1ra-1062/2014 — art. 44, 361 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 44, 361 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427, alin. 1, pct. 6 CPP
1ra-1062/2014 — art. 44, 361 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1062/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
11 iunie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procuror
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 februarie 2014, în
privința inculpaților
Tinică Alexandru Mihail, născut
la 08 mai 1962 în s. Cușmirca, r-nul Rezina, locuitor al
or. Șoldănești, str. Jucov 2/35, cetățean al R. Moldova,
fără antecedente penale;
Moroșan Adrian Boris, născut la
29 ianuarie 1979 în or. Bender, locuitor al mun.
Chișinău, str. N. Milescu Spătaru, 13/2 ap. 85, cetățean
al R. Moldova, fără antecedente penale;
Bunacalea Valerii Ilia, născut la
22 septembrie 1965, originar și locuitor al s. Olișcani,
r-nul Șoldănești, cetățean al R. Moldova, fără
antecedente penale;
Termenul de examinare a cauzei
în instanța de fond: 09 noiembrie 2011 – 27 iunie 2013,
în instanța de apel: 17 iulie 2013 – 19 februarie 2014,
în instanța de recurs: 15 mai – 11 iunie 2014;
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 27 iunie 2013, procesul penal în
privința inculpaților Tinică Alexandru, Moroșan Adrian și Bunacalea Valerii, acuzați în
baza art. 44, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost încetat, cu liberarea lor de răspundere
penală în legătură cu schimbarea situației.
1
În fapt, instanța de fond a constatat că inculpații au confecționat, deținut și
folosit documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, acțiuni
săvîrșite de două sau mai multe persoane, în următoarele circumstanțe:
Tinică A., activând în funcția de primar al or. Șoldănești, fiind validat în această
funcție prin hotărîrea Judecătoriei Șoldănești din 21.06.2007, fiind permanent abilitat în
instituția nominalizată de stat cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării
funcțiilor autorității publice prevăzute de art. 29 din Legea Republicii Moldova privind
administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, într-o zi, nestabilită de organul
de urmărire penală, din luna decembrie a anului 2008, fiind în înțelegere prealabilă cu
Moroșanu A., care activa în calitate de reprezentant al SRL „Scam-Construct” și
totodată deținea 50% din valoarea capitalului social al Societății nominalizate și cu
specialistul principal al Secției Construcții, Gospodăria Comunală și Drumuri din cadrul
Consiliului raional Șoldănești - Bunacalea V., intenționat, au confecționat, deținut și
folosit documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații și
anume: procesele - verbale de recepție a lucrărilor executate nr. 01, 02, și 03 pe
decembrie 2008, care aveau ca obiect instalarea unui turn și montarea traseului cu apă
potabilă în or. Șoldănești și factura fiscală nr. 0953845 seria SU din 22.12.2008, în care
au inclus date false cu privire la executarea lucrărilor în volum deplin la construcția
turnului de apă, a fintînii arteziene și a rețelelor de apă din or. Șoldănești, lucrări care nu
erau executate și nici începute la acel moment, documente oficiale, care ulterior, au
servit drept temei la eliberarea la 29.12.2008 a mijloacelor financiare în sumă de
525.700 lei în adresa antreprenorului SRL „Scam-Construct”, conform ordinului de
plată nr. 726 din aceeași dată, prin intermediul Trezoreriei din or. Șoldănești.
Moroșan A., activînd în calitate de reprezentant al SRL „Scam-Construct” și
totodată deținînd 50% din valoarea capitatului social al Societății nominalizate, într-o zi
nestabilită de organul de urmărire penală din luna decembrie a anului 2008, fiind
înțelegere prealabilă cu primarul orașului Șoldănești Tinică A., la inițiativa ultimului și
cu specialistul principal în problemele rețelelor de drumuri publice din cadrul Secției
Construcții, Gospodăria Comunală și Drumuri a Consiliului raional Șoldănești,
Bunacalea V., intenționat, a participat la confecționarea, deținerea și folosirea
documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații și anume:
procesele - verbale de recepție a lucrărilor executate nr. 01, 02, și 03 pe decembrie
2008, care aveau ca obiect instalarea unui turn și montarea traseului cu apă potabilă în
or. Șoldănești și factura fiscală nr. 0953845 și seria SU din 22.12.2008 în care au inclus
date false cu privire la executarea lucrărilor în volum deplin la construcția - turnului de
apă, a fîntînii arteziene și a rețelelor de apă din or. Șoldănești, lucrări care nu erau
executate și nici începute la acel moment, documente oficiale, care ulterior, a servit
drept temei la eliberarea la 29.12.2008 a mijloacelor financiare în sumă de 525.700 lei
în adresa antreprenorului SRL „Scam-Construct”, conform ordinului de plată nr. 726
din aceeași dată, prin intermediul Trezoreriei din or. Șoldănești.
