică și A.Paladuța privind folosirea situației de serviciu în interes personal, în scopul înlăturării și limitării concurenții pentru părinții săi, concluzia instanței în partea dată se întemeiază în exclusivitate pe declarațiile celor trei persoane, referitor la care se pretinde că ar fi fost prejudiciați, deși nici cuantumul acestui prejudiciu nu a fost stabilit; instanța prin respingerea demersului cu privire la citarea și audierea martorilor, ce ar fi putut relata anumite circumstanțe pertinente pentru justa soluționare a cauzei, a încălcat dreptul inculpatului prevăzut de art.66 alin.(2) pct.17) Cod de procedură penală, precum și dreptul la un proces echitabil; instanța nu a ținut seama că S.Botoșanu este locuitor al or.Chișinău, acesta a refuzat să încheie contract de prestare a serviciilor de piață, pe cînd cu L.Melnic și V.Verba au fost încheiate autorizații și contracte de prestare a serviciilor de piață; - inculpatul A.Tinică, casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că instanța a aplicat eronat normele de drept material și procedural, în urma căreia dînsul neîntemeiat a fost condamnat pentru faptele de care nu se face vinovat; incorect atît organul de urmărire penală, cît și instanța de judecată a conchis că infracțiunea săvîrșită de abuz de serviciu a fost comisă prin participație simplă, deoarece aceasta are loc în cazul cînd la săvîrșirea ei au participat în comun, în calitate de coautori, două sau mai multe persoane, fiecare realizînd latura obiectivă a infracțiunii, însă reieșind din declarațiile martorului S.Botoșanu, care a declarat că cînd s-a schimbat administrația pieții, dînsul a refuzat de a încheia contract de prestare a serviciilor, iar primăria a refuzat de a-i elibera autorizație de funcționare, astfel, se observă două categorii de fapte, care sînt separate și nu pot forma conținutul unei singure infracțiuni comise în coautor, așa precum este incriminată celor doi inculpați prin sintagma “au refuzat de a elieba autorizație de funcționare și de a încheia contracte de prestare a serviciilor”, deoarece fiecare inculpat avea puterea de decizie doar pe un singur segment și nu pe ambele capete, astfel că, potrivit pct.2 a Deciziei nr.2-1 din 23.01.2008 a Consiliului Șoldănești, primarul a fost împuternicit de a elibera autorizații de practicare a comerțului în teritoriul indicat, doar la prezentarea contractelor de prestare a serviciilor, care erau încheiate între administratorul pieții și beneficiar; - instanța nu a realizat că în acțiunile sale lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.327 Cod penal, și anume lipsa prejudiciului material cauzat bugetului public, pe motiv că la caz lipsesc date obiective ce ar demonstra cuantumul ei; - nu a reținut instanța nici faptul că se exclude participația dintre cei doi inculpați, lipsa de cauzalitate dintre fapta de refuz în încheierea contractelor de prestare a serviciilor și cel de refuz în eliberarea autorizației de funcționare; - neîntemeiat instanța a dedus că dînsul a încălcat cerințele Legii nr.436 din 28.12.2006 privind administrarea publică locală, deoarece nu dînsul, dar Cosiliului local prin decizie decide darea în administrare, arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului public al satului, precum și a serviciilor publice de interes local în condițiile legii, iar primarul doar asigură executarea hotărîrilor Consiliului, prin urmare în acțiunile sale lipsește elementul infracțional, el executînd decizia Consiliului, precum lipsește și interesul personal, ca un element calificativ al componenței de infracțiune; - incorectă este și încadrarea juridică a faptei în baza art.328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal, precum că dînsul intenționat nu a executat o hotărîre 3 judecătorească, care de fapt urma a fi calificată potrivit normei materiale în baza art.320 alin.(2) Cod penal, în dependență de subiectul special al infracțiunii, reținînd în sensul dat prevederile art.116 Cod penal, care explică că în cazul concurenței dintre norma generală și cea specială, se aplică norma specială cu condiția stabilirii laturii subiective; - incorect instanța la stabilirea pedepsei a reținut în seama sa circumstanța agravantă - comiterea infracțiunii soldată de urmări grave, deoarece în cazul cînd circumstanțele agravante sînt prevăzute la articolele corespunzătoare a prezentului cod în calitate de semne ale componenței de infracțiune, ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante; - instanța recunoscîndu-l vinovat pentru faptele de care a fost învinuit, neîntemeiat și-a bazat concluziile pe declarațiile părților vătămate S.Botoșanu, V.Verba și L.Melnic, a martorului A.Ciorba, fără a le corobora cu alte probe, și anume cu decizia Consiliului local, care stabilește atribuțiile primarului, iar refuzul emis de către A.Tinică nu a fost contestat de părți pe calea contenciosului administrativ, astfel că învinuirea înaintată lui este una incorectă, incompletă, neclară și contrară prevederilor art.281 alin.(2) Cod de procedură penală, prin ce i-a fost încălcat dreptul la apărare, adică dreptul de a ști pentru ce faptă este învinuit; - judecătorul A.Mandraburca nu a fost în drept de a examina cauza penală în privința sa, deoarece a examinat în ordinea procedurii civile acțiunea civilă în privința lui V.Sofroni de încasare a salariului, prejudiciului material și moral, prin ce s-au încălcat prevederile art.33 Cod de procedură penală

