1ra-583/2021 — art.44; 327 alin.2 lit. b, c; 328 alin. 3 lit. b, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.44; 327 alin.2 lit. b, c; 328 alin. 3 lit. b, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-583/2021 — art.44; 327 alin.2 lit. b, c; 328 alin. 3 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-583/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
14 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte –Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Timofti Vladimir, Cobzac Elena, Guzun Ion,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul
ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,
Elena Lisnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30
septembrie 2020, în cauza penală în privința lui
Tinică Alexandru XXXXX,
Paladuța Andrian XXXXX,
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 16.11.2012 – 19.04.2013;
02.02.2016 – 30.07.2018.
Instanța de apel: 16.05.2013 - 26.03.2014;
22.12.2014 – 17.09.2015;
23.08.2018 – 30.09.2020.
Instanța de recurs: 06.06.2014 – 18.11.2014;
14.12.2020 – 14.12.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința și încheierea Judecătoriei Șoldănești din 19 aprilie 2013 și,
respectiv din 02 mai 2013, au fost condamnați:
- Tinică Alexandru, în baza art. 44, 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 3
ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de primar pe un
termen de 3 ani și în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art.
79 Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de
primar pe un termen de 4 ani, iar în temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs
de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită
pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții de primar pe un termen de 4 ani.
Potrivit art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a
executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 3 ani;
- Paladuța Andrian, în baza art. 44, 327 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de conducător al ÎM
1
„Piața-Șoldănești” pe un termen de 4 ani.
Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea, în mod solidar,
de la Tinică Alexandru și Paladuța Andrian în folosul primăriei or. Șoldănești
a sumei de 141 294,20 lei și de la Tinică Alexandru suma de 40 460 lei.
Împotriva sentinței au declarat apeluri:
- procurorul, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Paladuța Andrian să fie
condamnat în baza art. 44, 327 alin.(2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcția de conducător al ÎM „Piața
Șoldănești” pe termen de 5 ani, iar Tinică Alexandru - în baza art. 44, 327 alin.
(2) lit. b), c), 328 alin. (3) lit. b), d), 84 alin. (1) Cod penal, definitiv la 7 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen
de 5 ani;
- avocatul E. Cucereanu în numele inculpatului și inculpatul Paladuța
Andrian, care au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de
achitare;
- inculpatul Tinică Alexandru, care a solicitat casarea sentinței și
pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că instanța a aplicat eronat
normele de drept material și procedural, în urma căreia dînsul neîntemeiat a
fost condamnat pentru faptele de care nu se face vinovat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 martie 2014,
a fost respins apelul procurorului și admise apelurile avocatului E.
Cucereanu în numele inculpatului A. Paladuța și a inculpaților Tinică
Alexandru și Paladuța Andrian, casată sentința și încheierea din 05.05.2013,
inclusiv din alte motive, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3)
Cod de procedură penală, Tinică Alexandru a fost achitat de sub învinuirea
în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 44, 327 alin. (2) lit. b), c) și 328
alin. (3) lit. b), d) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele
infracțiunilor.
Paladuța Andrian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327
alin. (2) lit. c) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale,
cu privarea de dreptul de a exercita activitate administrativă de dispoziție și
organizatorico-economică la ÎM “Piața Șoldănești” pe un termen de 1 an.
Totodată, instanța a decis că dispozițiile sentinței cu privire la dauna
materială urmează a fi soluționate în ordinea procedurii civile.
Împotriva deciziei instanței de apel, au declarat recursuri ordinare:
- procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la
rejudecare, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel și decizia instanței nu cuprinde motivele pe care se
2
întemeiază soluția;
- inculpatul A. Paladuța care, invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin.
(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor
judecătorești și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta sa nu
întrunește elementele infracțiunii.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18
noiembrie 2014 au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina și a inculpatului
Paladuța Andrian, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți
din 26 martie 2014, în cauza penală în privința lui Tinică Alexandru și
Paladuța Andrian și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în
alt complet de judecată.
Noua instanța investită pentru rejudecarea cauzei penale, și anume,
Curtea de Apel Bălți, prin decizia emisă la 17 septembrie 2015 a admis apelul
procurorului adjunct al raionului Șoldănești, Ion Mîrza, apelul inculpatului
Tinică Alexandru, apelul inculpatului Paladuța Andrian și apelul avocatului
Eugenia Cucereanu în interesele inculpatului Paladuța Andrian, a casat
sentința judecătoriei Șoldănești din 19.04.2013 în cauza lui Paladuța Andrian
și Tinică Alexandru cu restituirea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt
complet de judecată.
Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 30 iulie 2018,
Tinică Alexandru, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele
44, 327 alin. (2) lit. b) și c), 328 alin. (3) lit. b) și d) Cod penal și Paladuța
Andrian, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 44, 327
alin. (2) lit. c) Cod penal, au fost achitați, pe motiv că faptele nu întrunesc
elementele infracțiunilor.
Acțiunea civilă a fost lăsată fără soluționare, urmând ca asupra acesteia
după caz să hotărască instanța civilă.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a indicat următoarele:
Cauza penală este pornită și expediată în judecată precum că, Tinică Alexandru
activând în baza hotărârii instanței de judecată a r-lui Șoldanești din 26.06.2007, în
funcția de primar al or. Șoldanești, fiind persoană care este investită în funcție prin
alegere, în condițiile legii, deci fiind persoană cu funcție de demnitate publica
conform art. 123 alin.(3) Cod penal, a comis abuz de putere în următoarele
circumstanțe:
În perioada anilor 2008-2011, data și ora concret nu este posibil de stabilit,
intenționat, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu managerul șef al ÎM ”Piața
Șoldănești”, Andrian Paladuța, folosind situația de serviciu, în alte interese
personale, manifestate prin limitarea concurenței părinților ultimului, A. Paladuța și
3
M. Paladuța care practicau activitate de antreprenoriat pe teritoriul ÎM ”Piața
Șoldănești”, prin abuz de serviciu încălcând prevederile art. 29 lit. e), h), k), t) ale
Legii R. Moldova privind administrarea publică locală nr. 436 din 28.12.2006 … art.
