1ra-583/2021 — art.44; 327 alin.2 lit. b, c; 328 alin. 3 lit. b, d CP

1ra-583/2021 — art.44; 327 alin.2 lit. b, c; 328 alin. 3 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-583/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

14 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Timofti Vladimir, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,

Elena Lisnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Tinică Alexandru XXXXX,

Paladuța Andrian XXXXX,

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 16.11.2012 – 19.04.2013;

02.02.2016 – 30.07.2018.

Instanța de apel: 16.05.2013 - 26.03.2014;

22.12.2014 – 17.09.2015;

23.08.2018 – 30.09.2020.

Instanța de recurs: 06.06.2014 – 18.11.2014;

14.12.2020 – 14.12.2021.

A C O N S T A T A T :

respectiv din 02 mai 2013, au fost condamnați:

- Tinică Alexandru, în baza art. 44, 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 3

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de primar pe un

termen de 3 ani și în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art.

79 Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

primar pe un termen de 4 ani, iar în temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de primar pe un termen de 4 ani.

Potrivit art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 3 ani;

- Paladuța Andrian, în baza art. 44, 327 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de conducător al ÎM

1

„Piața-Șoldănești” pe un termen de 4 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea, în mod solidar,

de la Tinică Alexandru și Paladuța Andrian în folosul primăriei or. Șoldănești

a sumei de 141 294,20 lei și de la Tinică Alexandru suma de 40 460 lei.

- procurorul, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Paladuța Andrian să fie

condamnat în baza art. 44, 327 alin.(2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcția de conducător al ÎM „Piața

Șoldănești” pe termen de 5 ani, iar Tinică Alexandru - în baza art. 44, 327 alin.

(2) lit. b), c), 328 alin. (3) lit. b), d), 84 alin. (1) Cod penal, definitiv la 7 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen

de 5 ani;

- avocatul E. Cucereanu în numele inculpatului și inculpatul Paladuța

Andrian, care au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de

achitare;

- inculpatul Tinică Alexandru, care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că instanța a aplicat eronat

normele de drept material și procedural, în urma căreia dînsul neîntemeiat a

fost condamnat pentru faptele de care nu se face vinovat.

a fost respins apelul procurorului și admise apelurile avocatului E.

Cucereanu în numele inculpatului A. Paladuța și a inculpaților Tinică

Alexandru și Paladuța Andrian, casată sentința și încheierea din 05.05.2013,

inclusiv din alte motive, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3)

Cod de procedură penală, Tinică Alexandru a fost achitat de sub învinuirea

în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 44, 327 alin. (2) lit. b), c) și 328

alin. (3) lit. b), d) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele

infracțiunilor.

Paladuța Andrian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale,

cu privarea de dreptul de a exercita activitate administrativă de dispoziție și

organizatorico-economică la ÎM “Piața Șoldănești” pe un termen de 1 an.

Totodată, instanța a decis că dispozițiile sentinței cu privire la dauna

materială urmează a fi soluționate în ordinea procedurii civile.

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la

rejudecare, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și decizia instanței nu cuprinde motivele pe care se

2

întemeiază soluția;

- inculpatul A. Paladuța care, invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor

judecătorești și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta sa nu

întrunește elementele infracțiunii.

noiembrie 2014 au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina și a inculpatului

Paladuța Andrian, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 26 martie 2014, în cauza penală în privința lui Tinică Alexandru și

Paladuța Andrian și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Curtea de Apel Bălți, prin decizia emisă la 17 septembrie 2015 a admis apelul

procurorului adjunct al raionului Șoldănești, Ion Mîrza, apelul inculpatului

Tinică Alexandru, apelul inculpatului Paladuța Andrian și apelul avocatului

Eugenia Cucereanu în interesele inculpatului Paladuța Andrian, a casat

sentința judecătoriei Șoldănești din 19.04.2013 în cauza lui Paladuța Andrian

și Tinică Alexandru cu restituirea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt

complet de judecată.

Tinică Alexandru, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele

44, 327 alin. (2) lit. b) și c), 328 alin. (3) lit. b) și d) Cod penal și Paladuța

Andrian, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 44, 327

alin. (2) lit. c) Cod penal, au fost achitați, pe motiv că faptele nu întrunesc

elementele infracțiunilor.

Acțiunea civilă a fost lăsată fără soluționare, urmând ca asupra acesteia

după caz să hotărască instanța civilă.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Cauza penală este pornită și expediată în judecată precum că, Tinică Alexandru

activând în baza hotărârii instanței de judecată a r-lui Șoldanești din 26.06.2007, în

funcția de primar al or. Șoldanești, fiind persoană care este investită în funcție prin

alegere, în condițiile legii, deci fiind persoană cu funcție de demnitate publica

conform art. 123 alin.(3) Cod penal, a comis abuz de putere în următoarele

circumstanțe:

În perioada anilor 2008-2011, data și ora concret nu este posibil de stabilit,

intenționat, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu managerul șef al ÎM ”Piața

Șoldănești”, Andrian Paladuța, folosind situația de serviciu, în alte interese

personale, manifestate prin limitarea concurenței părinților ultimului, A. Paladuța și

3

M. Paladuța care practicau activitate de antreprenoriat pe teritoriul ÎM ”Piața

Șoldănești”, prin abuz de serviciu încălcând prevederile art. 29 lit. e), h), k), t) ale

Legii R. Moldova privind administrarea publică locală nr. 436 din 28.12.2006 … art.

10 alin. (1), art. 16, art. 21 al Legii nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului

local …, art.7 alin. (2) lit. a), d), e), art. 8 alin. (1), (2) al Legii R. Moldova nr.900

din 27.06.1996 privind combaterea corupției și protecționalismului … pct. 6) și 7) al

anexei nr.1 al Hotărârii nr.517 din 18.09.1996 cu privire la aprobarea Regulilor de

funcționare a rețelei de comerț ambulant și a Regulilor de comerț în piețele din

Republica Moldova … pct. 6) și 9) al anexei nr.2 … pct. 7 al HG nr. 955 di

21.08.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de funcționare a piețelor …

au refuzat de a elibera autorizație de funcționare și de a încheia contracte de prestare

a servicilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și Melnic

Lidia. În consecință cauzând bugetului local un prejudiciu în sumă totală de 145

682,00 lei, ce constituie o daună în proporții deosebit de mari, soldată cu urmări

grave pentru Primăria or. Șoldănești.