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 martie 2014, a fost respins apelul procurorului și admise apelurile avocatului E.Cucereanu în numele inculpatului A.Paladuța și a inculpaților A.Tinică și A.Paladuța, casată sentința și încheierea din 05.05.2013, inclusiv din alte motive, și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, în temeiul art.390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală, Tinică Alexandru a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.44, 327 alin.(2) lit.b), c) și 328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunilor. Paladuța Andrian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activitate administrativă de dispoziție și organizatorico-economică la ÎM “Piața Șoldănești” pe un termen de 1 an. Totodată, instanța a decis că dispozițiile sentinței cu privire la dauna materială urmează a fi soluționate în ordinea procedurii civile. 4.1. Instanța de apel a constatat că Paladuța Andrian, fiind încadrat în temeiul dispoziției primarului or.Șoldănești, A.Tinică, în funcția de manager-șef al ÎM “Piața Șoldănești” și conform art.123 alin.(1) Cod penal, fiind persoană cu funcție de răspundere, a comis abuz de serviciu soldat cu urmări grave intereselor publice, manifestat prin faptul că, în perioada anilor 2008-2011, neexercitînd acțiuni ce țin de obligațiile de serviciu, folosind prin inacțiune situația de serviciu în alte interese personale, manifestată prin înlăturarea și limitarea concurenței pentru părinții săi Paladuța Maria și Paladuța Afanasie, care practică activitatea de întreprinzător pe piața or.Șoldănești, prin abuz de serviciu, a refuzat încheierea contractelor de prestare a serviciilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și Melnic Lidia, cauzînd bugetului local al administrației publice locale Șoldănești un prejudiciu material în sumă de 137.622 lei, ce constituie o daună în proporții deosebit de mari, soldată cu urmări grave pentru primăria Șoldănești, încălcînd astfel art.7 al Legii nr.900 din 27.06.1996 privind combaterea corupției și protecționismului; pct.6) și 9) al anexei nr.1 al Hotărîrii de Guvern nr.517 din 18.09.1996 cu privire la aprobarea Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant și a Regulilor de comerț în piețele din R.Moldova, și pct.7 al Hotărîrii de Guvern nr.955 din 21.08.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului–tip de funcționare a pieților. 4 4.2. Instanța de apel, a indicat că verificînd legalitatea sentinței contestate și temeinicia cerințelor invocate de apelanți cu materialele cauzei penale, reluînd cercetarea judecătorească în corespundere cu prevederile art.414 alin. (6) și 415 alin.(21) Cod de procedură penală, întru respectarea principiului contradictorialității și legalității armelor în proces, acordînd astfel părții apărării dreptul de a cita și interoga în instanță martorii apărării și cercetînd suplimentar probele administrate de prima instanță, care nu și-au găsit reflectare în conținutul actului judecătoresc, audiind inculpatul A.Tinică pe marginea învinuirilor formulate, inculpatul A.Paladuța, martorii apărării T.Roman, M.Cușnir, M.Tambuncic, cît și probele scrise – hotărîrea judecătoriei Șoldănești din 21.06.2007, dispoziția primarului nr.8-P din 31.07.2007, statutul ÎM „Piața Șoldănești” aprobat la 31.07.2007, deciziile Consiliului or. Șoldănești nr.2- 1 din 23.01.2008, nr.16/1 din 31.12.2009 și nr.143 din 17.12.2010, a conchis că vina inculpatului A.Tinică pe învinuirea adusă acestuia în baza art.44, 327 alin.(2) lit.b), c) Cod penal nu și-a găsit confirmare. Întru susținerea concluziei sale, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatului, care nu a eliberat autorizație de funcționare a antreprenorilor S.Botoșanu, V.Verba și L.Melnic, nu întrunește nici latura obiectivă, nici cea subiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece în acțiunile inculpatului nu a fost stabilită legătura de cauzalitate dintre fapta comisă și urmările survenite, precum nu a fost demonstrat nici interesul personal, deoarece A.Tinică prin refuzul eliberării autorizațiilor de funcționare a celor trei întreprinzători nu a încălcat prevederile art.29 lit.h), k), t) al Legii nr.4326 din 28.12.2006, privind administrarea publică locală, reținîndu-se în seama acestuia lit.a) a respectivei norme, prin care primarul are obligația de a asigura executarea deciziilor Consiliului local, de unde rezultă că prin deciziile Consiliului local nr.2-1 din 23.01.2008, nr.16/1 din 31.12.2009 și nr.143 din 17.12.2010 privind autorizarea dreptului de activitate a ÎM „Piața Șoldănești”, s-a decis ca A.Tinică să elibereze autorizații de practicare a comerțului pe teritoriul ÎM „Piața Șoldănești” numai la prezentarea contractului de prestare a serviciilor. Deciziile Consiliului local, care este organ executive, nu au fost contestate sau abrogate, astfel de rînd, ce cei trei antreprenori nu dispuneau de contracte de prestare a serviciilor, inculpatul A.Tinică, respecînd decizia Consiliului local, a fost în imposibilitate de a le elibera acestora autorizații de funcționare. Eliberarea ulterioară, în lipsa contractului de prestare a serviciilor a autorizației nr.215 din 16.07.2012 pe numele cet.S.Botoșanu pentru desfășurarea activității comerciale pînă la data de 21.12.2012, a fost determinată de executarea hotărîrii judiciare civile din 20.04.2011, prin care Primăria or.