10 alin. (1), art. 16, art. 21 al Legii nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului
local …, art.7 alin. (2) lit. a), d), e), art. 8 alin. (1), (2) al Legii R. Moldova nr.900
din 27.06.1996 privind combaterea corupției și protecționalismului … pct. 6) și 7) al
anexei nr.1 al Hotărârii nr.517 din 18.09.1996 cu privire la aprobarea Regulilor de
funcționare a rețelei de comerț ambulant și a Regulilor de comerț în piețele din
Republica Moldova … pct. 6) și 9) al anexei nr.2 … pct. 7 al HG nr. 955 di
21.08.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de funcționare a piețelor …
au refuzat de a elibera autorizație de funcționare și de a încheia contracte de prestare
a servicilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și Melnic
Lidia. În consecință cauzând bugetului local un prejudiciu în sumă totală de 145
682,00 lei, ce constituie o daună în proporții deosebit de mari, soldată cu urmări
grave pentru Primăria or. Șoldănești.
Tot el, activând în baza hotărârii instanței de judecată al raionului Șoldănești
din 26.06.2017 în funcția de primar al orașului Șoldănești, fiind persoană care este
investită în funcție prin alegere, în condițiile legii, deci fiind persoană cu funcție de
demnitate publică conform art. 123 alin. (3) Cod penal, a comis exces de putere în
următoarele circumstanțe:
În perioada anilor 2008-2012, data și ora concret nu este posibil de stabilit,
intenționat, folosind situația de serviciu, depășind în mod vădit limitele și atribuțiile
acordate prin lege, prin exces de putere, încălcând prevederile art. 29 lit. c),t) al Legii
R. Moldova privind administrarea publică locală nr.436 din 28.12.2006 … art.10
alin.(1), art.16, art.21 al Legii nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local
… art. 90 al Codului Muncii al R. Moldova … l-a concediat ilegal pe Sofroni
Valentin din funcția de manager șef al ÎM „Șoldănești Service”, a sechestrat ilegal
actele de constituire, de activitate a înterprinderii și ștampila, ulterior în pofida
existenței a două hotărâri a instanțelor de judecată a refuzat să-l restabilească real în
funcția de manager șef al ÎM „Șoldănești Service” prin ce a creat impedimente la
gestionarea și activitatea întreprinderii, în consecință cauzând bugetului local un
prejudiciu în sumă totală de 105 367,76 lei ce constituie o daună în proporții deosebit
de mari prin ce a cauzat daună în proporții considerabile intereselor publice, soldată
cu urmări grave pentru primăria or. Șoldănești.
Acțiunile lui Tinică Alexandru au fost încadrate în baza art. 44, 327 alin. (2)
lit. b), c) Cod penal, adică ,,abuzul de putere sau de serviciu” după semnele
calificative ,,folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu
în alte interese personale care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor
publice, săvârșită de o persoană cu demnitate publică, soldată cu urmări grave” și
art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal ,,săvârșirea de către o persoană publică a unor
4
acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuților acordate prin
lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice,
săvârșite de o persoană cu demnitate publică, soldată cu urmări grave.
Cauza penală este expediată în instanța de judecată și în privința lui Paladuța
Andrian și se pretinde, că acesta activând în baza dispoziției nr.8-P din 31.07.2007
emisă de Primarul or. Șoldănești A. Tinică, în funcția de conducător al ÎM ,,Piața
Șoldănești” fiind persoană care este investită în funcție prin numire, deci fiind
persoană cu funcție de răspundere conform art. 123 alin. (1) Cod pena, a comis abuz
de putere în următoarele circumstanțe:
În perioada anilor 2008-2011, data și ora concret nu este posibil de stabilit,
intenționat, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu primarul or. Șoldănești,
Alexandru Tinică, folosind situația de serviciu, în alte interese personale, manifestate
prin limitarea concurenței părinților săi, Pălăduța Afanasie și Pălăduța Maria care
practicau activitate de antreprenoriat pe teritoriul ÎM ,,Piața Șoldănești”, prin abuz
de serviciu încălcând prevederile art. 7 alin. (2) lit. a), d), e), art. 8 alin. (1), (2) al
Legii R. Moldova nr. 900 din 27.06.1996 privind combaterea corupției și
protecționalismului … pct. 6) și 7) al anexei nr.1 al Hotărârii nr.517 din 18.09.96 cu
privire la aprobarea Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant și a
Regulilor de comerț în piețele din Republica Moldova … pct. 6) și 9) al anexei nr. 2
… pct. 7), 11) lit. d) al HG nr.955 di 21.08.2004 cu privire la aprobarea
Regulamentului-tip de funcționare a piețelor … au refuzat de a elibera autorizație de
funcționare și de a încheia contracte de prestare a serviciilor de piață cu antreprenorii
Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și Melnic Lidia, în consecință cauzând bugetului
local un prejudiciu în sumă totală de 145 682, 00 lei, ce constituie o daună în
proporții deosebit de mari, soldată cu urmări gave pentru primăria or. Șoldănești.
Acțiunile lui Paladuța Andrian au fost încadrate în baza art. 44, 327 alin. (2)
lit. c) Cod penal după semnele calificative,, folosirea intenționată de către o persoană
publică a situației de serviciu în alte interese personale care a cauzat daune în
proporții considerabile intereselor publice, săvârșită de o persoană cu demnitate
publică, soldată cu urmări grave”.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura
Florești, Gheorghe Iapără, care a pledat pentru casarea în tot a sentinței și
pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță
prin care: Tinică Alexandru să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 44, 327 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal și а-i stabili ca măsură
de pedeapsă 3 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții pe termen de 5 ani; a-l recunoaște vinovat pe Tinică Alexandru de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) și d) Cod penal și а-
i aplica ca măsură de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7
ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 5 ani.
5
Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial а-i stabili lui Tinică Alexandru
ca măsură de pedeapsă definitivă 7 ani închisoare cu ispășirea pedepsei
potrivit dispozițiilor art. 72 al. (4) Cod penal, în penitenciar de tip închis.
Paladuța Andrian să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. e) Cod penal și а-i stabili ca măsură de
pedeapsă 6 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții
pe termen de 5 ani; corpurile delicte: a le păstra la cauza penala și acțiunea
civilă înaintată de admis.
9.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul reiterând învinuirile
aduse inculpaților, a invocat, că instanța de judecată, în pofida argumentelor
aduse, în mod eronat a neglijat probele administrate, axându-se pe
declarațiile inculpaților, care nu au recunoscut vina.
Însă, deși inculpații nu au recunoscut vina, procurorul a considerat că
vina acestora a fost dovedită integral prin probele administrate în cadrul
urmăririi penale și cercetate în instanța de fond, însă nu s-a dat apreciere
cuvenită declarațiilor reprezentantului părții vătămate Bucur Pavel,
martorilor Sofroni Valentin, Verba Vladimir, Melnic Lidia, Ciorba Anatolie,
Botoșanu Sergiu, precum și probelor scrise, instanța eronat axându-se pe
declarațiile inculpaților și a martorilor apărării.
