2ra-2481/15 — repararea prejudiciului material si moral

Prima instanță: Judecătoria sectorului Buiucani municipiul Chișinău, Judecător – Svetlana Balmuș Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Pruteanu Victor, Ludmila Popova, Ana Gavrilița dosar 2ra-2481/15 ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Legcova Galina împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Inspecția de Stat în Construcții cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de Legcova Galina și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a con st at at: La 08 noiembrie 2012 Legcova Galina a depus la Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii Legcova Galina a indicat că la 14 decembrie 2009 s-a întocmit în privința ei un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 179 Cod Contravențional, pentru construcția neautorizată a casei de locuit din str. Lomonosov, nr. 4, mun. Chișinău. Documentele ce demonstrează nevinovăția sa sunt certificatul de urbanism nr. 3121 din 20 iunie 2003, decizia Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 martie 2011, prin care s-a încetat procesul contravențional, actul expertizării tehnice a construcției, actul de la serviciul pompieri care confirmă că o parte din casă a fost reconstruită în urma incendiului.

Inspecția de Stat în Construcții a înaintat în instanță de judecată procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 0434. 1 A mai invocat Legcova Galina că i s-a încălcat dreptul de fi sistată de un interpret. Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani mun. Chișinău din 12 martie 2011, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2011, s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 0434 din 14 decembrie 2009, întocmit în privința ei. În rezultatul acțiunilor ilegale ale angajaților Inspecției de Stat în Construcții a fost nevoită să se prezinte în instanța de judecată, participînd la 14 ședințe de judecată, pierzînd timp și nervi, studiind legislația relevantă în domeniu.

Consideră că i s-a cauzat un prejudiciu moral, deoarece a fost acționată în judecată în calitate de contravenient, a fost stresată mai mult de 1 an, întrucît Inspecția de Stat în Construcții în procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 0434 din 14 decembrie 2009 solicita demolarea casei de locuit. Menționează, că angajații Inspecției de Stat în Construcții au recunoscut că nu a fost comisă contravenția și procesul-verbal a fost întocmit din răzbunare, pentru că a înaintat plîngere pe acțiunile angajaților, care nu întocmeau procesul-verbal cu privire la contravenție în privința lui Cazacu, care a edificat o construcție ilegală în curtea sa. Cererea prealabilă adresată Inspecției de Stat în Construcții, prin care a solicitat repararea prejudiciului cauzat nu a fost admisă.

A solicitat Legcova Galina încasarea de la Inspecția de Stat în Construcții prejudiciul material, moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională în sumă de 15445,5 lei și încasarea cheltuielilor de judecată. La 05 septembrie 2013 avocatul Vadim Colțov a depus în interesele Galinei Legcova cerere de chemare în judecată modificată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Inspecția de Stat în Construcții, solicitînd încasarea prejudiciului material în sumă de 2470 lei și moral în sumă de 13000 lei, cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contravențională și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei. Judecătoria sectorului Rîșcani mun.

Chișinău prin încheierea din 09 septembrie 2013 a admis demersul reprezentantului Inspecției de Stat în Construcții și a strămutat pricina pentru examinare conform competenței la Judecătoria sectorului Buiucani mun. Chișinău. Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani mun. Chișinău din 23 aprilie 2014 acțiunea Galinei Legcova a fost admisă parțial. S-a încasat din bugetul de stat în beneficiul Galinei Legcova prejudiciul material în mărime de 446 lei și prejudiciul moral în mărime de 1500 lei, iar în total suma de 1946 lei. În rest pretențiile au fost respinse. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015 au fost respinse apelurile declarate de Legcov Galina și de Ministerul Justiției.

A fost menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 aprilie 2014. 2 La 07 august 2015 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015, solicitînd casarea deciziei recurate și a hotărîrii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea cererii a indicat că instanța de apel, verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii instanței de fond, eronat a interpretat dreptul material cu privire la repararea prejudiciului prin prisma Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998. Consideră recurentul că pretențiile intimatei nu pot fi susținute prin prisma art.3 al Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, deoarece procesul-verbal cu privire la contravenție nu a fost aplicat de către instanța de judecată, iar acest fapt este o condiție esențială pentru încasarea despăgubirilor solicitate.

A mai indicat că procesul contravențional a fost încetat pe motiv de procedură, nefiind temeiuri de reabilitare. Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod Procedură Civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă. Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Colegiul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de vasta argumentare a circumstanțelor de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori recurentul a evitat delimitarea acelor omisiuni sau erori ale instanței de judecată care ar dicta admisibilitatea recursului. Criticile aduse de recurent la argumentarea cererii de 3 recurs urmau să evidențieze ilegalitatea soluției instanței de judecată și nu simplul fapt al dezacordului recurentului cu această soluție. Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2- a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.

Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4). Instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței CtEDO și anume cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art.6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în recurs.

Prin urmare, Completul atestă faptul că, în speță, recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu întrunește exigențele prevăzute de Lege și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 Cod Procedură Civilă și respectiv, constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art.270, art.431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas 4