Șoldănești, în persoana primarului A.Tinică, a fost obligată de a elibera autorizație pentru desfășurarea activității comerciale lui S.Botoșanu și V.Verba, iar administrația ÎM „Piața Șoldănești”, în persoana managerului-șef A.Paladuța, de a perfecta contractele de prestare a serviciilor cu cet.L.Melnic, V.Verba și S.Botoșanu, concomitent dispunîndu-se și încasarea în mod solidar de la Primăria or.Șoldănești și ÎM „Piața Șoldănești” în beneficiul acestora a prejudiciului moral cîte 25000 lei, pentru fiecare, iar în beneficiul lui S.Botoșanu și a celui material în sumă de 62622 lei. În urma acestei hotărîri, executorul judecătoresc a dispus intentarea procedurii de executare. La fel, reieșind din probele administrate, s-a constatat și lipsa pretinsei complicități a inculpaților A.Tinică și A.Paladuța în comiterea abuzului de serviciu, deoarece fiecare din ei a acționat în dependență de atribuțiile funcționale, avînd puterea de decizie doar pe un singur segment și nu pe ambele capete, cum le-a fost înaintată învinuirea, ceea ce exclude complicitatea lor imputată ca formă de vinovăție. De asemenea, instanța de apel, reieșind din faptul că partea acuzării nu a putut prezenta careva date veridice ce ar confirma existența unei înțelegeri între A.Tinică și A.Paladuța, în vederea înlăturării concurenței în favoarea părinților lui A.Paladuța, bazîndu-se în exclusivitate pe presupunerile celor trei antreprenori, a conchis că lipsește și elementul 5 obligatoriu al laturii subiective a componenței de infracțiune „interesul personal”, în acțiunile lui A.Tinică. La fel, instanța a conchis că neîntemeiat a fost trasă concluzia că inculpatul prin acțiunile sale a cauzat daune în proporții mari intereselor publice, reținîndu-se în sensul dat hotărîrea instanței civile în privința celor trei antreprenori, deoarece sumele încasate din bugetul local țin de cuantumul daunei morale, apreciate de instanța de judecată și nu cele rezultate din activitatea inculpatului A.Tinică, iar suma despăgubirilor materiale în valoare de 62622 lei încasat în beneficiul cet.S.Botoșanu, constituie taxele și impozitele de piață, achitate de ultimul pe perioada anilor 2009-2010, cînd nu a activat. Totodată, instanța de apel a menționat că, neîntemeiat instanța, deși a reținut fapta săvîrșită de A.Tinică, de o persoană cu funcție de demnitate publică, așa cum i-a fost înaintată învinuirea, dar încadrîndu-i fapta în baza art.44, 327 alin.(2) lit.b), c) Cod penal l-a recunoscut drept persoană cu înaltă funcție de răspundere, fără a invoca motivele pentru care a reformulat denumirea subiectului special al infracțiunii. Mai mult, instanța referitor la subiectul special al infracțiunii, a reținut că este incorectă învinuirea înaintată lui A.Tinică, prin care s-a constatat că acesta este o persoană cu funcție de demnitate publică, de rînd ce faptele incriminate acestuia se referă la perioada anilor 2008-2011, adică pînă la modificările operate în art.123 și 327 Codpenal din 03.02.2012 și nu a specificat modalitatea în care s-a format dauna adusă intereselor publice, referitor la care se pretinde că ar fi provocat urmări grave, de rînd ce cauza penală a fost intentată în rezultatul sesizării organelor procuraturii de către V.Verba, L.Melnic și S.Botoșanu, prin cererea depusă la 12.03.2012, solicitînd verificarea activității financiare a ÎM „Piața Șoldănești”, în vederea constatării motivelor de neexecutare a titlurilor executorii referitor la încasarea în beneficiul lor în mod solidar de la Primăria Șoldănești și ÎM „Piața Șoldănești” a prejudiciului material și moral, încasat prin hotărîrea judecătorească din 29.11.2011. Referitor la învinuirea înaintată lui A.Tinică în baza art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal, instanța de apel, la fel a constatat lipsa elementelor infracțiunii incriminate acestuia, deoarece concedierea ilegală a cet.V.Sofroni, nu poate fi obiect de cercetare judecătorească în ordinea procedurii penale, fiindcă acest raport este un litigiu de muncă, care se examinează în ordinea procedurii civile și care a fost obiect de discuție, fiind soluționat prin hotărîrea Judecătoriei Șoldănești din 27.03.2008, prin care a fost dispusă restabilirea lui V.Sofroni în funcție, cu încasarea în folosul acestuia de la Primăria Șoldănești a salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, paguba morală, cheltuielile de judecată și taxa de stat, în total suma de 16057,76 lei, care a rămas definitivă prin decizia Colegiului civil al Curții de Apel Bălți din 29.05.2008. Instanța a rezumat că, refuzul inculpatului A.Tinică de a executa hotărîrea privind restabilirea în funcția deținută anterior de către V.Sofroni și deciziile din 14.04.2008 și 14.07.2008 de sancționare a inculpatului în ordinea procedurii de executare în baza art.149 și 25 Cod de executare, ține de neexecutarea unei hotărîri judecătorești definitive, care determină tragerea la răspundere penală în temeiul art.320 alin.