Tot el, activând în baza hotărârii instanței de judecată al raionului Șoldănești

din 26.06.2017 în funcția de primar al orașului Șoldănești, fiind persoană care este

investită în funcție prin alegere, în condițiile legii, deci fiind persoană cu funcție de

demnitate publică conform art. 123 alin. (3) Cod penal, a comis exces de putere în

următoarele circumstanțe:

În perioada anilor 2008-2012, data și ora concret nu este posibil de stabilit,

intenționat, folosind situația de serviciu, depășind în mod vădit limitele și atribuțiile

acordate prin lege, prin exces de putere, încălcând prevederile art. 29 lit. c),t) al Legii

R. Moldova privind administrarea publică locală nr.436 din 28.12.2006 … art.10

alin.(1), art.16, art.21 al Legii nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local

… art. 90 al Codului Muncii al R. Moldova … l-a concediat ilegal pe Sofroni

Valentin din funcția de manager șef al ÎM „Șoldănești Service”, a sechestrat ilegal

actele de constituire, de activitate a înterprinderii și ștampila, ulterior în pofida

existenței a două hotărâri a instanțelor de judecată a refuzat să-l restabilească real în

funcția de manager șef al ÎM „Șoldănești Service” prin ce a creat impedimente la

gestionarea și activitatea întreprinderii, în consecință cauzând bugetului local un

prejudiciu în sumă totală de 105 367,76 lei ce constituie o daună în proporții deosebit

de mari prin ce a cauzat daună în proporții considerabile intereselor publice, soldată

cu urmări grave pentru primăria or. Șoldănești.

Acțiunile lui Tinică Alexandru au fost încadrate în baza art. 44, 327 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal, adică ,,abuzul de putere sau de serviciu” după semnele

calificative ,,folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu

în alte interese personale care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice, săvârșită de o persoană cu demnitate publică, soldată cu urmări grave” și

art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal ,,săvârșirea de către o persoană publică a unor

4

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuților acordate prin

lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice,

săvârșite de o persoană cu demnitate publică, soldată cu urmări grave.

Cauza penală este expediată în instanța de judecată și în privința lui Paladuța

Andrian și se pretinde, că acesta activând în baza dispoziției nr.8-P din 31.07.2007

emisă de Primarul or. Șoldănești A. Tinică, în funcția de conducător al ÎM ,,Piața

Șoldănești” fiind persoană care este investită în funcție prin numire, deci fiind

persoană cu funcție de răspundere conform art. 123 alin. (1) Cod pena, a comis abuz

de putere în următoarele circumstanțe:

În perioada anilor 2008-2011, data și ora concret nu este posibil de stabilit,

intenționat, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu primarul or. Șoldănești,

Alexandru Tinică, folosind situația de serviciu, în alte interese personale, manifestate

prin limitarea concurenței părinților săi, Pălăduța Afanasie și Pălăduța Maria care

practicau activitate de antreprenoriat pe teritoriul ÎM ,,Piața Șoldănești”, prin abuz

de serviciu încălcând prevederile art. 7 alin. (2) lit. a), d), e), art. 8 alin. (1), (2) al

Legii R. Moldova nr. 900 din 27.06.1996 privind combaterea corupției și

protecționalismului … pct. 6) și 7) al anexei nr.1 al Hotărârii nr.517 din 18.09.96 cu

privire la aprobarea Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant și a

Regulilor de comerț în piețele din Republica Moldova … pct. 6) și 9) al anexei nr. 2

… pct. 7), 11) lit. d) al HG nr.955 di 21.08.2004 cu privire la aprobarea

Regulamentului-tip de funcționare a piețelor … au refuzat de a elibera autorizație de

funcționare și de a încheia contracte de prestare a serviciilor de piață cu antreprenorii

Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și Melnic Lidia, în consecință cauzând bugetului

local un prejudiciu în sumă totală de 145 682, 00 lei, ce constituie o daună în

proporții deosebit de mari, soldată cu urmări gave pentru primăria or. Șoldănești.

Acțiunile lui Paladuța Andrian au fost încadrate în baza art. 44, 327 alin. (2)

lit. c) Cod penal după semnele calificative,, folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu în alte interese personale care a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice, săvârșită de o persoană cu demnitate

publică, soldată cu urmări grave”.

Florești, Gheorghe Iapără, care a pledat pentru casarea în tot a sentinței și

pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care: Tinică Alexandru să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 44, 327 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal și а-i stabili ca măsură

de pedeapsă 3 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții pe termen de 5 ani; a-l recunoaște vinovat pe Tinică Alexandru de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) și d) Cod penal și а-

i aplica ca măsură de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7

ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 5 ani.

5

Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial а-i stabili lui Tinică Alexandru

ca măsură de pedeapsă definitivă 7 ani închisoare cu ispășirea pedepsei

potrivit dispozițiilor art. 72 al. (4) Cod penal, în penitenciar de tip închis.

Paladuța Andrian să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. e) Cod penal și а-i stabili ca măsură de

pedeapsă 6 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

pe termen de 5 ani; corpurile delicte: a le păstra la cauza penala și acțiunea

civilă înaintată de admis.

9.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul reiterând învinuirile

aduse inculpaților, a invocat, că instanța de judecată, în pofida argumentelor

aduse, în mod eronat a neglijat probele administrate, axându-se pe

declarațiile inculpaților, care nu au recunoscut vina.

Însă, deși inculpații nu au recunoscut vina, procurorul a considerat că

vina acestora a fost dovedită integral prin probele administrate în cadrul

urmăririi penale și cercetate în instanța de fond, însă nu s-a dat apreciere

cuvenită declarațiilor reprezentantului părții vătămate Bucur Pavel,

martorilor Sofroni Valentin, Verba Vladimir, Melnic Lidia, Ciorba Anatolie,

Botoșanu Sergiu, precum și probelor scrise, instanța eronat axându-se pe

declarațiile inculpaților și a martorilor apărării.

Procurorul a menționat că prin achitarea lui Tinică Alexandru și

Paladuța Andrian, nu a fost atins scopul legii penale, pedeapsa având drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

septembrie 2020, apelul procurorului declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Soroca, sediu Florești din 30.07.2018 a fost respins ca nefondat cu menținerea

sentinței în cauză fără modificări.