Procurorul a menționat că prin achitarea lui Tinică Alexandru și
Paladuța Andrian, nu a fost atins scopul legii penale, pedeapsa având drept
scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30
septembrie 2020, apelul procurorului declarat împotriva sentinței Judecătoriei
Soroca, sediu Florești din 30.07.2018 a fost respins ca nefondat cu menținerea
sentinței în cauză fără modificări.
10.1 Instanța de apel a statuat că respectând legislația procesual-penală,
la demersul acuzatorului de stat, a fost reluată cercetarea judecătorească
potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță și la solicitarea părților au fost
audiați nemijlocit în ședință de judecată: reprezentantul părții vătămate, și
anume reprezentanții Consiliului local Șoldănești, Bucur Pavel și Groza
Vadim, martorii Sofroni Valentin, Verba Vladimir, Melnic Lidia și Ciorbă
Anatolie, inculpații Paladuța Andrian și Tinică Alexandru, fiind cercetată și
baza probantă scrisă.
S-a indicat în decizie că atât partea acuzării, în vederea confirmării
argumentelor din cererile de apel, cât și partea apărării în vederea respingerii
acestor argumente, au solicitat verificarea probelor anexate la materialele
cauzei.
Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de
6
apel, a considerat necesar de a susține soluția primei instanțe drept una legală
și întemeiată, deoarece nici una din probele acumulate de organul de
urmărire penală nu confirmă săvârșirea de către Paladuța Andrian și Tinică
Alexandru a infracțiunilor incriminate.
Instanța de apel a statuat că prima instanță a cercetat probele acuzării,
acestea fiind verificate și cercetate și în instanța de apel, însă probele
prezentate de acuzare nu pot fi reținute în susținerea învinuirii aduse
inculpaților Paladuța Andrian și Tinică Alexandru.
Descriind elementele constitutive a infracțiunilor în partea descriptivă a
deciziei și în urma examinării probelor, instanța de apel a ajuns la concluzia,
că organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a reținut în
acțiunile lui Tinică Alexandru persistența elementelor infracțiunilor
prevăzute de art. 44, 327 alin. (2) lit. b), c) și 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal,
iar în acțiunile lui Paladuța Andrian a elementelor infracțiunii prevăzute de
art. 44, 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.
În susținerea poziției privind lipsa în faptele inculpaților a semnelor
infracțiunilor nominalizate, instanța de apel, privitor la Tinica Alexandru, a
indicat următoarele:
Potrivit art.19 al Convenți ONU ”Abuzul de funcții” împotriva corupției,
adoptată la New York la 31.10.2003, fiecare Stat parte are în vedere să adopte
măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui
caracter de infracțiune, în cazul în care actele au fost săvârșite cu intenție, faptei
unui agent public de a abuza de funcțiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de
a se abține să îndeplinească, în exercițiul funcțiunilor sale, un act cu încălcarea legii,
cu scopul de a obține un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau
entitate.
Colegiul penal reține, că art. 327 din Codul penal sancționează fapta de abuz de
putere sau abuz de serviciu. Prin alineatul (1) al acestui articol, legiuitorul a
incriminat această faptă ca fiind: „folosirea intenționată de către o persoană publică a
situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor
publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau
juridice”, sintagma ”intereselor publice sau” fiind declarată neconstituțională prin
Hotărârea Curții Constituționale a RM nr.33 din 07.12.2017, alin. (2) lit. b), c) al
acestui articol venind cu agravantele incriminate de acuzare, respectiv: lit. b)-
săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică și lit. c)-soldată cu urmări
grave.
Privitor la agravantele invocate de acuzare, Colegiul penal rezumă, că instanța
de fond corect a notat, că inculpatului Tinică Alexandru, îi este incriminată această
faptă precum că, a fost comisă în perioada anilor 2008- 2012, iar până la intervenirea
Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 152 din 01.07.2016,
7
printre persoanele cu funcție de demnitate publică nu se numărau „alte persoane cu
funcție de demnitate publică, stabilite prin lege”, adică în actele legislative
extrapenale de referință. În primul rând, se are în vedere Anexa Legii cu privire la
statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică nr.199 din 16.07.2010, care
enumeră lista persoanelor cu funcție de demnitate publică.
O asemenea remaniere legislativă are ca efect lărgirea spectrului de persoane,
care pot să dețină această calitate, cu impact asupra încadrării juridice a
infracțiunilor prevăzute la art. 327 și 328 Cod penal. Astfel, până la intrarea în
vigoare a Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 152 din
01.07.2016, nu puteau fi trași la răspundere penală, în conformitate cu prevederile de
la lit. b) alin. (2) art. 327 CP sau, după caz, lit. b) alin. (2) art. 328 CP, următoarele
persoane: primarii; președintele, vicepreședintele raionului; președintele,
primvicepreședintele, vicepreședintele, secretarul științific general al Academiei de
Științe a Moldovei etc.
După modificările operate în alin. (3) art. 123 CP, sus-numitele autorități sunt
considerate persoane cu funcție de demnitate publică, în sensul legii penale, iar
conform art. 8 CP “caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se
stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei”.
Cât privește agravanta ”soldată cu urmări grave”, Colegiul penal, menționează,
că agravanta de la lit. c) art. 327 alin. (2) CP, prin Hotărârea Curții Constituționale
nr.24 din 17.10.2019 a fost declarată neconstituțională. În același context, Colegiul
penal indică, că elementul material al abuzului de putere sau abuzului de serviciu, ce
caracterizează latura obiectivă a respectivei componențe de infracțiune, se realizează
prin trei semne distinctive: 1)”fapta prejudiciabilă care se exprimă prin acțiunea sau
inacțiunea de folosire intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a
situației de serviciu contrar intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite
de lege ale persoanelor fizice sau juridice,”; 2)”urmările prejudiciabile survenite” și
3) ”legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile”.
Latura subiectivă a acestei infracțiuni presupune săvârșirea faptei cu vinovăție
sub formă de intenție directă, când persoana cu funcție de răspundere acționează din
interes material sau din interese personale. Noțiunea de interes personal vizează
avansarea în carieră, ”camuflarea gafelor” comise în serviciu, sporirea prestației și
rezultativității, etc. Respectiv prin alte interese personale, se are în vedere exclusiv
năzuința obținerii unor avantaje nepatrimoniale, oricare alte motive (de expemplu
răzbunarea, interpretarea eronată a obligațiilor de serviciu, excesul de zel, etc) nu
caracterizează componența vizată de infracțiune.