Bunacalea V., activând în funcția de specialist principal în problemele rețelelor de
drumuri publice din cadrul Secției Construcții, Gospodăria comunală și drumuri a
Consiliului raional Șoldănești, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală din
luna decembrie a anului 2008, fiind înțelegere prealabilă cu primarul orașului Șoldănești
- Tinică A., la inițiativa ultimului și Moroșanu A., care activa în calitate de reprezentant
al SRL „Scam-Construct” și totodată deținea 50% di valoarea capitatului social al
Societății nominalizate, intenționat, a participat la confecționarea documentelor oficiale
2
false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații și anume: procesele - verbale de
recepție a lucrărilor executate nr. 01, 02, și 03 pe decembrie 2008, care aveau ca obiect
instalarea unui turn și montarea traseului cu apă potabilă în or. Șoldănești și factura
fiscală nr. 0953845 seria SU din 22.12.2008, în care au inclus date false cu privire la
executarea lucrărilor în volum deplin la construcția turnului de apă, a fîntînii arteziene și
a rețelelor de apă din or. Șoldănești, lucrări care nu erau executate și nici începute la
acel moment, documente oficiale, care ulterior, au servit drept temei la eliberarea la
29.12.2008 a mijloacelor financiare în sumă de 525.700 lei în adresa antreprenorului
SRL „Scam-Construct”, conform ordinului de plată nr. 726 din aceeași dată, prin
intermediul Trezoreriei din or. Șoldănești.
Instanța a statuat că vinovăția inculpaților este dovedită integral prin probele
administrate pe caz și a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 44, 361 alin. (2) lit. b)
Cod penal, ca confecționarea, deținerea, și folosirea documentelor oficiale false, care
acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvîrșite de două sau mai multe persoane.
Totodată, instanța a concluzionat oportunitatea încetării procesului penal cu
liberarea de răspundere penală a inculpaților în legătură cu schimbarea situației, or,
conform stipulărilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe
parcursul judecării cauzei, se constată cazurile prevăzute în art. 53-60 Codul penal,
instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.
Potrivit art. 58 Cod penal, persoana care pentru prima oară a săvîrșit o infracțiune
ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă, datorită
schimbării situației, se va stabili că persoana sau fapta săvîrșită nu mai prezintă pericol
social.
Sub acest aspect, instanța a stabilit că inculpații au comis o infracțiune mai puțin
gravă, nu au antecedente penale.
Toți martorii acuzării și specialiștii audiați pe parcursul cercetării judecătorești,
au dat depoziții în favoarea inculpaților, menționînd, că dacă Agenția Achiziții Publice a
verificat contractul de achiziții și l-au înregistrat și dacă Ministerul de Finanțe a acceptat
transferul mijloacelor financiare la finele anului bugetar, cunoscînd situația reală aferent
utilizării mijloacelor bănești pînă la 31 decembrie 2008, înseamnă că au considerat, că
Primăria or. Șoldănești și inclusiv primarul care este concomitent și inculpat, nu au
încălcat vreo lege și toate actele erau în regulă. Dacă suma de bani în mărime de
525.700 lei transferată la Trezorerie la 29.12.2008, cînd era ultima zi de efectuare a
transferurilor din anul bugetar 2008 nu ar fi fost valorificată, banii respectivi trebuiau
transmiși bugetului de stat, iar în lipsa procesului-verbal de recepție a lucrărilor
executate nu ar fi fost efectuat transferul bănesc de către Ministerul Finanțelor.
Mai mult, din ordonanța de încetare parțială a urmăririi penale în privința
bănuitului Tinică A., rezultă că în acțiunile lui lipsește elementul infracțiunii prevăzute
la art. 328 alin. (1) Cod penal - prejudiciul cauzat în proporții considerabile intereselor
publice.