10.1 Instanța de apel a statuat că respectând legislația procesual-penală,

la demersul acuzatorului de stat, a fost reluată cercetarea judecătorească

potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță și la solicitarea părților au fost

audiați nemijlocit în ședință de judecată: reprezentantul părții vătămate, și

anume reprezentanții Consiliului local Șoldănești, Bucur Pavel și Groza

Vadim, martorii Sofroni Valentin, Verba Vladimir, Melnic Lidia și Ciorbă

Anatolie, inculpații Paladuța Andrian și Tinică Alexandru, fiind cercetată și

baza probantă scrisă.

S-a indicat în decizie că atât partea acuzării, în vederea confirmării

argumentelor din cererile de apel, cât și partea apărării în vederea respingerii

acestor argumente, au solicitat verificarea probelor anexate la materialele

cauzei.

Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de

6

apel, a considerat necesar de a susține soluția primei instanțe drept una legală

și întemeiată, deoarece nici una din probele acumulate de organul de

urmărire penală nu confirmă săvârșirea de către Paladuța Andrian și Tinică

Alexandru a infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a statuat că prima instanță a cercetat probele acuzării,

acestea fiind verificate și cercetate și în instanța de apel, însă probele

prezentate de acuzare nu pot fi reținute în susținerea învinuirii aduse

inculpaților Paladuța Andrian și Tinică Alexandru.

Descriind elementele constitutive a infracțiunilor în partea descriptivă a

deciziei și în urma examinării probelor, instanța de apel a ajuns la concluzia,

că organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a reținut în

acțiunile lui Tinică Alexandru persistența elementelor infracțiunilor

prevăzute de art. 44, 327 alin. (2) lit. b), c) și 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal,

iar în acțiunile lui Paladuța Andrian a elementelor infracțiunii prevăzute de

art. 44, 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

În susținerea poziției privind lipsa în faptele inculpaților a semnelor

infracțiunilor nominalizate, instanța de apel, privitor la Tinica Alexandru, a

indicat următoarele:

Potrivit art.19 al Convenți ONU ”Abuzul de funcții” împotriva corupției,

adoptată la New York la 31.10.2003, fiecare Stat parte are în vedere să adopte

măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui

caracter de infracțiune, în cazul în care actele au fost săvârșite cu intenție, faptei

unui agent public de a abuza de funcțiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de

a se abține să îndeplinească, în exercițiul funcțiunilor sale, un act cu încălcarea legii,

cu scopul de a obține un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau

entitate.

Colegiul penal reține, că art. 327 din Codul penal sancționează fapta de abuz de

putere sau abuz de serviciu. Prin alineatul (1) al acestui articol, legiuitorul a

incriminat această faptă ca fiind: „folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice”, sintagma ”intereselor publice sau” fiind declarată neconstituțională prin

Hotărârea Curții Constituționale a RM nr.33 din 07.12.2017, alin. (2) lit. b), c) al

acestui articol venind cu agravantele incriminate de acuzare, respectiv: lit. b)-

săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică și lit. c)-soldată cu urmări

grave.

Privitor la agravantele invocate de acuzare, Colegiul penal rezumă, că instanța

de fond corect a notat, că inculpatului Tinică Alexandru, îi este incriminată această

faptă precum că, a fost comisă în perioada anilor 2008- 2012, iar până la intervenirea

Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 152 din 01.07.2016,

7

printre persoanele cu funcție de demnitate publică nu se numărau „alte persoane cu

funcție de demnitate publică, stabilite prin lege”, adică în actele legislative

extrapenale de referință. În primul rând, se are în vedere Anexa Legii cu privire la

statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică nr.199 din 16.07.2010, care

enumeră lista persoanelor cu funcție de demnitate publică.

O asemenea remaniere legislativă are ca efect lărgirea spectrului de persoane,

care pot să dețină această calitate, cu impact asupra încadrării juridice a

infracțiunilor prevăzute la art. 327 și 328 Cod penal. Astfel, până la intrarea în

vigoare a Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 152 din

01.07.2016, nu puteau fi trași la răspundere penală, în conformitate cu prevederile de

la lit. b) alin. (2) art. 327 CP sau, după caz, lit. b) alin. (2) art. 328 CP, următoarele

persoane: primarii; președintele, vicepreședintele raionului; președintele,

primvicepreședintele, vicepreședintele, secretarul științific general al Academiei de

Științe a Moldovei etc.

După modificările operate în alin. (3) art. 123 CP, sus-numitele autorități sunt

considerate persoane cu funcție de demnitate publică, în sensul legii penale, iar

conform art. 8 CP “caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se

stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei”.

Cât privește agravanta ”soldată cu urmări grave”, Colegiul penal, menționează,

că agravanta de la lit. c) art. 327 alin. (2) CP, prin Hotărârea Curții Constituționale

nr.24 din 17.10.2019 a fost declarată neconstituțională. În același context, Colegiul

penal indică, că elementul material al abuzului de putere sau abuzului de serviciu, ce

caracterizează latura obiectivă a respectivei componențe de infracțiune, se realizează

prin trei semne distinctive: 1)”fapta prejudiciabilă care se exprimă prin acțiunea sau

inacțiunea de folosire intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a

situației de serviciu contrar intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice sau juridice,”; 2)”urmările prejudiciabile survenite” și

3) ”legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile”.

Latura subiectivă a acestei infracțiuni presupune săvârșirea faptei cu vinovăție

sub formă de intenție directă, când persoana cu funcție de răspundere acționează din

interes material sau din interese personale. Noțiunea de interes personal vizează

avansarea în carieră, ”camuflarea gafelor” comise în serviciu, sporirea prestației și

rezultativității, etc. Respectiv prin alte interese personale, se are în vedere exclusiv

năzuința obținerii unor avantaje nepatrimoniale, oricare alte motive (de expemplu

răzbunarea, interpretarea eronată a obligațiilor de serviciu, excesul de zel, etc) nu

caracterizează componența vizată de infracțiune.

La caz, Colegiul indică, că nu numai că nu e stabilită legătura de cauzalitate

dintre fapta comisă și urmările survenite, ci nici nu e demonstrat ”interesul

personal” pentru care pledează partea acuzării în învinuirea adusă.

