1ra-917/2014 — art.217 alin.4 lit.b Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217 alin.4 lit.b Cod penal
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,8 CPP
1ra-917/2014 — art.217 alin.4 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-917/14
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
24 iunie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti,
Iurie Bejenaru,
a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de
inculpatul Patraman Serghei și avocatului acestuia Arnaut Alexandru,
împotriva sentinței Judecătoriei Comrat din 08 aprilie 2011 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 04 decembrie 2013, în cauza
penală în privința lui
Patraman Serghei Nelovici,
născut la 30 august 1984, originar și domiciliat
pînă la reținere în or. Comrat, str. Galațana 15,
ap. 4.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 07 octombrie 2010 - pînă la 08 aprilie 2011
(instanța de fond);
de la 23 mai 2011 - pînă la 07 februarie 2012,
de la 02 martie 2013 – pînă la 04 decembrie 2013
(instanța de apel);
de la 13 iulie 2012 - pînă la 30 octombrie 2012,
de la 08 aprilie 2014 – pînă la 24 iunie 2014
(instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, legal executată.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Comrat din 08 aprilie 2011, Patraman
Serghei a fost condamnat:
- în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate
legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope și analoagele acestora
pe un termen de 3 ani;
1
- în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate
legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope și analoagele acestora
pe un termen de 3 ani.
În baza art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani
închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația
substanțelor narcotice, psihotrope și analoagele acestora pe un termen de 4
ani.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Patraman
Serghei, intenționînd să obțină un venit în rezultatul realizării substanțelor
narcotice, contrar prevederilor Legii nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la
circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, a intrat în
posesia acestor substanțe în circumstanțe necunoscute organului de urmărire
penală, a păstrat și realizat aceste substanțe în proporții deosebit de mari.
Tot el, ilegal a păstrat în garajul său și la domiciliu în or. Comrat, str.
Galațan 15, ap.4, două pungi cu masa vegetală de culoare verde, uscată și
mărunțită și o sticlă de plastic fără careva conținut, care la 20 aprilie 2010, în
timpul efectuării percheziției au fost depistate și ridicate de către colaboratorii
de poliție.
Împotriva sentinței au declarat apel avocații Matcovschi V., Arnaut
N. în numele inculpatului și inculpatul, care au solicitat, casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, fiindcă
condamnarea lui Patraman S. a fost bazată pe presupuneri. Au menționat că
pe parcursul urmăririi penale au fost efectuate mai multe încălcări de
procedură și anume în ordonanța de punere sub învinuire a lui Patraman S.,
unde sunt descrise circumstanțele săvîrșirii infracțiunii, care începe cu familia
Patraman, iar în textul ordonanței este vorba despre colaboratorii poliției și
persoana pe numele „Marcenco”, care efectuiază careva tranzacție de vînzare-
cumpărare, procesul-verbal la fața locului, care a fost efectuat în lipsa
inculpatului, raportul de expertiză nr. 1061 din 01.05.2010, potrivit căreia este
indicat că substanța narcotică a fost ridicată de la Marcenco, însă despre
Patraman S. nu este indicat nimic, descifrările convorbirilor telefonice din
16.04. și 18.04.2010 potrivit concluziei căreia Patraman S. a dus convorbiri
2
referitor la substanțele narcotice, declarațiile colaboratorilor de poliție Chiril
(care a activat sub acoperire) și Portnoi, deoarece sunt în contradicție cu
declarațiile martorilor Cara și Leicovici, declarațiile martorului Marcenco Gr.,
deoarece sunt contradictorii, iar în privința acestuia dosarul penal a fost
încetat. Totodată, în baza plîngerii inculpatului au fost trași la răspundere
penală și eliberați din serviciu trei colaboratori de poliție, astfel, consideră din
din acest motiv a fost intentat dosarul penal în privința lui Patraman S.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 07
februarie 2012, au fost admise parțial apelurile declarate de avocații
Matcovschi V., Arnaut N. și de inculpatul Patraman S., casată sentința în
partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre prin care:
- Patraman Serghei a fost condamnat în baza art.217 alin.(4) lit.b) Cod
penal, la 5 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate
legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope și analoagele acestora
pe un termen de 4 ani.
În baza art.385 alin.(4) Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată lui
Patraman Serghei a fost redusă pînă la 4 ani și 6 luni în penitenciar de tip
semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a
exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice,
psihotrope și analoagele acestora pe un termen de 4 ani. În rest, sentința a fost
menținută.