În speță, în acțiunile inculpaților deasemenea nu s-a stabilit lezarea intereselor
publice sau a societății în ansamblu, ci din contra, cele 3 obiecte s-au construit în
beneficiul intereselor publice.
Anume reieșind din considerentele enunțate, la data judecării cauzei inculpații și
fapta săvârșită de către aceștia, datorită schimbării situației, nu mai prezintă pericol
social, or, lucrările la construcția turnului de apă, a fîntînii arteziene și rețelelor de apă
din or. Șoldănești, pe parcursul anului 2009 au fost finisate în volum deplin, locatarii
orașului Șoldănești, odată cu efectuarea acestor lucrări beneficiază de apă potabilă 24
3
din 24 ore, ceea ce anterior avea loc doar 2 ore în zi de 3 ori pe săptămînă, marți, joi,
sîmbătă. Ulterior, după finisarea tuturor lucrărilor efectuate de către agentul economic
SRL ,,Scam-Construct”, Primăria or. Șoldănești nu a înaintat careva pretenții acestuia,
fapt ce condiționează încetarea procesului penal în privința inculpaților, cu liberarea lor
de răspundere penală, în legătură cu schimbarea situației .
Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și
adoptarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 44, 361
alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în mărime de 600 unități convenționale, fiecare.
Apelantul a invocat că, reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei și modul
cum au acționat inculpații și în special obiectul în privința căruia au fost îndreptate
acțiunile criminale ale acestora fiind mijloace bănești proveniți din Bugetul de Stat, nu
se constată temeiuri pentru a se da o mai mare eficiență circumstanțelor cauzei penale
reținute în favoarea inculpaților de instanța de judecată cu liberarea lor de pedeapsă
penală și încetarea procesului penal, aceasta nefiind aptă de a îndeplini funcțiile și de a
realiza scopul pedepsei în contextul în care infracțiunea a fost deja săvîrșită.
Fapta comisă de inculpați poartă un caracter social periculos, iar tolerarea unui
asemene comportament se soldează cu urmări ce periclitează activitatea întregului
sistem de drept, diminuînd imaginea organelor de ocrotire a normelor de drept în
societate.
Încetarea procesului penal cu liberarea de răspundere penală a inculpaților,
lipsește de eficiență actualul demers penal anticorupțional și se constituie într-o ignorare
a principiilor politicii penale naționale actuale în domeniul prevenirii și combaterii
corupției și protecționismului.
Instanța de fond nejustificat nu a apreciat faptul că infracțiunea a fost comisă de
către inculpați cu folosirea situației de serviciu.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 februarie 2014,
apelul a fost respins, ca nefondat.
Instanța de apel a statuat că potrivit art. 58 Cod penal, persoana care pentru prima
oară a săvîrșit o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspunderea
penală dacă, datorită schimbării situației, se va stabili că persoana sau fapta săvîrșită nu
mai prezintă pericol social.
Conform art. 16 Cod penal fapta prejudiciabilă imputată inculpaților face parte
din categoria infracțiunilor mai puțin grave.
În cadrul judecării cauzei în instanța de fond s-a stabilit cu certitudine, că
inculpații prin acțiunile întreprinse nu au urmărit careva scopuri personale sau interese
materiale, nu au cauzat careva prejudicii intereselor publice, or a fost stabilit cu
certitudine îndeplinirea întregului volum al lucrărilor contractate conform devizului de
cheltuieli privind construcția turnului de apă, fîntînii arteziene și a rețelelor de apă din
or .Șoldănești pe parcursul anului 2009, iar unicul scop care i-a determinat pe inculpați
să comită fapta prejudiciabilă, de a nu pierde sumele alocate din buget la finele anului
2008 pentru proiectul în cauză.
Toți martorii audiați în prezenta cauză, au confirmat, că la moment rețelele de apă
potabilă din or. Șoldănești sunt funcționale și locuitorii orașului beneficiază de apă
potabilă 24 din 24 ore. Pînă la efectuarea respectivelor lucrări la apeduct, aprovizionarea
cu apă era de doar două - trei ore pe zi.
Faptul lipsei a careva prejudicii intereselor publice se confirmă inclusiv și prin
ordonanța de încetare parțială a urmăririi penale în privința lui Tinică A. pe art. 328 alin.