Se reține și faptul, că prin Legea nr.60 din 07.04.2016, la articolul 327, alin.(1),

8

textul “în interes material ori în alte interese personale,” s-a exclus, fapt ce în

accepțiunea Colegiului penal ar înlesni atragerea la răspundere penală în baza acestui

articol, însă prin prisma prevederilor art.10 alin.(2) CP, legea în cauză nu ar avea

caracter retroactiv, or, ar înrăutăți situația persoanei.

Astfel, în același context, dacă ne axăm pe latura subiectivă, constatăm, că

potrivit învinuirii formulate în rechizitoriu și faptei reținute în acțiunile lui

Alexandru Tinică privind refuzul liberării autorizațiilor de funcționare celor trei

intreprinzători Sergiu Botoșanu, Vladimir Verba și Lidia Melnic, partea acuzării

invocă, încălcarea de către el a prevederilor art.29 lit.h),k),t) a Legii 22 RM nr.436

din 28.12.2006 privind administrația publică locală...

Totodată, Colegiul penal statuează, că pe lângă atribuțiile stipulate în

învinuirea formulată, primarul, care se consideră un exponent al puterii executive, în

baza lit. a) a respectivei norme are și alte obligații, una dintre care este asigurarea

executării deciziilor consiliului local - exponent al puterii deliberative, or, tocmai prin

deciziile acestui organ nr.2-1 din 23.01.2008, nr.16/1 din 31.12.2009 și nr.143 din

17.12.2010 ce se referă la autorizarea dreptului de activitate a ÎM ”Piața Șoldănești”

inculpatul Tinică Alexandru a fost obligat să elibereze autorizațiile de practicare a

comerțului pe teritoriul ÎM ”Piața Șoldănești” numai la prezentarea contractului de

prestare a serviciilor. Fiind organul executiv, Tinică Alexandru în funcția deținută,

era obligat să se conformeze deciziilor Consiliului local, în vigoare la acel moment.

Astfel că, în situația în care cei trei întreprinzătorii Serghei Botoșan, Vladimir

Verba și Lidia Melnic nu dispuneau de contractele de prestare a serviciilor,

inculpatul Alexandru Tinică întru executarea deciziei Consiliului local, rămânea în

imposibilitate de a le elibera autorizații de funcționare.

Colegiul penal notează, că instanța de fond corect a statuat, că element

obligatoriu al laturii subiective a componenței de infracțiune este ,,interesul

personal” care nu a fost demonstrat de către acuzare, iar afirmația formală că acest

interes s-ar fi manifestat prin înțelegerea inculpaților, în vederea înlăturării

concurenței pe piață în favoarea părinților lui Pălăduța Andrian, este una pur

declarativă, care n-a fost susținută nici chiar de martorii acuzării Verba Vladimir și

Melnic Lidia, care inclusiv în instanța de apel au indicat, că părinții lui Paladuța

Andrian nu le creau careva concurență pe piață, or, aveau marfă diferită.

Instanța de apel a reținut că în acțiunile lui Tinică Alexandru nu poate fi

reținută fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 44, 327 alin.(2) lit. b), c) Cod

penal, or lipsește atât latura subiectivă, cât și latura obiectivă a infracțiunii.

Instanța de apel a constatat că sunt lipsite de temei și invocările acuzării

referitor la faptul, că inculpatul Alexandru Tinică, în aceleași condiții elibera

autorizații altor întreprinzători, or, nu și-au găsit confirmare în materialele

cauzei penale, iar eliberarea ulterioară în lipsa contractului de prestare a

serviciilor a autorizației nr. 215 din 16.07.2012 pe numele lui Sergiu Botoșanu

9

pentru desfășurarea activității comercială până la data de 31.12.2012 (f.d. 103,

Vol. I) a fost determinată de executarea hotărârii judiciare civile din

20.04.2011 prin care Primăria Șoldănești în persoana primarului Tinică

Alexandru a fost obligată de a elibera autorizații pentru desfășurarea

activității comerciale lui Botoșanu Serghei și Verba Vladimir, iar

administrația ÎM „Piața Șoldănești” în persoana managerului – șef, Paladuța

Andrian a fost obligată de a perfecta contracte de prestare a serviciilor cu

Melnic Lidia, Verba Vladimir și Botoșanu Serghei. Concomitent cu aceasta s-a

dispus încasarea solidară de la Primăria Șoldănești și ÎM ”Piața Șoldănești” a

despăgubirilor morale în sumă a câte 25 000 lei pentru fiecare din cei

nominalizați, iar în beneficiul lui Botoșan Serghei și a prejudiciului material

în sumă de 62 622 lei (f.d. 98-99, Vol. I).

Instanța de apel a statuat că nu pot fi plasate la baza acuzării, ca daune în

proporții considerabile, sumele încasate din bugetul local ce țin de cuantumul

daunei morale atribuit celor trei întreprinzători, apreciat de către instanța de

judecată, or, ele nu rezultă din activitatea nemijlocită a lui Tinică Alexandru,

iar suma despăgubirilor materiale în valoare de 62 622 lei încasată în

beneficiul lui Sergiu Botoșan constituie taxele și impozitele de piață, achitate

de el pe perioada anilor 2009-2010, perioadă în care ultimul nu a activat.

În același context, instanța de apel a relevat, că în pct.74 a Hotărârii nr.33

din 07.12.2017 a Curții Constituționale s-a notat, că Comisia de la Veneția a

recomandat ca prevederile penale naționale cu privire la „abuzul în serviciu”,

„abuz de putere” și expresii similare să fie interpretate în sens restrâns și

aplicate cu un grad înalt de prudență, astfel încât să poată fi invocate numai

în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu,

infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea

drepturilor fundamentale, subminarea imparțialității administrației publice

etc, fapt ce nu persistă la caz.

Referitor la învinuirea formulată lui Tinică Alexandru pe art. 328 alin. (3)

lit.b), d) Cod penal, privitor la care procurorul în instanța de apel a pledat

pentru excluderea agravantei – lit. d), instanța de apel a reținut că

concedierea ilegală a lui Valentin Sofroni din funcția deținută, a fost deja

obiect de cercetare judecătorească în ordinea procedurii civile, soluționându-

se prin hotărârea judecătoriei Șoldănești din 27.03.2008 prin care s-a dispus

restabilirea lui în funcție, cu încasarea din contul Primăriei Șoldănești a

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu în sumă de 5 701,76 lei, a pagubei

morale 8 000 lei, cheltuielilor de judecată 2 500 lei și a taxei de stat 486 lei, în

total suma de 16 057,76 lei, păstrată fără modificări prin decizia CA Bălți din

29.05.2008 (f.d. 35-38, Vol. I). Respectiv, referindu-se la un litigiu de muncă

civil, acuzarea lui Alexandru Tinică de concediere ilegală a lui Valentin

10

Sofroni, nu poate fi obiect de cercetare judecătorească în ordinea procedurii

penale.

