2ra-1473/15 — Repararea prejudiciului

prima instanţă M. Diaconu dosarul nr.2ra-1473/15 instanţa de apel M. Ciugureanu, B. Bîrcă, S. Arnăut DECIZIE 19 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tatiana Vieru, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Dorogan împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţii accesorii Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale şi Inspecţia de Stat în Construcţii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiţiei şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 13 mai 2014, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 23 septembrie 2013, Vladimir Dorogan a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţii accesorii Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale şi Inspecţia de Stat în Construcţii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 21 septembrie 2010 colaboratorii Inspecţiei de Stat în construcţii au întocmit procesul verbal cu privire la contravenţie în temeiul art. 179 Codul contravenţional (construcţie neautorizată), întocmit cu încălcarea prevederilor art. 443 Codul contravenţional. Ulterior a fost pornit un dosar contravenţional care s-a examinat în instanţa de judecată în perioada anilor 2010 -2012.

Mai invocă că în primă instanţă dosarul s-a examinat de 4 ori, deoarece Curtea de Apel Chişinău a trimis dosarul pentru reexaminare de 3 ori. Decizia finală a fost luată de către Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău la 21 mai 2012, prin care instanţa a dispus încetarea cazului contravenţional. Menţionează că pentru apărarea intereselor în instanţa de judecată a fost nevoit să apeleze la serviciile avocatului. În legătură că dosarul s-a examinat de 4 ori a încheiat de 4 ori contracte de asistenţă juridică cu avocaţii, suma totală fiind de 8500 lei. 1 Consideră că are dreptul la recuperarea sumei de 8500 lei cu titlu de prejudiciu material suferit în urma examinării cazului contravenţional, fapt ce a generat prezenta adresare în justiţie.

Cere Vladimir Dorogan încasarea de la Ministerul Justiţiei în beneficiul său a prejudiciului material cauzat în sumă de 8500 lei precum şi cheltuielile de judecată suportate. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 13 mai 2014 acţiunea lui Vladimir Dorogan a fost admisă parţial. A fost încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Vladimir Dorogan cu titlu de prejudiciu material suma de 8500 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiţiei şi a fost menţinută hotărîrea primei instanţe. La 10 martie 2015, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

Recurentul, Ministerul Justiţiei, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, deoarece atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel au interpretat eronat normele de drept material. Ca efect aprecierii greşite a circumstanţelor cauzei au adoptat hotărîri ilegale. Subsecvent, menţionează că instanţele ierarhic inferioare au analizat superficial cumulul de probe administrat, nu au pătruns în esenţa speţei limitîndu- se doar la o apreciere arbitrară a probelor ca efect al alocuţiunilor de tentă psihologică şi autovictimizată ale intimatului. Prin faptul desconsiderării anticipative a argumentelor Ministerului Justiţiei, instanţa de fond şi cea de apel inter alia a încălcat principiul contradictorialităţii în procesul civil.

O dovadă elocventă a faptului că instanţele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele se rezumă la faptul că acestea şi-au întemeiat hotărîrile pe o dovadă care nu poate fi coroborată cu alte probe, astfel fiind vorba despre bonurile de plată pentru serviciile de asistenţă juridică care nu sunt semnate de acelaşi beneficiar, totodată nu este indicat nici codul fiscal al intimatului-reclamant, fapt ce-i face să concluzioneze că aceste probe sunt lipsite de elementul concludenţei şi pertinenţei, iar o astfel de probă nu poate fi pusă la baza unui act judecătoresc care trebuie să fie legal, motivat şi întemeiat. De asemenea a menţionat că amenda contravenţională a fost aplicată de către Inspecţia de Stat în Construcţii şi nu de entităţile statului enumerate la art. 3 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998. Totodată, consideră notoriu faptul că prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 21 mai 2012 instanţa a dispus încetarea procesului contravenţional pe motiv de procedură, ci nu pe temeiuri de reabilitare. Prin urmare Vladimir Dorogan fusese decăzut din dreptul de a pretinde repararea prejudiciului din contul bugetului de stat. 2 În astfel de circumstanţe consideră că instanţele judecătoreşti greşit au ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi neîntemeiat au încasat în beneficiul intimatului suma de 8500 lei în vederea reparării prejudiciului material. La 15 iunie 2015 Vladimir Dorogan a depus referinţă prin care a solicitat respingerea recursului Ministerului Justiţiei cu menţinerea hotărîrilor judecătoreşti contestate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 03 decembrie 2014 a fost recepţionată de către Ministerul Justiţiei la 13 ianuarie 2015. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la data de 10 martie 2015 în termen. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 22 iulie 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Vladimir Dorogan a solicitat încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei a sumei de 8500 lei, în vederea reparării prejudiciului material, cheltuieli suportate în legătură cu examinarea cauzei contravenţionale precum şi încasarea cheltuielilor de judecată care vor fi suportate în procesul dat. Fiind investită cu judecarea pricinii în fond prima instanţa a admis parţial acţiunea încasînd din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul ui Vladimir Dorogan prejudiciul material în mărime de 8500 lei.