(2) Cod penal, doar în cazul cînd persoana a fost trasă la răspundere contravențională pentru aceiași faptă, însă reieșind din faptul că inculpatul A.Tinică nu a fost atras la răspundere contravențională potrivit art.318 Cod contravențional, pentru refuzul de a executa o hotărîre judecătorească definitivă, faptul dat exclude tragerea acestuia la răspundere penală. La fel, pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a indicat că incorect s-a constatat că prin acțiunile sale inculpatul a cauzat bugetului local un prejudiciu în sumă de 105367,76 lei, deoarece prin hotărîrea Judecătorie Șoldănești din 27.03.2008 suma de 16057,76 lei a fost dispusă spre încasare sub formă de despăgubiri materiale în beneficiului lui V.Sofroni din contul Primăriei Șoldănești, dar nu a inculpatului, iar prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06.03.2012, a fost casată hotărîrea primei instanțe în partea încasării compensației pentru reținerea salariului în sumă de 21999,59 lei și a taxei de stat, iar prin 6 decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28.11.2012, a fost casată în partea prejudiciului moral atît hotărîrea Judecătoriei Șoldănești din 05.09.2011, cît și decizia Colegiului civil al Curții de Apel Bălți din 06.02.2012, prin care s-a redus cuantumul prejudiciului moral de la 50000 lei la 1358 lei, dispus spre încasare de la Primăria or.Șoldănești în beneficiul lui V.Sofroni, astfel că prejudiciul material adus bugetului local, așa cum a fost indicat în actul de învinuire în sumă de 105367,76 lei, este neconfirmat. În concluzie, instanța reținînd cele enumerate a dedus lipsa în acțiunile inculpatului A.Tinică a celor două componențe de infracțiune, imputate lui în baza art.44, 327 alin.(2) lit.b), c) și 328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal și în temeiul art.390 alin. (1) pct.3) Cod penal, a conchis că inculpatul A.Tinică urmează a fi achitat, din motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunilor. La fel, instanța de apel, reținînd aceleași declarații a inculpatului A.Paladuța, care a negat comiterea faptei prejudiciabile, deoarece prin refuzul înregistrării legale a activității de întreprinzător și achitării taxelor și impozitelor stabilite, dînsul nu a încălcat Regulamentul de funcționare a pieților, a martorilor S.Botoșanu, V.Verba, L.Melnic, A.Ciorbă, cît și probele scrise - decizia șefului secții nr.3 Investigarea fraudelor din 15.09.2007 privind atragerea la răspunderea contravențională a cet.S.Botoșanu în baza art.152/3 Cod contravențional; decizia Judecătoriei Șoldănești din 26.11.2008, privind aplicarea sancțiunii contravenționale în baza art.47/3 alin.(1) Cod contravențional, procesul-verbal cu privire la contravenție din 17.09.2009 prin care S.Botoșanu a fost tras la răspunderea contravențională în baza art.263 alin.(1) Cod contravențional, actul din 01.10.2009 de constatate a încălcării de către S.Botoșanu a Regulilor de comerț în piața Șoldănești, demersul unui grup de persoane adresat mai multor organe de stat privind întreprinderea măsurilor de rigoare cu S.Botoșanu, hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 18.02.2010 cu privire la acțiunea civilă înaintată de A.Paladuța împotriva lui S.Botoșanu, dispoziția primarului nr.144 din 18.03.2010, privind constituirea comisiei pentru examinarea locurilor comerciale la piața Șoldănești, a conchis ca dovedită pe deplin vinovăția lui A.Paladuța în comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal. Însă, reținînd cumulul probelor administrate, instanța de apel a conchis că, din încadrarea juridică a faptei penale reținută în seama lui A.Paladuța, urmează a fi excluse semnele calificative „interesul material” și „cauzarea de daune considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice și juridice”, care nu i-au fost aduse drept acuzație prin învinuirea din rechizitoriu. Prin urmare, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatului A.Paladuța urmează a fi încadrate la art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal, ca abuz de putere sau abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu în alte interese personale, dacă acesta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, soldată cu urmări grave. Din cele reținute mai sus, instanța de apel a respins afirmații inculpatului și a avocatului în numele acestuia referitor la lipsa în acțiunile lui A.Paladuța a componenței de infracțiune, deoarece martorii audiați la solicitarea lor n-au confirmat altceva decît existența unor relații