2ra-2427/13 — repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma atragerii nelegitime la răspundere contravențională

dosarul nr. 2ra-2427/13

prima instanță Gh. Gorun

instanța de apel N. Vascan, Iu. Cotruță, E. Clim

ÎNCHEIERE

28 august 2013 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tatiana Răducanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Corolevschi

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Artur Gratii împotriva

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat în urma atragerii nelegitime la răspundere contravențională,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2013, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și

Artur Gratii și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 13

decembrie 2012

c o n s t a t ă

La 06 iulie 2012 Artur Gratii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat în urma atragerii nelegitime la răspundere

contravențională.

În motivarea acțiunii Artur Gratii a indicat că, prin procesul-verbal cu

privire la contravenție din 27 octombrie 2011 întocmit de către agentul constatator

al Inspecției de Stat în Construcții, i-a fost imputată săvîrșirea contravenției

prevăzute de art. 179 Cod civil – construcție neautorizată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 16 ianuarie

2012 a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea contravenției imputate, fiindu-i

aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale cu

demolarea construcției neautorizate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2012 a fost casată

hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 16 ianuarie 2012, cu

dispunerea încetării procesului.

1

Reclamantul consideră că a fost atras nelegitim la răspundere

contravențională, astfel fiindu-i cauzat prejudiciul material ce constituie cheltuieli

de asistență juridică în mărime de 3750 lei.

De asemenea, reclamantul a mai menționat că în legătură cu examinarea

cazului contravențional, i-au fost cauzate suferințe morale, fiindu-i incriminată o

faptă ilicită pe care nu a săvîrșit-o.

Reclamantul Artur Gratii solicită încasarea de la Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova a prejudiciului material în mărime de 3750 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 25.000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 13 decembrie

2012 acțiunea a fost admisă parțial. De la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova a fost încasat în beneficiul lui Artur

Gratii prejudiciul moral în mărime de 500 lei și cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 3750 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2013, au fost respinse

apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Artur

Gratii și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 13

decembrie 2012.

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva

hotărîrilor judecătorești, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești

și emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Recurentul Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în motivarea

recursului a invocat că instanțele au examinat superficial și incomplet acțiunea,

ceea ce a determinat atribuirea nejustă a sumei de 500 lei cu titlu de prejudiciu

moral în beneficiul intimatului. La fel, își exprimă dezacordul referitor la încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în beneficiul intimatului, invocînd în acest sens că

nu au fost prezentate probele cuvenite Întru justificarea achitării sumei de 3 750 lei.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

2

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3)

și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea

deciziei instanței de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, accesul la un

tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale cuprinde și condițiile în care poate fi atacată

o hotărîre a unor instanțe de fond (Guerin versus Franța).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparține statului.

Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că dreptul recurentului de

acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu este afectat.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e

Recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Tatiana Răducanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Corolevschi

3