(1) Cod penal din 12.10.2011, emisă de autorul apelului în prezenta cauză, ca temei de
4
încetare servind anume lipsa prejudiciului cauzat în proporții considerabile intereselor
publice.
Astfel, apelul declarat poartă un caracter formal, este în contradicție cu
circumstanțele constatate și urmează a fi respins ca nefondat, menținînd fără modificări
sentința pronunțată de instanța de fond, aceasta fiind una absolut legală și temeinică.
Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și
dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.
Recurentul a invocat că, în dependență de circumstanțele atenuante stabilite în
cadrul cercetării judecătorești, conform prevederilor art. 78 Cod penal, pedeapsa penală
putea fi redusă pînă la minimul prevăzut de art. 44, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, dar nu
apreciate ca temei pentru liberarea inculpaților de răspundere penală conform art. 58
Cod penal și neaplicarea vreunei sancțiuni în acest sens.
Reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei și modul cum au acționat
inculpații și în special obiectul în privința căruia au fost îndreptate acțiunile criminale
ale acestora fiind mijloace bănești proveniți din Bugetul de Stat, nu se constată temeiuri
pentru a se da o mai mare eficiență circumstanțelor cauzei penale reținute în favoarea
inculpaților de instanța de judecată cu liberarea lor de pedeapsă penală și încetarea
procesului penal, aceasta nefiind aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul
pedepsei, în contextul în care infracțiunea a fost deja săvîrșită.
Fapta comisă de inculpații poartă un caracter social periculos, iar tolerarea unui
asemenea comportament se soldează cu urmări ce periclitează activitatea întregului
sistem de drept, diminuînd imaginea organelor de ocrotire a normelor de drept în
societate.
Încetarea procesului penal pe art. 44, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal cu liberarea de
răspundere penală a inculpaților, lipsește de fapt de eficiență actualul demers penal
anticorupțional și se constituie intr-o ignorare a principiilor politicii penale naționale
actuale în domeniul prevenirii și combaterii corupției și protecționismului.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului
din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, dar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de
procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)
Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.
Sub acest aspect se reține că recursul ordinar este fondat în drept și pe temeiul
prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cum ar fi că instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel (pct. 5 din decizie).
Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat
asupra căror motive concrete, invocate în apel, nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, în
raport cu circumstanțele invocate în descriptivul deciziei contestate, inclusiv cele
indicate în pct. 4 din prezenta decizie, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității
5
hotărîrilor contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori de drept în aspectul
vizat.
Rezultă, că recursul de pe rol nu întrunește condițiile legale de conținut în această
parte, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar
al procurorului cu circumstanțe în fapt și în drept, care ar justifica acest recurs.
Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu
exprimă alte interese decît interesele legii.
În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
În această ordine de idei și cu referire la argumentele respective menționate în
recursul ordinar (pct. 5 din decizie), în care nici nu se conțin referiri la erori de drept clar și
concret definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrilor
contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod
concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt
și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților, încadrarea juridică a acțiunilor
infracționale ale acestora și liberarea lor de răspundere penală în legătură cu schimbarea
situației, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și
prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,
pronunțîndu-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, luînd în
considerare prescripțiile art. Cod penal, conform cărui persoana care pentru prima oară a
săvîrșit o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală
dacă, datorită schimbării situației, se va stabili că persoana sau fapta săvîrșită nu mai
prezintă pericol social.
Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5
din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat
circumstanțele cauzei în latura liberării de răspundere penală a inculpaților.
Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură
penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată
în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate
instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea
instanțelor judecătorești privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei,
inclusiv în latura liberării de răspundere penală a inculpaților în legătură cu schimbarea
situației, în alt sens decît cel pe care îl propune procurorul este o competență și
prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul
celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în
recursul ordinar este lipsită de orice suport legal.
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel
nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărîrile
contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că recursul ordinar
este și unul vădit neîntemeiat.
6
Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) și 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu
îndeplinește condițiile legale de conținut și este vădit neîntemeiat.
Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește condițiile legale de
conținut și este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), 4), alin. (3) Cod
de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procuror împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 februarie 2014, în privința inculpaților
Tinică Alexandru Mihail, Moroșan Adrian Boris și Bunacalea Valerii Ilia, pe motiv că
nu îndeplinește cerințele legale de conținut și este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată la 02 iulie 2014.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Iurie Diaconu
Liliana Catan
7