tensionate între persoanele implicate pe caz, ceea ce nu impune folosirea intenționată de către inculpat a situației de serviciu în vederea exercitării unor interese personale, or în conformitate cu actele normative expuse mai sus, acesta urma să asigure buna desfășurare a activității întreprinderii pe care o gestiona, cu crearea condițiilor necesare pentru desfășurarea activității de întreprinzător inclusiv și pentru S.Botoșanu, V.Verba și L.Melnic. În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a reținut că probele prezentate de către partea apărării, și anume: contractele civile de prestări servicii nr.75 din 01.01.2008 și nr.75 din 01.01.2009 încheiate între ÎM „Piața Șoldănești” și L.Melnic ce activează în bază de 7 patentă nu pot fi interpretate în favoarea achitării lui A.Paladuța, deoarece se referă la locul comercial cu suprafața de 14,10 m.p., pe cînd respectiva deținea două locuri comerciale, referitor la cel din urmă inculpatul refuzînd încheierea unui contract asemănător. Cît privește contractele de prestare a serviciilor pe numele lui L.Melnic cu nr.75 din 01.01.2012 pe ghereta cu suprafața de 12.m.p și depozitul cu suprafața de 7 m.p. cu taxa lunară de 285 lei și cel cu nr.75 din 27.01.2013, precum și contractul nr.65 pe perioada anului 2012 încheiat cu V.Verba, se referă la o altă perioadă decît cea indicată în învinuirea formulată lui A.Paladuța. La fel, instanța a considerat că somațiile din 20.09.2007, 13.03.2008 și 26.09.2008 adresate lui S.Botoșanu de către A.Paladuța în temeiul Regulamentului de funcționare a pieților, privind neachitarea taxelor stabilite, nu pot fi interpretate în favoarea achitării lui, or prin ele destinatarul se avertizează despre aplicarea anumitor sancțiuni și nu refuzul încheierii în continuare a contractelor de prestare a serviciilor. Totodată, ordinele de încasare a numerarului pe numele lui V.Verba denotă achitarea lunară de către acesta a taxelor stabilite, iar tichetele de la f.d.132-156 neconținînd date despre plătitor, nu pot fi acceptate drept probe veridice în cauza dată. În același context, instanța de apel a reținut că, abonamentele de plată lunară a taxelor pe numele cet.L.Melnic pe perioada anilor 2010-2011, nu fac altceva decît îi confirmă declarațiile că în respectiva perioadă ea a activat în bază de patentă, fără a dispune de contract de prestare a serviciilor, ce este obiectul învinuirii formulate inculpatului. Astfel, instanța de apel a conchis netemeinica argumentelor formulate în apel de către inculpatul A.Paladuța și avocatul E.Cucereanu referitor la achitare din lipsa în acțiunile acestuia a faptei penale, de rînd ce probele acumulate la dosar îi confirmă vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzută de art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal. Referitor la stabilirea pedepsei aplicate inculpatului de prima instanță, instanța de apel a considerat că instanța neîntemeiat a aplicat față de inculpat cea mai aspră pedeapsă cu închisoarea, fără a argumenta de ce în privința acestuia nu au putut fi aplicate și alte pedepse alternative, de rînd ce sancțiunea normei penale de care a fost recunoscut vinovat prevede și pedeapsa cu amenda. Astfel, reieșind din caracterul infracțional al faptei comise ce face parte din categoria infracțiunilor grave, raportată la persoana inculpatului, care pentru prima dată a comis o infracțiune, se caracterizează pozitiv la locul de trai și de muncă, are la întreținere un copil minor, instanța a considerat posibil aplicarea în privința lui a pedepsei sub formă de amendă la limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale de care se face vinovat, cu aplicarea pedepsei complementare, care se aplică în mod obligatoriu atît în cazul stabilirii pedepsei cu închisoarea, cît și acelei cu amenda. Referitor la acțiunea civilă inițiată în procesul penal de către reprezentantul Consiliului local Șoldănești V.Bogdan privind încasarea solidară de la inculpații A.Tinică și A.Paladuța a sumei de 145 682 lei, instanța de apel a considerat că aceasta nu poate fi examinată din lipsa împuternicirilor de a iniția din numele Consiliului o atare acțiune, fiindcă prin Decizia Consiliului nr.13/9 din 30.08.2012, acesta a fost doar delegat pentru a reprezenta interesele Consiliului la etapa efectuării urmăririi penale, careva alte împuterniciri procesuale nefiindu-i acordate, iar fiind audiat în prima instanță, acesta a declarat că învinuirile formulate primarului nu au servit obiect de discuție la ședința Consiliului. Totodată, instanța de apel a menționat că sumele calculate prin prezenta decizie, în latura ce ține de constatarea vinovăției lui A.Paladuța, diferă de cele menționate în rechizitoriu și în sentință, constatîndu-se imposibilitatea calculării prejudiciului material ce urmează a fi supus încasării, nefiind confirmată documental, din care motiv instanța, ținînd cont de prevederile art.225 alin.