Instanţa de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Ministerul Justiţiei a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului declarat, menţinând hotărârea primei instanţe. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluţia dată de către instanţele inferioare de judecată este greşită, emisă cu aplicarea greşită şi eronată a normelor de drept material. Conform art. 1404 alin. (1) şi (2) Codul civil, prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluţionarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcţie de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică.

Persoana cu funcţie de răspundere va răspunde solidar în cazul intenţiei sau culpei grave. 3 Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile indicate la alin.(1). Din materialele dosarului rezultă că la 11 martie 2011 agentul constatator al Inspecţiei de Stat în Construcţii, mun. Chişinău a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie seria ISC nr. 002630 din 21 septembrie 2010 în privinţa lui Vladimir Dorogan, astfel fiind recunoscut vinovat de comiterea contravenţie prevăzută de art. 179 Cod contravenţional, stabilindu-i amendă în mărime de 100- 150 u/c cu demolarea construcţiei neautorizate (f. d.3). De asemenea, din materialele dosarului rezultă că Vladimir Dorogan a depus în instanţa de judecată o contestaţie împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie din 21 septembrie 2010 emis de Inspecţia de Stat în Construcţii.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 mai 2012 a fost încetat procesul contravenţional de învinuire a lui Vladimir Dorogan în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 179 Codul contravenţional. La caz, se reţine că din hotărârea judecătorească menţionată rezultă că procesul contravenţional a fost încetat pe motiv că procesul verbal cu privire la contravenţie nu a fost întocmit în conformitate cu art. 443 alin.5) Codul contravenţional. Iar, în baza art. 445 Codul contravenţional, neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la contravenţie a datelor şi faptelor indicate la art. 443 are ca efect nulitatea acestuia.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Vladimir Dorogan este în drept să solicite repararea prejudiciului material cauzat, însă nu de la Ministerul Justiţiei care este pîrît în cauza dată, dar de la persoana vinovată care a întocmit procesul verbal cu privire la contravenţie, în speţă Inspecţia de Stat în Construcţii. Dat fiind faptul că Inspecţia de Stat în Construcţii în procesul dat a fost atras în calitate de intervenient accesoriu şi încasarea de la acesta a prejudiciului material cauzat intimatului este imposibilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge acţiunea lui Vladimir Dorogan, deoarece este înaintată împotriva pîrîtului necorespunzător.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate de instanţa de apel şi prima instanţă, însă normele de drept material au fost aplicate eronat de către prima instanţă şi instanţa de apel şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea lui Vladimir Dorogan împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţii accesorii Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale şi Inspecţia de Stat în Construcţii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat de respins ca fiind neîntemeiată.

În conformitate art.445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ministerul Justiţiei. 4 Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 13 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Dorogan împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţii accesorii Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale şi Inspecţia de Stat în Construcţii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge acţiunea lui Vladimir Dorogan împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţii accesorii Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale şi Inspecţia de Stat în Construcţii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi 5