Cât privește, refuzul restabilirii lui Valentin Sofroni în funcția deținută,

fapt confirmat prin procesul verbal privind refuzul primarului Tinica

Alexandru de a executa hotărârea judecătoriei Șoldănești din 27.03.2008

referitor la restabilirea lui Valentin Sofroni în funcție (f.d.67, Vol.I), precum și

prin deciziile din 14.04.2008 și 14.07.2008 de sancționare a lui Alexandru

Tinică în ordinea procedurii de executare (art.149 alin.(4) și art.58 Codul de

executare), instanța de apel a stabilit că această împrejurare se referă la

neexecutarea unei hotărâri judiciare definitive, care ar determina atragerea la

răspunderea penală în temeiul art. 320 alin. (2) Cod penal. În acest context,

instanța de apel a statuat că instanța de fond corect a notat, că aparent

acțiunile acestuia s-ar încadra conform art. 320 alin. (2) Cod penal și anume

„neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executare de către o persoană

cu funcție de răspundere a hotărârii instanței de judecată, precum și

împiedicarea executării ei, dacă aceste fapte au fost comise după aplicarea

sancțiunii contravenționale”, care este o normă specială în raport cu art. 328

Cod penal care este una generală, iar conform art. 116 alin. (2) Cod penal, la

caz, urma a fi aplicată norma specială, iar în încercarea de a recalifica

acțiunile inculpatului instanța de judecată a constatat, că de fapt legiuitorul a

stabilit că pentru a fi posibilă sancționarea unei persoane în baza art. 320 Cod

penal este necesar ca anterior subiectul să fi fost sancționat contravențional

pentru asemenea faptă, iar după cum atestă materialele cauzei penale o

asemenea sancționare anterior nu a existat.

În decizia adoptată, instanța de apel a menționat faptul că la 19.05.2008,

prin ordonanța procurorului interimar al raionului Șoldnești, Tudor Banu s-a

dispus ”a refuza în pornirea urmăririi penale pe cazul refuzului de a executa

intenționat hotărârea instanței de judecată de către primarul or.Șoldănești Alexandru

Tinica, din lipsa componenței de infracțiune”. În partea descriptivă a ordonanței

în cauză se specifică ”primarul or. Șoldănești Alexandru Tinică, prin dispoziția sa

nr.32-p din 19.05.2008, l-a restabilit în funcția de manager șef al ÎM ”Șoldănești

Servicii” pe Valentin Sofroni, începând cu 10.12.2007. Astfel conflictul de restabilire

în funcție a lui Valentin Sofroni fiind epuizat. Examinând materialele acumulate,

constat că în acțiunile primarului or. Șoldănești, Alexandru Tinică lipsesc lementele

infracțiunii prevăzute de art.320 CP al RM„ (f.d. 5, Vol. V).

Rezultând inclusiv și din starea dezastruoasă în care s-a pomenit ÎM

”Șoldănești Service” pe timpul administrării ei de către Valentin Sofroni, fapt

confirmat prin Decizia Consiliului or. Șoldănești nr.11/20 din 13.10.2011

privind primirea spre executare a încheierii Curții de Apel Economice

nr.2e838/2011 din 21.06.2011 referitor la intentarea procesului de

11

insolvabilitate a ÎM ”Șoldănești Service” cu înlăturarea managerului – șef,

Sofroni Valentin de 25 la gestionarea patrimoniului întreprinderii și sistarea

executării silite din bunurile întreprinderii (f.d.46, Vol.I), a dat temei instanței

de apel de a concluziona, că Tinică Alexandru nu și-a depășit în mod vădit

atribuțiile acordate de lege, după cum invocă acuzarea, nefiind stabilită la caz

intenția lui infracțională de a-l demite ilegal pe Sofroni Valentin din funcția

ocupată, iar faptul, că la caz ultimul în ordine civilă a fost repus în funcția

deținută, fiind constatate unele abateri de la procedura de concediere, nu

conferă impact penal cazului, astfel lipsind atât latura subiectivă, cât și latura

obiectivă a componenței de infracțiune ce i se impută lui Tinică Alexandru,

soluția instanței de fond fiind una corectă și pe acest capăt de acuzare.

Cât privește invocarea acuzării cu privire la daunele aduse primăriei

prin acțiunile persoanei publice, instanța de apel a notat, că acestea ar putea fi

privite prin prisma art. 2006 CC ”răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o

autoritate publică sau de o persoană cu funcție de răspundere”. Instanța de

apel nu s-a referit la persistența sau lipsa agravantelor de la art.328 alin.(3)

lit.b) d) Cod penal, or, s-a constatat lipsa acțiunilor prevăzute la alin. (1) art.

328 Cod penal. Mai mult ca atât, în instanța de apel, acuzarea și-a concretizat

cerințele, pledând pentru ca, Tinică Alexandru să fie recunoscut vinovat doar

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 328 alin. (3) lit. b), menționând

că agravanta de la lit. d) art. 328 Cod penal, prin Hotărârea Curții

Constituționale nr.22 din 01.10.2018 a fost declarată neconstituțională, iar

privitor la agravanta lit. d)-săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate

publică, instanța de apel s-a referit supra în cadrul expunerii privitor la

vinovăția pe art.327 Cod penal, or, implică tratări similare.

Instanța de apel a conchis lipsa în acțiunile lui Alexandru Tinică a celor

două componențe de infracțiune lui imputate la art. art. 44, 327 alin. (2) lit. b),

c) și art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, el urmând a fi achitat în temeiul art.

390 alin. (1) pct. 3) CPP, pentru că fapta inculpatului nu întrunește elementele

respectivelor infracțiuni.