(3) Cod de procedură penală, admite în principiu acțiunea 8 civilă, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului material să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Împotriva deciziei instanței de apel, au declarat recursuri ordinare procurorul și inculpatul A.Paladuța, care au solicitat: - procurorul, casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia instanței nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, menționînd că la examinarea cauzei instanța de apel a admis atît erori procesuale, cît și materiale, deoarece a reluat cercetarea judecătorească din motivul că judecătorul A.Mandraburca anterior a examinat litigiul civil privind restabilirea lui V.Sofroni în funcție, însă această circumstanță urma a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării; instanța incorect a tras concluzia privind lipsa în acțiunile inculpatului A.Tinică a elementelor infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, de rînd ce probele administrate, și anume declarațiile martorilor S.Botoșanu, L.Melnic și V.Verba, A.Ciorbă, demonstrează vinovăția acestuia, iar declarațiile martorilor R.Roman, M.Cușnir, M.Tabuncic, urmau a fi apreciate critic, din motiv că vin în contrazicere cu restul probelor acumulate pe dosar; instanța nu a ținut cont de faptul că conform legislației, din motiv că șeful pieții A.Paladuța a refuzat în încheierea contractelor de prestare a serviciilor cu S.Botoșanu, V.Verba și L.Melnic, primarul urma să ia măsuri privind elucidarea motivelor de refuz de a încheia contracte, întru evitarea adresării în instanța de judecată și încasarea eventualelor sume bănești din bugetul primăriei pentru cauzarea prejudiciului persoanelor date; instanța incorect a tras concluzia că inculpații nu au acționat în complicitate și că nu a fost demonstrat interesul personal, pe cînd inculpații au acționat împreună, au urmărit același scop, anume înlăturarea și limitarea concurenței pentru părinții lui A.Paladuța, care practică activitatea de antreprenoriat pe piața or.Șoldănești, unde A.Tinică, prin abuz de serviciu, a refuzat eliberarea autorizației de funcționare, iar A.Paladuța încheierea contractelor de prestare a serviciilor de piață cu antreprenorii S.Botoșanu, V.Verba, L.Melnic, prin ce se dovedește și interesul personal al acestora; instanța incorect a tras concluzia că învinuirea adusă lui A.Tinica în baza art.328 alin.(3) Cod penal, nu întrunește elementele infracțiunii, considerînd că acțiunile acestuia se cuprind de dispoziția art.320 alin.(2) Cod penal, deoarece inculpatul a fost învinuit de excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, pentru faptul că ilegal l-a concediat pe V.Sofroni din funcția de manager-șef al ÎM “Piața Șoldănești-Service”, sechestrînd ilegal acte de constituire și activitate a întreprinderii și ștampila, apoi ignorînd existența hotărîrii judecătorești de restabilire în funcție și decizia Curții de Apel Bălți de menținere a acestei hotărîri, a refuzat să-l restabilească în funcția deținută anterior, astfel că, prin acțiunile sale a cauzat un prejudiciu celui din urmă în sumă de 40460 lei, în consecință fiind prejudiciată primăria prin cauzare de daune considerabile intereselor publice, fapte și circumstanțe ce au fost stabilite prin declarațiile martorului V.Sofroni; - inculpatul A.Paladuța care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii, invocînd că instanța de apel incorect a considerat că baza probantă administrată în cauză confirmă vinovăția sa în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal, de rînd în acțiunile sale lipsește elementul laturii subiective a infracțiunii -interesul personal, deoarece în instanța de apel, în urma audierii martorilor din partea apărării, s-a constatat că conflictul dintre el și S.Botoșanu, L.Melnic și V.Verba nu era legat de activitatea părinților lui, care activau în piață din anul 2000, înaintea numirii sale în funcție de administrator; instanța nu a ținut seama că folosirea relațiilor de rudenie, afinitate sau amiciție nu cade sub noțiunea “folosirea situației de serviciu”, atunci cînd acesta nu are legătură cu funcția ocupată, iar invocarea unei posibilități de a influența, proteja sau favoriza activitatea părinților este una eronată, reieșind din faptul că pe piață activează 300 de întreprinzători, concurența cărora este imposibil de a 9 elimina; incorect instanța de apel a constatat că dînsul prin acțiunile sale a comis abuz de serviciu soldat cu urmări grave, prin ce a cauzat bugetului local al administrației publice locale Șoldănești un prejudiciu material în sumă de 132622 lei, deoarece în calitatea sa de administrator al pieții, a aplicat corect prevederile Hotărîrii de Guvern nr.517 din 18.09.1996 față de toți cei trei întreprinzători din piața Șoldănești, iar instanța de apel făcînd referire la pct.9 a acestei hotărîri de Guvern, a omis sintagma – “cu ceilalți agenți ai activității comerciale – prin vînzarea abonamentelor lunare, pe decade sau bonului pentru locul de comerț”, ce nu limitează relațiile administrației pieții cu întreprinzătorii doar la încheierea contractelor; instanța de apel în privința întreprinzătorului S.Botoșanu nu a reținut drept probă somația din 20.09.2007, care reprezintă documentul ce