La caz, Colegiul indică, că nu numai că nu e stabilită legătura de cauzalitate
dintre fapta comisă și urmările survenite, ci nici nu e demonstrat ”interesul
personal” pentru care pledează partea acuzării în învinuirea adusă.
Se reține și faptul, că prin Legea nr.60 din 07.04.2016, la articolul 327, alin.(1),
8
textul “în interes material ori în alte interese personale,” s-a exclus, fapt ce în
accepțiunea Colegiului penal ar înlesni atragerea la răspundere penală în baza acestui
articol, însă prin prisma prevederilor art.10 alin.(2) CP, legea în cauză nu ar avea
caracter retroactiv, or, ar înrăutăți situația persoanei.
Astfel, în același context, dacă ne axăm pe latura subiectivă, constatăm, că
potrivit învinuirii formulate în rechizitoriu și faptei reținute în acțiunile lui
Alexandru Tinică privind refuzul liberării autorizațiilor de funcționare celor trei
intreprinzători Sergiu Botoșanu, Vladimir Verba și Lidia Melnic, partea acuzării
invocă, încălcarea de către el a prevederilor art.29 lit.h),k),t) a Legii 22 RM nr.436
din 28.12.2006 privind administrația publică locală...
Totodată, Colegiul penal statuează, că pe lângă atribuțiile stipulate în
învinuirea formulată, primarul, care se consideră un exponent al puterii executive, în
baza lit. a) a respectivei norme are și alte obligații, una dintre care este asigurarea
executării deciziilor consiliului local - exponent al puterii deliberative, or, tocmai prin
deciziile acestui organ nr.2-1 din 23.01.2008, nr.16/1 din 31.12.2009 și nr.143 din
17.12.2010 ce se referă la autorizarea dreptului de activitate a ÎM ”Piața Șoldănești”
inculpatul Tinică Alexandru a fost obligat să elibereze autorizațiile de practicare a
comerțului pe teritoriul ÎM ”Piața Șoldănești” numai la prezentarea contractului de
prestare a serviciilor. Fiind organul executiv, Tinică Alexandru în funcția deținută,
era obligat să se conformeze deciziilor Consiliului local, în vigoare la acel moment.
Astfel că, în situația în care cei trei întreprinzătorii Serghei Botoșan, Vladimir
Verba și Lidia Melnic nu dispuneau de contractele de prestare a serviciilor,
inculpatul Alexandru Tinică întru executarea deciziei Consiliului local, rămânea în
imposibilitate de a le elibera autorizații de funcționare.
Colegiul penal notează, că instanța de fond corect a statuat, că element
obligatoriu al laturii subiective a componenței de infracțiune este ,,interesul
personal” care nu a fost demonstrat de către acuzare, iar afirmația formală că acest
interes s-ar fi manifestat prin înțelegerea inculpaților, în vederea înlăturării
concurenței pe piață în favoarea părinților lui Pălăduța Andrian, este una pur
declarativă, care n-a fost susținută nici chiar de martorii acuzării Verba Vladimir și
Melnic Lidia, care inclusiv în instanța de apel au indicat, că părinții lui Paladuța
Andrian nu le creau careva concurență pe piață, or, aveau marfă diferită.
Instanța de apel a reținut că în acțiunile lui Tinică Alexandru nu poate fi
reținută fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 44, 327 alin.(2) lit. b), c) Cod
penal, or lipsește atât latura subiectivă, cât și latura obiectivă a infracțiunii.
Instanța de apel a constatat că sunt lipsite de temei și invocările acuzării
referitor la faptul, că inculpatul Alexandru Tinică, în aceleași condiții elibera
autorizații altor întreprinzători, or, nu și-au găsit confirmare în materialele
cauzei penale, iar eliberarea ulterioară în lipsa contractului de prestare a
serviciilor a autorizației nr. 215 din 16.07.2012 pe numele lui Sergiu Botoșanu
9
pentru desfășurarea activității comercială până la data de 31.12.2012 (f.d. 103,
Vol. I) a fost determinată de executarea hotărârii judiciare civile din
20.04.2011 prin care Primăria Șoldănești în persoana primarului Tinică
Alexandru a fost obligată de a elibera autorizații pentru desfășurarea
activității comerciale lui Botoșanu Serghei și Verba Vladimir, iar
administrația ÎM „Piața Șoldănești” în persoana managerului – șef, Paladuța
Andrian a fost obligată de a perfecta contracte de prestare a serviciilor cu
Melnic Lidia, Verba Vladimir și Botoșanu Serghei. Concomitent cu aceasta s-a
dispus încasarea solidară de la Primăria Șoldănești și ÎM ”Piața Șoldănești” a
despăgubirilor morale în sumă a câte 25 000 lei pentru fiecare din cei
nominalizați, iar în beneficiul lui Botoșan Serghei și a prejudiciului material
în sumă de 62 622 lei (f.d. 98-99, Vol. I).
Instanța de apel a statuat că nu pot fi plasate la baza acuzării, ca daune în
proporții considerabile, sumele încasate din bugetul local ce țin de cuantumul
daunei morale atribuit celor trei întreprinzători, apreciat de către instanța de
judecată, or, ele nu rezultă din activitatea nemijlocită a lui Tinică Alexandru,
iar suma despăgubirilor materiale în valoare de 62 622 lei încasată în
beneficiul lui Sergiu Botoșan constituie taxele și impozitele de piață, achitate
de el pe perioada anilor 2009-2010, perioadă în care ultimul nu a activat.
În același context, instanța de apel a relevat, că în pct.74 a Hotărârii nr.33
din 07.12.2017 a Curții Constituționale s-a notat, că Comisia de la Veneția a
recomandat ca prevederile penale naționale cu privire la „abuzul în serviciu”,
„abuz de putere” și expresii similare să fie interpretate în sens restrâns și
aplicate cu un grad înalt de prudență, astfel încât să poată fi invocate numai
în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu,
infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea
drepturilor fundamentale, subminarea imparțialității administrației publice
etc, fapt ce nu persistă la caz.
