2ra-2427/13 — repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma atragerii nelegitime la răspundere contravențională

dosarul nr. 2ra-2427/13 prima instanță Gh. Gorun instanța de apel N. Vascan, Iu. Cotruță, E. Clim ÎNCHEIERE 28 august 2013 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Tatiana Răducanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Artur Gratii împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma atragerii nelegitime la răspundere contravențională, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Artur Gratii și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 13 decembrie 2012 c o n s t a t ă La 06 iulie 2012 Artur Gratii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma atragerii nelegitime la răspundere contravențională.

În motivarea acțiunii Artur Gratii a indicat că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 27 octombrie 2011 întocmit de către agentul constatator al Inspecției de Stat în Construcții, i-a fost imputată săvîrșirea contravenției prevăzute de art. 179 Cod civil – construcție neautorizată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 16 ianuarie 2012 a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea contravenției imputate, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale cu demolarea construcției neautorizate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2012 a fost casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 16 ianuarie 2012, cu dispunerea încetării procesului.

1 Reclamantul consideră că a fost atras nelegitim la răspundere contravențională, astfel fiindu-i cauzat prejudiciul material ce constituie cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3750 lei. De asemenea, reclamantul a mai menționat că în legătură cu examinarea cazului contravențional, i-au fost cauzate suferințe morale, fiindu-i incriminată o faptă ilicită pe care nu a săvîrșit-o. Reclamantul Artur Gratii solicită încasarea de la Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a prejudiciului material în mărime de 3750 lei și a prejudiciului moral în mărime de 25.000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 13 decembrie 2012 acțiunea a fost admisă parțial. De la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova a fost încasat în beneficiul lui Artur Gratii prejudiciul moral în mărime de 500 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3750 lei.

În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2013, au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Artur Gratii și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 13 decembrie 2012. Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătorești, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie respinsă. Recurentul Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în motivarea recursului a invocat că instanțele au examinat superficial și incomplet acțiunea, ceea ce a determinat atribuirea nejustă a sumei de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul intimatului.

La fel, își exprimă dezacordul referitor la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în beneficiul intimatului, invocînd în acest sens că nu au fost prezentate probele cuvenite Întru justificarea achitării sumei de 3 750 lei. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). 2 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cuprinde și condițiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanțe de fond (Guerin versus Franța).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparține statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu este afectat. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Recursul declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Tatiana Răducanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 3