crează baza normativ-juridică a acțiunii întreprinse de dînsul în vederea propunerii de a încheia contract de prestării servicii, de la care S.Botoșanu a refuzat; instanța nu a reținut nici în seama întreprinzătorului L.Melnic, că dînsul nu a comis abuz de putere și folosirea situației de serviciu în interes personal, deoarece cu L.Melnic dînsul avea încheiate contracte de prestării service pe toate perioadele de activitate în calitate de administrator; incorect instanța a tras concluzia că abonamentele de plată lunară pe numele lui L.Melnic pe perioada anilor 2010-2011 constituie obiectul învinuirii, deoarece în acest sens instanța de apel urma să ține seama de pct.9, cap.I, Anexa 2 al Hotărîrii Guvernului nr.517 din 18.09.1996; incorect s-a reținut că dînsul a comis fapta infracțională și în privința lui V.Verba, deoarece ultimul a arendat un spațiu comercial pe teritoriul din piața Șoldănești de la L.Poianschi pentru locul de comerț nr.65 și a încheiat contract de arendă cu SC “Lux-Lorean”, pe care conform Regulamentului privind eliberarea autorizațiilor de amplasare și funcționare a unităților comerciale și de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul or.Șoldănești, aprobat prin Decizia nr.4-17 din 08.02.2008, urma să-l prezinte la primăria Șoldănești pentru a i se elibera autorizație de funcționare. Primarul însă a emis dispoziția nr.144 din 18.03.2010, privind constituirea comisiei pentru examinarea locurilor comerciale la Piața Șoldănești, în urma căreia s-a întocmit procesul-verbal din 19.03.2010, fiind constatată imposibilitatea acordării lui V.Verba a locului de comerț nr.65 pentru care exista un contract de arendă încheiat între ÎM “Piața Șoldănești” și SC “Lux- Lorean”, ce urma să fie rezeliat, din care motiv ÎM “Piața Șoldănești” la cererea lui V.Verba l-a informat că pentru locul nr.65 există contract de prestări service ce urmează a fi rezeliat, însă aceste informații au fost neglijate; partea acuzării nu a prezentat probe ce ar fi demonstrat atribuțiile sale de serviciu, unde sar fi indicat că dînsul a fost obligat să încheie contracte de prestare servicii, pe cînd documentul prioritar care permite activitatea comercială în piață este autorizația de funcționare eliberată de către primărie, astfel că în acțiunile sale lipsește atît latura obiectivă a infracțiunii incriminate, fapta prejudiciabilă, care se exprimă în acțiunea sau inacțiunea de folosire a situației de serviciu, urmările prejudiciabile, adică daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, cît și latura subiectivă a infracțiunii date.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de referințele depuse de către procuror și inculpatul A.Tinică, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. Conform art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, temei care își găsește reflectare în decizia contestată. Reieșind din prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau 10 cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. La fel, potrivit art.417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit legislației în vigoare, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță, prin apel, se transmit instanței de apel: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant. Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sînt obligatorii nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauzei în ordine de apel. Din conținutul deciziei instanței de apel rezultă că instanța a casat sentința de condamnare în privința lui A.Tinică și, reluînd cercetarea judecătorească, a pronunțat o nouă hotărîre de achitare a acestuia, invocînd că faptele săvîrșite de el nu întrunesc elementele infracțiunii. Reieșind din conținutul art.417 Cod de procedură penală decizia instanței de apel constă din 3 părți: introductivă, descriptivă și dispozitivă. După cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a expus faptele de săvîrșirea cărora inculpații A.Tinică și A.Paladuța au fost declarați vinovați. Totodată, pînă a expune concluzia generală pe marginea apelurilor și temeiurilor de fapt și de drept, instanța de apel a constatat admiterea de prima instanță la examinarea cauzei atît a erorilor procesuale, cît și materiale sub aspectul că hotărîrea primei instanțe nu este una argumentată și motivată sub aspectul expunerii tuturor argumentelor formulate de părți, cît în latura acuzării, atît și în latura apărării, din conținutul căreia rezultă doar vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptelor penale, fără a se analiza baza probatorie administrată pe caz, în raport cu care instanța a reținut ca fiind constatate faptele prejudiciabile; că încheierea suplimentară emisă de instanță din 02.05.2013, nu ține de constatarea și înlăturarea erorilor admise, de fapt fiind o hotărîre nouă adoptată în privința lui A.Tinică, ceea ce contravine normelor procesuale care reglementează modalitatea adoptării actului judiciar și conținutul acestuia, că judecătorul A.Mandraburca s-a aflat în incompatibilitate de a examina prezenta cauză, deoarece a examinat litigiul civil privind restabilirea lui V.Sofroni în funcția anterior deținută, ce se află în legătură de cauzalitate cu învinuirea formulată lui A.Tinică în baza art.328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal, iar în concluzie, a conchis că sentința judecătorească nu cade sub incidența calității actului judiciar și, reluînd cercetarea suplimentară a bazei probatorii administrate pe caz, a conchis lipsa în acțiunile lui A.Tinică a elementelor infracțiunilor imputate în baza art.44,327 alin.