Referitor la învinuirea formulată lui Tinică Alexandru pe art. 328 alin. (3)
lit.b), d) Cod penal, privitor la care procurorul în instanța de apel a pledat
pentru excluderea agravantei – lit. d), instanța de apel a reținut că
concedierea ilegală a lui Valentin Sofroni din funcția deținută, a fost deja
obiect de cercetare judecătorească în ordinea procedurii civile, soluționându-
se prin hotărârea judecătoriei Șoldănești din 27.03.2008 prin care s-a dispus
restabilirea lui în funcție, cu încasarea din contul Primăriei Șoldănești a
salariului pentru lipsa forțată de la serviciu în sumă de 5 701,76 lei, a pagubei
morale 8 000 lei, cheltuielilor de judecată 2 500 lei și a taxei de stat 486 lei, în
total suma de 16 057,76 lei, păstrată fără modificări prin decizia CA Bălți din
29.05.2008 (f.d. 35-38, Vol. I). Respectiv, referindu-se la un litigiu de muncă
civil, acuzarea lui Alexandru Tinică de concediere ilegală a lui Valentin
10
Sofroni, nu poate fi obiect de cercetare judecătorească în ordinea procedurii
penale.
Cât privește, refuzul restabilirii lui Valentin Sofroni în funcția deținută,
fapt confirmat prin procesul verbal privind refuzul primarului Tinica
Alexandru de a executa hotărârea judecătoriei Șoldănești din 27.03.2008
referitor la restabilirea lui Valentin Sofroni în funcție (f.d.67, Vol.I), precum și
prin deciziile din 14.04.2008 și 14.07.2008 de sancționare a lui Alexandru
Tinică în ordinea procedurii de executare (art.149 alin.(4) și art.58 Codul de
executare), instanța de apel a stabilit că această împrejurare se referă la
neexecutarea unei hotărâri judiciare definitive, care ar determina atragerea la
răspunderea penală în temeiul art. 320 alin. (2) Cod penal. În acest context,
instanța de apel a statuat că instanța de fond corect a notat, că aparent
acțiunile acestuia s-ar încadra conform art. 320 alin. (2) Cod penal și anume
„neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executare de către o persoană
cu funcție de răspundere a hotărârii instanței de judecată, precum și
împiedicarea executării ei, dacă aceste fapte au fost comise după aplicarea
sancțiunii contravenționale”, care este o normă specială în raport cu art. 328
Cod penal care este una generală, iar conform art. 116 alin. (2) Cod penal, la
caz, urma a fi aplicată norma specială, iar în încercarea de a recalifica
acțiunile inculpatului instanța de judecată a constatat, că de fapt legiuitorul a
stabilit că pentru a fi posibilă sancționarea unei persoane în baza art. 320 Cod
penal este necesar ca anterior subiectul să fi fost sancționat contravențional
pentru asemenea faptă, iar după cum atestă materialele cauzei penale o
asemenea sancționare anterior nu a existat.
În decizia adoptată, instanța de apel a menționat faptul că la 19.05.2008,
prin ordonanța procurorului interimar al raionului Șoldnești, Tudor Banu s-a
dispus ”a refuza în pornirea urmăririi penale pe cazul refuzului de a executa
intenționat hotărârea instanței de judecată de către primarul or.Șoldănești Alexandru
Tinica, din lipsa componenței de infracțiune”. În partea descriptivă a ordonanței
în cauză se specifică ”primarul or. Șoldănești Alexandru Tinică, prin dispoziția sa
nr.32-p din 19.05.2008, l-a restabilit în funcția de manager șef al ÎM ”Șoldănești
Servicii” pe Valentin Sofroni, începând cu 10.12.2007. Astfel conflictul de restabilire
în funcție a lui Valentin Sofroni fiind epuizat. Examinând materialele acumulate,
constat că în acțiunile primarului or. Șoldănești, Alexandru Tinică lipsesc lementele
infracțiunii prevăzute de art.320 CP al RM„ (f.d. 5, Vol. V).
Rezultând inclusiv și din starea dezastruoasă în care s-a pomenit ÎM
”Șoldănești Service” pe timpul administrării ei de către Valentin Sofroni, fapt
confirmat prin Decizia Consiliului or. Șoldănești nr.11/20 din 13.10.2011
privind primirea spre executare a încheierii Curții de Apel Economice
nr.2e838/2011 din 21.06.2011 referitor la intentarea procesului de
11
insolvabilitate a ÎM ”Șoldănești Service” cu înlăturarea managerului – șef,
Sofroni Valentin de 25 la gestionarea patrimoniului întreprinderii și sistarea
executării silite din bunurile întreprinderii (f.d.46, Vol.I), a dat temei instanței
de apel de a concluziona, că Tinică Alexandru nu și-a depășit în mod vădit
atribuțiile acordate de lege, după cum invocă acuzarea, nefiind stabilită la caz
intenția lui infracțională de a-l demite ilegal pe Sofroni Valentin din funcția
ocupată, iar faptul, că la caz ultimul în ordine civilă a fost repus în funcția
deținută, fiind constatate unele abateri de la procedura de concediere, nu
conferă impact penal cazului, astfel lipsind atât latura subiectivă, cât și latura
obiectivă a componenței de infracțiune ce i se impută lui Tinică Alexandru,
soluția instanței de fond fiind una corectă și pe acest capăt de acuzare.
Cât privește invocarea acuzării cu privire la daunele aduse primăriei
prin acțiunile persoanei publice, instanța de apel a notat, că acestea ar putea fi
privite prin prisma art. 2006 CC ”răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o
autoritate publică sau de o persoană cu funcție de răspundere”. Instanța de
apel nu s-a referit la persistența sau lipsa agravantelor de la art.328 alin.(3)
lit.b) d) Cod penal, or, s-a constatat lipsa acțiunilor prevăzute la alin. (1) art.
328 Cod penal. Mai mult ca atât, în instanța de apel, acuzarea și-a concretizat
cerințele, pledând pentru ca, Tinică Alexandru să fie recunoscut vinovat doar
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 328 alin. (3) lit. b), menționând
că agravanta de la lit. d) art. 328 Cod penal, prin Hotărârea Curții
Constituționale nr.22 din 01.10.2018 a fost declarată neconstituțională, iar
privitor la agravanta lit. d)-săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate
publică, instanța de apel s-a referit supra în cadrul expunerii privitor la
vinovăția pe art.327 Cod penal, or, implică tratări similare.
Instanța de apel a conchis lipsa în acțiunile lui Alexandru Tinică a celor
două componențe de infracțiune lui imputate la art. art. 44, 327 alin. (2) lit. b),
c) și art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, el urmând a fi achitat în temeiul art.
390 alin. (1) pct. 3) CPP, pentru că fapta inculpatului nu întrunește elementele
respectivelor infracțiuni.
Privitor la învinuirea adusă lui Paladuța Andrian, instanța de apel a
menționat că acțiunile lui Paladuța Andrian au fost încadrate în baza art. 44,
327 alin. (2) lit. c) CP după semnele calificative „folosirea intenționată de către
o persoană publică a situației de serviciu în alte interese personale care a
cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, săvârșită de o
persoană cu demnitate publică, soldată cu urmări grave”.