Privitor la învinuirea adusă lui Paladuța Andrian, instanța de apel a

menționat că acțiunile lui Paladuța Andrian au fost încadrate în baza art. 44,

327 alin. (2) lit. c) CP după semnele calificative „folosirea intenționată de către

o persoană publică a situației de serviciu în alte interese personale care a

cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, săvârșită de o

persoană cu demnitate publică, soldată cu urmări grave”.

Instanța de apel a menționat că agravanta de la lit. c) art. 327 alin. (2)

Cod penal, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.24 din 17.10.2019 a fost

declarată neconstituțională, din ce motiv instanța de apel s-a axat pe acțiunea

prevăzută la alin. (1).

12

Instanța de apel a făcut trimitere la Hotărârea Curți Constituționale nr.33

din 07.12.2017, în care s-a constatat că elementul material al infracțiunii

cuprinse la art.327 CP se rezumă, în esență, la o formulare generală, care

sancționează orice încălcare a atribuțiilor de serviciu săvârșită de persoanele

publice, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

sau juridice, iar în pct.89 al aceleiași hotărâri reține, că elementul material al

infracțiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu este expus într-o formulă

extrem de vagă, încât atât organele judiciare care au misiunea de a interpreta

și aplica legea, cât și destinatarii legii nu pot anticipa încălcarea căror atribuții

de serviciu pot determina atragerea la răspundere penală, or, norma penală

nu indică la care prevedere normativă trebuie raportate dispozițiile criticate

și având în vedere specificul dreptului penal, Curtea reține, că răspunderea

penală pentru infracțiunea de abuz de putere sau abuz de serviciu nu poate

interveni pentru orice încălcare de către persoanele publice a atribuțiilor de

serviciu fără a da o justă apreciere caracterului actului normativ din care

emană. Or, este necesar un anumit raport de proporționalitate între caracterul

actului normativ în care se regăsește atribuția de serviciu a persoanei publice

și comportamentul prin care atribuția în cauză se încalcă și îmbracă forma

ilicitului penal. În pct.93 al hotărârii în cauză, se indică, că deși infracțiunea

de abuz de putere sau abuz de serviciu a fost concepută să acopere o gamă

largă de abateri ale persoanelor publice, totuși, Curtea menționează că,

pentru aplicarea normei penale în calitate de ultim resort, noțiunea „situația

de serviciu” din elementul material 28 al infracțiunii „abuz de putere sau

abuz de serviciu” de la articolul 327 din Codul penal trebuie analizată doar

prin raportare la atribuțiile de serviciu acordate prin lege.

În acest context, instanța de apel a indicat că la caz acuzarea a făcut

referire la încălcarea prevederilor art. 7 alin.(2) lit. a), d), e), art.8 alin. (1), (2)

al Legii R. Moldova nr.900 din 27.06.1996 privind combaterea corupției și

protecționalismului, partea acuzării indicând în final că ”au refuzat de a

elibera autorizație de funcționare și de a încheia contracte de prestare a

serviciilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și

Melnic Lidia, în consecință cauzând bugetului local un prejudiciu în sumă

totală de 145 682,00 lei MD ce constituie o daună în proporții deosebit de

mari, soldată cu urmări gave pentru primăria or. Șoldănești, nefiind clar în ce

mod interdicția de a interveni, făcând uz de situația sa de serviciu în

activitatea altor organe de stat și nestatale și interdicția de a acorda oricărei

persoane orice sprijin neprevăzut de actele normative în activitatea ei, ar fi

produs consecințele de refuz în eliberarea autorizației de funcționare (care

intra în atribuțiile primarului) și de a încheia contracte de prestare a

13

serviciilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și

Melnic Lidia, or, primele sunt interdicții de a acționa într-un mod anume, iar

consecințele ce se invocă sunt de fapt unele inacțiuni-refuz de a acționa într-

un mod anume

Instanța de apel a notat că acuzarea a făcut trimitere și la încălcarea pct.

6) și 7) al anexei nr.1 al Hotărârii nr. 517 din 18.09.96 cu privire la aprobarea

Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant și a Regulilor de

comerț în piețele din Republica Moldova; pct. 7), 11) lit. d) al HG nr.955 din

21.08.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de funcționare a

piețelor, norme care însă nu pot fi raportate la legi prin prisma art. 72 din

Constituția RM, respectiv neputând implica survenirea ilicitului penal.

În acest context, instanța de apel a indicat că prin dispoziția primarului

nr.8-P din 31.07.2007, Paladuța Andrian a fost numit în funcția de conducător

(manager-șef) al ÎM ”Piața Șoldănești” începând cu 01.08.2007 (f.d.89, Vol.I),

încheindu-se contract individual de muncă (f.d.90, Vol.I). Potrivit statutului

ÎM ”Piața Șoldănești” aprobat la 31.07.2007, fondatorul întreprinderii este

Consiliul orășenesc Șoldănești, întreprinderea în corespundere cu pct.24 fiind

în drept să încheie contracte de prestare a serviciilor și să stabilească prețurile

pentru serviciile prestate (f.d.82-84, Vol.I). Potrivit deciziilor Consiliului or.

Șoldănești nr.2-1 din 23.01.2008 și nr.16/1 din 31.12.2009 și nr.143 din

17.12.2010 cu privire la autorizarea ÎM ”Piața Șoldănești”, s-a decis în

persoana conducătorului Paladuța Andrian de a practica activitatea de

organizare a locurilor de comerț, prestarea serviciilor, crearea condițiilor etc.

cu obligarea primarului de a elibera autorizații de practicare a comerțului pe

teritoriul dat, numai la prezentarea contractului de prestare a serviciilor (f.d.

100-102, Vol. I).

S-a menționat în decizie că potrivit statutului, ÎM ”Piața Șoldănești” era

о întreprindere autonomă și decidea de sine stătător și liber activitatea de a

încheia contracte în procedura stabilită de fondator, iar faptul neîncheierii

contractelor, nu condiționează implicit răspunderea penală, partea care se

consideră lezată fiind în drept de a contesta refuzul în ordinea civilă, iar

potrivit pct. 16, conducătorul întreprinderii poartă răspundere materială

pentru neexecutarea sau executarea neconformă a obligațiunilor sale stipulate

în contract, cu toate că în contractul individual de muncă nu-s stipulate

careva obligațiuni concrete (f.d. 90, Vol. I).