(2) lit.b), c) și 328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal, însă care confirmă pe deplin vinovăția lui A.Paladuța în comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal. Prin urmare, partea descriptivă a deciziei în cazul pronunțării unei noi hotărîrii potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță trebuie să corespundă tuturor cerințelor art.394-397 Cod de procedură penală, iar dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să corespundă concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă. Prin urmare, partea descriptivă a deciziei în cazul pronunțării unei noi hotărîrii potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță trebuie să corespundă tuturor cerințelor art.394 -397 Cod de procedură penală, iar dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să corespundă concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă. 11 Reieșind din cele enunțate, Colegiul penal reține că deși instanța l-a achitat pe inculpatul A.Tinică de comiterea faptelor pentru care a fost recunoscut vinovat de prima instanță, în partea descriptivă a deciziei a menținut fapta criminală considerată ca fiind dovedită, fără a descrie fapta încriminată prin rechizitoriu, ceea ce contravine prevederilor art.394 alin.(3) pct.1), 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată și descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Situația dată, nu poate fi corectată în recurs, ceia ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel, or, conform art.419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. De asemenea, instanța de apel a constatat că judecătorul A.Mandraburca s-a aflat în incompatibilitate de a examina prezenta cauză, deoarece a examinat litigiul civil privind restabilirea lui V.Sofroni în funcția anterior deținută, ce se află în legătură de cauzalitate cu învinuirea formulată lui A.Tinică, însă în cazul dat, instanța stabilind încălcările prevăzute de art.33-35 Cod de procedură penală, urma să procedeze conform prevederilor art.415 alin.(3) Cod de procedură penală - să admită apelul, să caseaze sentința primei instanțe cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța a cărei hotărîre a fost anulată. La fel, din partea descriptivă a deciziei, rezultă că instanța și-a motivat concluziile de ce acțiunea civilă înaintată de reprezentantul Consiliului local Șoldănești, Vasile Bogdan, reieșind din prevederile art.225 alin. (3) Cod de procedură penală, nu poate fi admisă în procesul dat, urmînd a fi admisă în principiu, lasînd ca asupra cuantumului prejudiciului material să se expună instanța în ordinea procedurii civile. Însă, în dispozitivul deciziei, instanța a decis că „dispozițiile sentinței cu privire la dauna materială urmează a fi soluționate în ordinea procedurii civile”. Reieșind din faptul că instanța de apel, a casat total hotărîrea primei instanțe, în asemenea caz aceasta nicidecum nu putea să mențină dispozițiile sentinței cu privire la acțiunea civilă. Astfel, descriptivul deciziei adoptate de instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărîrii, acesta fiind expus neclar. Erorile menționate mai sus sînt erori de drept procedural și se încadrează în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și sînt temeiuri de recurs. Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care instanța de recurs constată erori de drept ce sînt temei de recurs și acestea nu pot fi corectate de instanța de recurs, aceasta dispune casarea hotărîrii atacate și rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărîre se casează. În speța examinată, Colegiul consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate în prezenta decizie, precum și de cele invocate în recursuri, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să judece apelurile din punct de vedere al stării de fapt și de drept, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate de părți și, în dependență de situația constatată, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, urmînd a verifica nemijlocit 12 probatoriul acumulat la caz ce a servit temei pentru achitarea inculpatului A.Tinică și condamnarea lui A.Paladuța, pentru aceiași faptă.

În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina și inculpatul Paladuța Andrian, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 martie 2014, în cauza penală în privința lui Tinică Alexandru și Paladuța Andrian și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Decizia publicată integral la 16 decembrie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu Liliana Catan Constantin Alerguș 13