Instanța de apel a menționat că agravanta de la lit. c) art. 327 alin. (2)
Cod penal, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.24 din 17.10.2019 a fost
declarată neconstituțională, din ce motiv instanța de apel s-a axat pe acțiunea
prevăzută la alin. (1).
12
Instanța de apel a făcut trimitere la Hotărârea Curți Constituționale nr.33
din 07.12.2017, în care s-a constatat că elementul material al infracțiunii
cuprinse la art.327 CP se rezumă, în esență, la o formulare generală, care
sancționează orice încălcare a atribuțiilor de serviciu săvârșită de persoanele
publice, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor
publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice
sau juridice, iar în pct.89 al aceleiași hotărâri reține, că elementul material al
infracțiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu este expus într-o formulă
extrem de vagă, încât atât organele judiciare care au misiunea de a interpreta
și aplica legea, cât și destinatarii legii nu pot anticipa încălcarea căror atribuții
de serviciu pot determina atragerea la răspundere penală, or, norma penală
nu indică la care prevedere normativă trebuie raportate dispozițiile criticate
și având în vedere specificul dreptului penal, Curtea reține, că răspunderea
penală pentru infracțiunea de abuz de putere sau abuz de serviciu nu poate
interveni pentru orice încălcare de către persoanele publice a atribuțiilor de
serviciu fără a da o justă apreciere caracterului actului normativ din care
emană. Or, este necesar un anumit raport de proporționalitate între caracterul
actului normativ în care se regăsește atribuția de serviciu a persoanei publice
și comportamentul prin care atribuția în cauză se încalcă și îmbracă forma
ilicitului penal. În pct.93 al hotărârii în cauză, se indică, că deși infracțiunea
de abuz de putere sau abuz de serviciu a fost concepută să acopere o gamă
largă de abateri ale persoanelor publice, totuși, Curtea menționează că,
pentru aplicarea normei penale în calitate de ultim resort, noțiunea „situația
de serviciu” din elementul material 28 al infracțiunii „abuz de putere sau
abuz de serviciu” de la articolul 327 din Codul penal trebuie analizată doar
prin raportare la atribuțiile de serviciu acordate prin lege.
În acest context, instanța de apel a indicat că la caz acuzarea a făcut
referire la încălcarea prevederilor art. 7 alin.(2) lit. a), d), e), art.8 alin. (1), (2)
al Legii R. Moldova nr.900 din 27.06.1996 privind combaterea corupției și
protecționalismului, partea acuzării indicând în final că ”au refuzat de a
elibera autorizație de funcționare și de a încheia contracte de prestare a
serviciilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și
Melnic Lidia, în consecință cauzând bugetului local un prejudiciu în sumă
totală de 145 682,00 lei MD ce constituie o daună în proporții deosebit de
mari, soldată cu urmări gave pentru primăria or. Șoldănești, nefiind clar în ce
mod interdicția de a interveni, făcând uz de situația sa de serviciu în
activitatea altor organe de stat și nestatale și interdicția de a acorda oricărei
persoane orice sprijin neprevăzut de actele normative în activitatea ei, ar fi
produs consecințele de refuz în eliberarea autorizației de funcționare (care
intra în atribuțiile primarului) și de a încheia contracte de prestare a
13
serviciilor de piață cu antreprenorii Botoșanu Serghei, Verba Vladimir și
Melnic Lidia, or, primele sunt interdicții de a acționa într-un mod anume, iar
consecințele ce se invocă sunt de fapt unele inacțiuni-refuz de a acționa într-
un mod anume
Instanța de apel a notat că acuzarea a făcut trimitere și la încălcarea pct.
6) și 7) al anexei nr.1 al Hotărârii nr. 517 din 18.09.96 cu privire la aprobarea
Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant și a Regulilor de
comerț în piețele din Republica Moldova; pct. 7), 11) lit. d) al HG nr.955 din
21.08.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de funcționare a
piețelor, norme care însă nu pot fi raportate la legi prin prisma art. 72 din
Constituția RM, respectiv neputând implica survenirea ilicitului penal.
În acest context, instanța de apel a indicat că prin dispoziția primarului
nr.8-P din 31.07.2007, Paladuța Andrian a fost numit în funcția de conducător
(manager-șef) al ÎM ”Piața Șoldănești” începând cu 01.08.2007 (f.d.89, Vol.I),
încheindu-se contract individual de muncă (f.d.90, Vol.I). Potrivit statutului
ÎM ”Piața Șoldănești” aprobat la 31.07.2007, fondatorul întreprinderii este
Consiliul orășenesc Șoldănești, întreprinderea în corespundere cu pct.24 fiind
în drept să încheie contracte de prestare a serviciilor și să stabilească prețurile
pentru serviciile prestate (f.d.82-84, Vol.I). Potrivit deciziilor Consiliului or.
Șoldănești nr.2-1 din 23.01.2008 și nr.16/1 din 31.12.2009 și nr.143 din
17.12.2010 cu privire la autorizarea ÎM ”Piața Șoldănești”, s-a decis în
persoana conducătorului Paladuța Andrian de a practica activitatea de
organizare a locurilor de comerț, prestarea serviciilor, crearea condițiilor etc.
cu obligarea primarului de a elibera autorizații de practicare a comerțului pe
teritoriul dat, numai la prezentarea contractului de prestare a serviciilor (f.d.
100-102, Vol. I).
S-a menționat în decizie că potrivit statutului, ÎM ”Piața Șoldănești” era
о întreprindere autonomă și decidea de sine stătător și liber activitatea de a
încheia contracte în procedura stabilită de fondator, iar faptul neîncheierii
contractelor, nu condiționează implicit răspunderea penală, partea care se
consideră lezată fiind în drept de a contesta refuzul în ordinea civilă, iar
potrivit pct. 16, conducătorul întreprinderii poartă răspundere materială
pentru neexecutarea sau executarea neconformă a obligațiunilor sale stipulate
în contract, cu toate că în contractul individual de muncă nu-s stipulate
careva obligațiuni concrete (f.d. 90, Vol. I).
Instanța de apel a indicat că Paladuța Andrian și-a motivat poziția sa de
neîncheiere a contractelor, ce nu a fost combătută de acuzare și care în nici un
mod nu dă temei de a o cataloga ca una intenționată, care ar conține în sine
careva interese personale și care ar fi îndreptată nemijlocit spre cauzarea de
daune întreprinderii sau organului administrativ local.