Instanța de apel a indicat că Paladuța Andrian și-a motivat poziția sa de

neîncheiere a contractelor, ce nu a fost combătută de acuzare și care în nici un

mod nu dă temei de a o cataloga ca una intenționată, care ar conține în sine

careva interese personale și care ar fi îndreptată nemijlocit spre cauzarea de

daune întreprinderii sau organului administrativ local.

14

Instanța de apel a considerat că neîncheiere sau refuzul de a încheia un

contract nu poate necondiționat să atragă răspunderea penală, nefiind însoțit

de elementul penal ”interes material sau personal” care nu a fost demonstrat

la caz, or, afirmația formală că acest interes s-ar fi manifestat prin înțelegerea

inculpaților, în vederea înlăturării concurenței pe piață în favoarea părinților

lui Paladuța Andrian, este una pur declarativă, care n-a fost susținută nici

chiar de martorii acuzării Verba Vladimir și Melnic Lidia, care inclusiv în

instanța de apel au indicat, că părinții lui Paladuța Andrian nu le creau

careva concurență pe piață, or, aveau marfă diferită.

Instanța de apel a indicat că legiuitorul a identificat și a reglementat la

nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor

fapte care, deși potrivit reglementării actuale, se pot circumscrie săvârșirii

infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar

aplicării unei pedepse penale.

Astfel, Colegiul penal a conclus că în acțiunile lui Paladuța Andrian

lipsește latura subiectivă și latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 44,

327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, el fiind întemeiat achitat de instanța de fond

în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) CPP, pentru că fapta inculpatului nu

întrunește elementele respectivei infracțiuni.

În concluzie, instanța de apel a constatat că, judecând cauza penală,

instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 CPP a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală, le-a

analizat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect concluzionând că

învinuirea formulată, lui Tinică Alexandru și Paladuța Andrian, nu a fost

confirmată, iar toate probele prezentate de către acuzare pe parcursul

judecării cauzei au primit o apreciere la justa valoare, concluziile instanței de

judecată rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză penală,

iar instanța de apel reține ca fiind justă soluția instanței prin care i-a achitat

pe Tinică Alexandru și Paladuța Andrian pe motiv, că faptele inculpaților nu

întrunesc elementele constitutive a acestor infracțiuni.

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Elena Lisnic, prin care

invocând incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 30.09.2020 cu

dispunerea rejudecării cauzei penale în aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

11.1 În susținerea recursului procurorul invocă că:

- la adoptarea deciziei de achitare in privința inculpaților, instanța de

15

apel nu а dat deplină eficiență prevederilor articolelor 95 alin. (1), 100 alin. (4)

Cod de procedură penală, a făcut o apreciere a probelor care nu se acordă la

valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate

calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, a

făcut concluzii care nu se racordă la ansamblul probatoriu cumulat pe cauză;

- instanța de apel nu а dat apreciere tuturor probelor prezentate de către

partea acuzării, inclusiv motivelor invocate in apel, iar decizia adoptată nu

este motivată, aceasta doar а reluat pur și simplu concluziile instanței de fond

(expuse in descriptivul sentinței);

- vinovăția inculpaților in comiterea infracțiunilor incriminate se

dovedește pe deplin prin cumul de probe prezentat de partea acuzării;

- instanța de apel а lăsat fără apreciere declarațiile date de către

reprezentantul Consiliului local Șoldănești, Bucur Pavel, care fiind audiat în

instanța de apel а susținut declarațiile depuse anterior potrivit cărora, în

urma acțiunilor inculpaților a fost cauzat Primăriei or. Șoldăneșt un

prejudiciu în sumă de 251 041 lei, sumă care a fost încasată forțat din

conturile primăriei în beneficiul lui Botoșanu Serghei, Melnic Lidia, Verba

Vladimir și Sofroni Valentin, în baza hotărârii instanței de judecată și

Valentin Sofroni a fost restabilit în funcție de instanța de judecată, însă Tinică

Alexandru, de facto, nu l-a repus în funcție, acesta fiind restabilit în funcție

deja de primarul actual Cuculescu Ion;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile susținute în

instanța de apel de către reprezentantul Consiliului local Șoldănești, Bucur

Pavel;

- instanța de apel nu a dat nici o apreciere declarațiilor martorilor

Botoșanu Serghei, Melnic Lidia, Verba Vladimir, Sofroni Valentin, Ciorba

Anatolie, inclusiv declarațiilor date de reprezentantul Consiliului local

Șoldănești, Groza Vadim care a intervenit ulterior în proces și a relatat că

Tinică Alexandru și Paladuța Andrian nu au cauzat careva prejudiciu

Primăriei sau Consiliului local Șoldănești, renunțând la pretențiile înaintate

anterior, acțiunea civilă nu o susține, or, consideră că suma specificată nu

constituie prejudiciu;

- instanța de apel eronat s-a expus asupra faptului, precum că fapta ce se

referă la neexecutarea hotărârii judecătorești cu privire la restabilirea în

funcție a lui Sofroni Valentin ar determina atragerea lui Tinică A. la

răspundere penală în temeiul art. 320 alin. (2) Cod penal, deoarece această

faptă a fost calificată de către organul de urmărire penală în baza art. 328 alin.

(3) lit. b) și d) Cod penal și instanța la judecarea cauzei urma să țină cont de

prevederile art. 325 Cod de procedură penală;

- nerecunoașterea vinovăției de сătrе inculpați nu echivalează cu

16

achitarea lor, aceasta fiind doar о metodă de а denatura stabilirea adevărului

și de а se eschiva de la răspunderea penală.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul

Procopciuc A. și inculpații Tinică Alexandru și Paladuța Andrian, care

pledează pentru respingerea acestuia, cu menținerea fără modificări a

deciziei din 30 septembrie 2020.

lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor

din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de

titularul acestuia.

În particular, avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea

exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța

ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul

reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate

și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a

procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor

de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au

avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept

urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

17

La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a

fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze

instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată

just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în

conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Așadar, fiind investită să constate o situație de fapt, instanța de apel, ca

urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea

adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să

formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția

inculpaților și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către aceștia, în cazul

stabilirii culpei și să se expună la principalele motive invocate în ordine de

apel.

Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină

măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator.

Potrivit recursului declarat de către procurorul, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Ab initio, cu referire la criticile recurentul cu aprecierea de către

instanțele de fond a probelor, Colegiul penal lărgit menționează că

reaprecierea probelor nu poate constitui temei de recurs în sensul art. 427

Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul

18

casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor respective.