14
Instanța de apel a considerat că neîncheiere sau refuzul de a încheia un
contract nu poate necondiționat să atragă răspunderea penală, nefiind însoțit
de elementul penal ”interes material sau personal” care nu a fost demonstrat
la caz, or, afirmația formală că acest interes s-ar fi manifestat prin înțelegerea
inculpaților, în vederea înlăturării concurenței pe piață în favoarea părinților
lui Paladuța Andrian, este una pur declarativă, care n-a fost susținută nici
chiar de martorii acuzării Verba Vladimir și Melnic Lidia, care inclusiv în
instanța de apel au indicat, că părinții lui Paladuța Andrian nu le creau
careva concurență pe piață, or, aveau marfă diferită.
Instanța de apel a indicat că legiuitorul a identificat și a reglementat la
nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor
fapte care, deși potrivit reglementării actuale, se pot circumscrie săvârșirii
infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar
aplicării unei pedepse penale.
Astfel, Colegiul penal a conclus că în acțiunile lui Paladuța Andrian
lipsește latura subiectivă și latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 44,
327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, el fiind întemeiat achitat de instanța de fond
în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) CPP, pentru că fapta inculpatului nu
întrunește elementele respectivei infracțiuni.
În concluzie, instanța de apel a constatat că, judecând cauza penală,
instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 CPP a respectat
normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală, le-a
analizat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,
veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect concluzionând că
învinuirea formulată, lui Tinică Alexandru și Paladuța Andrian, nu a fost
confirmată, iar toate probele prezentate de către acuzare pe parcursul
judecării cauzei au primit o apreciere la justa valoare, concluziile instanței de
judecată rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză penală,
iar instanța de apel reține ca fiind justă soluția instanței prin care i-a achitat
pe Tinică Alexandru și Paladuța Andrian pe motiv, că faptele inculpaților nu
întrunesc elementele constitutive a acestor infracțiuni.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Elena Lisnic, prin care
invocând incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 30.09.2020 cu
dispunerea rejudecării cauzei penale în aceiași instanță de apel, în alt complet
de judecată.
11.1 În susținerea recursului procurorul invocă că:
- la adoptarea deciziei de achitare in privința inculpaților, instanța de
15
apel nu а dat deplină eficiență prevederilor articolelor 95 alin. (1), 100 alin. (4)
Cod de procedură penală, a făcut o apreciere a probelor care nu se acordă la
valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate
calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, a
făcut concluzii care nu se racordă la ansamblul probatoriu cumulat pe cauză;
- instanța de apel nu а dat apreciere tuturor probelor prezentate de către
partea acuzării, inclusiv motivelor invocate in apel, iar decizia adoptată nu
este motivată, aceasta doar а reluat pur și simplu concluziile instanței de fond
(expuse in descriptivul sentinței);
- vinovăția inculpaților in comiterea infracțiunilor incriminate se
dovedește pe deplin prin cumul de probe prezentat de partea acuzării;
- instanța de apel а lăsat fără apreciere declarațiile date de către
reprezentantul Consiliului local Șoldănești, Bucur Pavel, care fiind audiat în
instanța de apel а susținut declarațiile depuse anterior potrivit cărora, în
urma acțiunilor inculpaților a fost cauzat Primăriei or. Șoldăneșt un
prejudiciu în sumă de 251 041 lei, sumă care a fost încasată forțat din
conturile primăriei în beneficiul lui Botoșanu Serghei, Melnic Lidia, Verba
Vladimir și Sofroni Valentin, în baza hotărârii instanței de judecată și
Valentin Sofroni a fost restabilit în funcție de instanța de judecată, însă Tinică
Alexandru, de facto, nu l-a repus în funcție, acesta fiind restabilit în funcție
deja de primarul actual Cuculescu Ion;
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile susținute în
instanța de apel de către reprezentantul Consiliului local Șoldănești, Bucur
Pavel;
- instanța de apel nu a dat nici o apreciere declarațiilor martorilor
Botoșanu Serghei, Melnic Lidia, Verba Vladimir, Sofroni Valentin, Ciorba
Anatolie, inclusiv declarațiilor date de reprezentantul Consiliului local
Șoldănești, Groza Vadim care a intervenit ulterior în proces și a relatat că
Tinică Alexandru și Paladuța Andrian nu au cauzat careva prejudiciu
Primăriei sau Consiliului local Șoldănești, renunțând la pretențiile înaintate
anterior, acțiunea civilă nu o susține, or, consideră că suma specificată nu
constituie prejudiciu;
- instanța de apel eronat s-a expus asupra faptului, precum că fapta ce se
referă la neexecutarea hotărârii judecătorești cu privire la restabilirea în
funcție a lui Sofroni Valentin ar determina atragerea lui Tinică A. la
răspundere penală în temeiul art. 320 alin. (2) Cod penal, deoarece această
faptă a fost calificată de către organul de urmărire penală în baza art. 328 alin.
(3) lit. b) și d) Cod penal și instanța la judecarea cauzei urma să țină cont de
prevederile art. 325 Cod de procedură penală;
- nerecunoașterea vinovăției de сătrе inculpați nu echivalează cu
16
achitarea lor, aceasta fiind doar о metodă de а denatura stabilirea adevărului
și de а se eschiva de la răspunderea penală.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431
alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul
Procopciuc A. și inculpații Tinică Alexandru și Paladuța Andrian, care
pledează pentru respingerea acestuia, cu menținerea fără modificări a
deciziei din 30 septembrie 2020.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor
neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul
declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor
din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de
titularul acestuia.
În particular, avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea
exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța
ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul
judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul
reparator.
Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.
435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând
recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate
și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet
de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a
procedurilor.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de
apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor
de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au
avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.
Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură
penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept
urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.
17
La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a
fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări
a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au
fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.
În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze
instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă
infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată
just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la
chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi
desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în
conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se
pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin.
(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să
cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,
la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției
date.
Așadar, fiind investită să constate o situație de fapt, instanța de apel, ca
urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea
adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să
formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția
inculpaților și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către aceștia, în cazul
stabilirii culpei și să se expună la principalele motive invocate în ordine de
apel.
Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină
măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator.
Potrivit recursului declarat de către procurorul, autorul își întemeiază
criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și
apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Ab initio, cu referire la criticile recurentul cu aprecierea de către
instanțele de fond a probelor, Colegiul penal lărgit menționează că
reaprecierea probelor nu poate constitui temei de recurs în sensul art. 427
Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul
18
casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu
analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere
materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea
constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a
instanțelor respective.
Analizând textul deciziei contestate, prin prisma celorlalte argumente
invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit
constată că temeiul de recurs invocat de către procuror și-a găsit confirmare
în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi
desființată.
În speță se constată că instanța de apel, deși susține soluția primei
instanțe, drept una legală și întemeiată, pe motiv că nici una din probele
acumulate de organul de urmărire penală nu confirmă săvârșirea de către
Paladuța Andrian și Tinică Alexandru a infracțiunilor incriminate, ulterior
însă ajunge la concluzia privind lipsa în faptele inculpaților a semnelor
infracțiunilor, expunându-se astfel contradictoriu.
Colegiul penal lărgit este de acord cu constatarea de fapt a instanțelor
inferioare, potrivit căreia inculpatului Tinică Alexandru îi este incriminată
săvârșirea infracțiunilor, ca fiind comise în perioada anilor 2008-2012.
La fel, este cert și corect stabilit de către instanțe, că la momentul
comiterii faptelor incriminate, Tinică Alexandru exercita funcția de primar al
orașului Șoldănești, iar potrivit prevederilor art. 123 alin. (3) Cod penal și a
Legii nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de
demnitate publică (prevederi ce erau în vigoare la momentul săvârșirii) și
făcea parte din categoria persoanelor cu funcție de demnitate publică.
Însă, la momentul examinării cauzei penale în prima instanță
(Judecătoria Soroca, sediul Florești: 02.02.2016 – 30.07.2018) și în instanța de
apel (Curtea de Apel Bălți: 23.08.2018 – 30.09.2020) au fost operate modificări
în legile menționate supra, și anume din categoria persoanelor cu funcție de
demnitate publică au fost excluși primarii.
Deși, în decizia contestată a fost elucidat acest aspect, instanța de apel nu
a reacționat în modul prevăzut de lege, nu a constatat eroarea comisă de
prima instanță, cu înlăturarea acesteia prin rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri, cu respectarea principiului retroactivității legii penale.
În conformitate cu art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și
pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare în momentul săvârșirii
faptei. Totodată, legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care
ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis
infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au
săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv
19
asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au
antecedente penale (alin.(1) art.10 Cod penal).
Legea penală este determinată și delimitată de timp. Activitatea legii
penale în raport cu timpul înseamnă nu numai aplicarea ei imediată, dar și
aplicarea ei continuă, pe toată durata eficacității sale, acționând cu conținutul
ei integral.
Potrivit doctrinei, prin retroactivitatea legii penale se înțelege aplicarea
dispozițiilor unei legi penale, unor fapte comise înaintea intrării acesteia în
vigoare. Persoana care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală trebuie să
răspundă pentru ea aplicându-i-se reglementarea cea mai favorabilă care s-a
aflat în vigoare pe parcursul intervalului de timp cuprins între momentul
săvârșirii infracțiunii și cel al încheierii procesului penal. Potrivit acestei
concepții, dacă după momentul săvârșirii faptei vor intra în vigoare dispoziții
penale care atenuează sau chiar înlătură răspunderea făptuitorului, atunci
acestea vor fi aplicabile în cauză, retroactivând și deci excluzând de la
aplicare legea veche.
De asemenea, principiul retroactivității legii penale mai favorabile se
regăsește și în art. 7 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în
art. 15 § 1 din Pactul Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile
civile și politice și nu numai.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a remarcat că la nivel european
și internațional s-a dezvoltat treptat un consens pentru a considera că
aplicarea legii penale, chiar posterioară săvârșirii infracțiunii, care prevede o
pedeapsă mai ușoară a devenit un principiu fundamental al dreptului penal
(Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), 2009, pct. 106).
Astfel, instanța de apel, neglijând aceste prevederi legale, superficial a
verificat legalitatea și temeinicia sentinței și a comis abateri ce se cuprind în
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de
recurent, și anume a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței.
Totodată, Colegiul penal lărgit consideră temeinic argumentul
recurentului, potrivit căruia, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acțiunii
civile susținute în instanța de apel de către reprezentantul Consiliului local
Șoldănești, Bucur Pavel, din considerentele ce urmează.
Potrivit materialelor cauzei, în ședința instanței de apel, la 17 decembrie
2018 a fost audiat reprezentantul Consiliului local Șoldănești, Bucur Pavel,
care a susținut acțiunea civilă depusă anterior (f.d. 129, Vol. VI). Fiind ulterior
audiat în instanța de apel alt reprezentant al Consiliului, Groza Vadim la 27
ianuarie 2020, ultimul a declarat că nu are ce adăuga la declarațiile anterior
20
depuse de Bucur Pavel, menționând însă că inculpații nu au cauzat
prejudiciu Consiliului și solicitând retragerea acțiunii civile (f.d. 138, Vol. VI).
Colegiul penal lărgit constată că în decizia recurată, instanța de apel nu a
elucidat aceste momente, doar transcriind declarațiile depuse de
reprezentanții părții civile, care sunt diametral opuse și urmau a fi analizate
amănunțit. Totodată, se observă că la materialele cauzei penale nu se regăsesc
împuternicirile corespunzătoare ale domnului Groza Vadim de reprezentare
a Consiliului local Șoldănești în instanța de apel, fiind anexată doar decizia
Consiliului or. Șoldănești nr. 1/18 din 29 ianuarie 2020 cu privire la
modificarea deciziei Consiliului nr. 12/4 din 20.11.2019 (f.d. 68, Vol. VI), însă
nu și decizia Consiliului nr. 12/4 cu privire la desemnarea reprezentantului
Groza Vadim pentru participare și apărarea intereselor primăriei și a
Consiliului orășenesc Șoldănești în instanțele de judecată.
Circumstanțele expuse atestă că, instanța de apel nu a judecat cauza
penală în condițiile prescrise de lege, fapt ce a afectat soluția instanței, prin
urmare temeiurile invocate de recurent găsindu-și confirmarea.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consemnat în repetate rânduri
că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei,
aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării
formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și
în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi hotărâri,
și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se
demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze
penale.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se
impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei
contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel,
în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de
rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor
invocate în apel, și ținând cont de motivele casării deciziei atacate și practica
CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu articolele 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
21
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Bălți, Elena Lisnic, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 30 septembrie 2020 în cauza penală în privința lui
Tinică Alexandru XXXXX și Paladuța Andrian XXXXX și dispune
rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată este pronunțată la 10 februarie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Timofti Vladimir
Cobzac Elena
Guzun Ion
22