Analizând textul deciziei contestate, prin prisma celorlalte argumente

invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit

constată că temeiul de recurs invocat de către procuror și-a găsit confirmare

în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată.

În speță se constată că instanța de apel, deși susține soluția primei

instanțe, drept una legală și întemeiată, pe motiv că nici una din probele

acumulate de organul de urmărire penală nu confirmă săvârșirea de către

Paladuța Andrian și Tinică Alexandru a infracțiunilor incriminate, ulterior

însă ajunge la concluzia privind lipsa în faptele inculpaților a semnelor

infracțiunilor, expunându-se astfel contradictoriu.

Colegiul penal lărgit este de acord cu constatarea de fapt a instanțelor

inferioare, potrivit căreia inculpatului Tinică Alexandru îi este incriminată

săvârșirea infracțiunilor, ca fiind comise în perioada anilor 2008-2012.

La fel, este cert și corect stabilit de către instanțe, că la momentul

comiterii faptelor incriminate, Tinică Alexandru exercita funcția de primar al

orașului Șoldănești, iar potrivit prevederilor art. 123 alin. (3) Cod penal și a

Legii nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică (prevederi ce erau în vigoare la momentul săvârșirii) și

făcea parte din categoria persoanelor cu funcție de demnitate publică.

Însă, la momentul examinării cauzei penale în prima instanță

(Judecătoria Soroca, sediul Florești: 02.02.2016 – 30.07.2018) și în instanța de

apel (Curtea de Apel Bălți: 23.08.2018 – 30.09.2020) au fost operate modificări

în legile menționate supra, și anume din categoria persoanelor cu funcție de

demnitate publică au fost excluși primarii.

Deși, în decizia contestată a fost elucidat acest aspect, instanța de apel nu

a reacționat în modul prevăzut de lege, nu a constatat eroarea comisă de

prima instanță, cu înlăturarea acesteia prin rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, cu respectarea principiului retroactivității legii penale.

În conformitate cu art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și

pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare în momentul săvârșirii

faptei. Totodată, legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care

ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis

infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au

săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv

19

asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale (alin.(1) art.10 Cod penal).

Legea penală este determinată și delimitată de timp. Activitatea legii

penale în raport cu timpul înseamnă nu numai aplicarea ei imediată, dar și

aplicarea ei continuă, pe toată durata eficacității sale, acționând cu conținutul

ei integral.

Potrivit doctrinei, prin retroactivitatea legii penale se înțelege aplicarea

dispozițiilor unei legi penale, unor fapte comise înaintea intrării acesteia în

vigoare. Persoana care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală trebuie să

răspundă pentru ea aplicându-i-se reglementarea cea mai favorabilă care s-a

aflat în vigoare pe parcursul intervalului de timp cuprins între momentul

săvârșirii infracțiunii și cel al încheierii procesului penal. Potrivit acestei

concepții, dacă după momentul săvârșirii faptei vor intra în vigoare dispoziții

penale care atenuează sau chiar înlătură răspunderea făptuitorului, atunci

acestea vor fi aplicabile în cauză, retroactivând și deci excluzând de la

aplicare legea veche.

De asemenea, principiul retroactivității legii penale mai favorabile se

regăsește și în art. 7 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în

art. 15 § 1 din Pactul Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile

civile și politice și nu numai.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a remarcat că la nivel european

și internațional s-a dezvoltat treptat un consens pentru a considera că

aplicarea legii penale, chiar posterioară săvârșirii infracțiunii, care prevede o

pedeapsă mai ușoară a devenit un principiu fundamental al dreptului penal

(Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), 2009, pct. 106).

Astfel, instanța de apel, neglijând aceste prevederi legale, superficial a

verificat legalitatea și temeinicia sentinței și a comis abateri ce se cuprind în

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de

recurent, și anume a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Totodată, Colegiul penal lărgit consideră temeinic argumentul

recurentului, potrivit căruia, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acțiunii

civile susținute în instanța de apel de către reprezentantul Consiliului local

Șoldănești, Bucur Pavel, din considerentele ce urmează.

Potrivit materialelor cauzei, în ședința instanței de apel, la 17 decembrie

2018 a fost audiat reprezentantul Consiliului local Șoldănești, Bucur Pavel,

care a susținut acțiunea civilă depusă anterior (f.d. 129, Vol. VI). Fiind ulterior

audiat în instanța de apel alt reprezentant al Consiliului, Groza Vadim la 27

ianuarie 2020, ultimul a declarat că nu are ce adăuga la declarațiile anterior

20

depuse de Bucur Pavel, menționând însă că inculpații nu au cauzat

prejudiciu Consiliului și solicitând retragerea acțiunii civile (f.d. 138, Vol. VI).

Colegiul penal lărgit constată că în decizia recurată, instanța de apel nu a

elucidat aceste momente, doar transcriind declarațiile depuse de

reprezentanții părții civile, care sunt diametral opuse și urmau a fi analizate

amănunțit. Totodată, se observă că la materialele cauzei penale nu se regăsesc

împuternicirile corespunzătoare ale domnului Groza Vadim de reprezentare

a Consiliului local Șoldănești în instanța de apel, fiind anexată doar decizia

Consiliului or. Șoldănești nr. 1/18 din 29 ianuarie 2020 cu privire la

modificarea deciziei Consiliului nr. 12/4 din 20.11.2019 (f.d. 68, Vol. VI), însă

nu și decizia Consiliului nr. 12/4 cu privire la desemnarea reprezentantului

Groza Vadim pentru participare și apărarea intereselor primăriei și a

Consiliului orășenesc Șoldănești în instanțele de judecată.

Circumstanțele expuse atestă că, instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile prescrise de lege, fapt ce a afectat soluția instanței, prin

urmare temeiurile invocate de recurent găsindu-și confirmarea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consemnat în repetate rânduri

că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei,

aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării

formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și

în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi hotărâri,

și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze

penale.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, și ținând cont de motivele casării deciziei atacate și practica

CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

21

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Elena Lisnic, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 30 septembrie 2020 în cauza penală în privința lui

Tinică Alexandru XXXXX și Paladuța Andrian XXXXX și dispune

rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 10 februarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Timofti Vladimir

Cobzac Elena

Guzun Ion

22