Decizia nominalizată a fost atacată cu recurs ordinar de către
procuror, inculpatul Patraman S. și avocatul acestuia Matcovschi V., care cu
solicitat:
- procurorul, casarea hotărîrii contestate cu menținerea sentinței,
deoarece concluziile instanței de apel privind provocarea inculpatului la
realizarea substanțelor narcotice, sînt neîntemeiate, fiindcă vinovăția lui
Patraman S. pe acest capăt de învinuire a fost demonstrată prin probele
prezentate și anume: declarațiile martorului Marcenco G., Cotrobai D., Chiril
D., Portnoi I., Leicovici E., Cara A., procesul-verbal de cercetarea mijloacelor
bănești din 15.04.2010, procesul-verbal de percheziție din 19.04.2010, raportul
de expertiză din 01.05.2010. Astfel, instanța de fond a apreciat la justa valoare
probele prezentate, luînd în considerație caracterul și gravitatea faptelor
săvîrșite, corect condamnîndu-l pe Patraman S. în baza art. 217 1 alin.(4) lit. d)
3
și 217 alin. (4) lit.b) Cod penal.
- avocatul Matcovschi V. și inculpatul, casarea hotărîrilor contestate și
pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de
inculpat. La baza soluțiilor de condamnare au fost puse declarațiile
colaboratorilor de poliție și a martorului Marcenco G., care au declarat, că
activau sub acoperire și au procurat de la Marcenco substanțe narcotice,
aceasta fiind înregistrat video și audio. Percheziția a fost efectuată de către 8
persoane, iar potrivit procesului-verbal este indicată numai una. Unul din
colaboratorii de poliție care a participat la efectuarea percheziției a fost atras
la răspundere penală în baza plîngerii inculpatului. Astfel, din partea
colaboratorilor de poliție a avut loc o provocare, fiindcă aceștia insistau la
procurarea și realizarea substanțelor narcotice de către Marcenco G.
Acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe care ar confirma faptul, că la
momentul efectuării actelor preliminare de către agenții infiltrați, autoritățile
aveau motive temeinice de a suspecta existența unei activități infracționale
din partea lui Patraman S.
Infiltrarea operativă a colaboratilor de poliție, care exercitau activitatea
operativă de investigații în speță, contravine Legii privind activitatea de
investigații din 12.04.1994. Colaboratorul de poliție n-a acționat ca „instigator
sub acoperire” în sensul art.6 pct.20 Cod de procedură penală, dar și-a asumat
atribuțiile unui „agent provocator”.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
30 octombrie 2012, au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror,
inculpatul Patraman S. și avocatul acestuia Matcovschi V., casată decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 07 februarie 2012 și dispusă
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată.
În argumentarea soluției date, instanța de recurs a menționat că, instanța
de apel recalificînd fapta inculpatului din prevederile art. 2171 alin.(4) lit.d)
Cod penal în cele ale art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal, contrar prevederilor art.
394 alin.(1) CPP, nu a descris fapta constatată, considerată ca fiind dovedită,
prin urmare fiind încălcate prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) CPP, că
motivarea soluției contrazice dispozitivul deciziei atacate.
Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Cahul din 04 decembrie 2013, au fost respinse, ca nefondate, apelurile
inculpatului și avocaților acestuia Arnaut N. și Matcovschi V.
4
Instanța de apel a constatat că instanța de fond a dat o
apreciere corectă probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele
cauzei din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungând la
concluzia de vinovăție a inculpatului Patraman S. în săvîrșirea infracțiunilor
incriminate.
Referitor la argumentul avocatului Matcovschi V. precum că descifrările
telefonice nu pot fi admise ca probe, deoarece au fost efectuate cu încălcări,
instanța de apel a menționat, că potrivit ordonanței și procesului-verbal de
ridicare a informației privind convorbirile telefonice efectuate cu operatorul
de telefonie mobilă „Moldcell" s-a constatat că Marcenco G. la 15 și 17 aprilie
2010 în timpul întîlnirilor și negocierilor cu Chirii D. în privința vînzării
substanței narcotice cu masa de 1 kg, de mai multe ori l-a sunat pe abonatul
nr.079924339 ce aparține lui Patraman S.
Potrivit încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani,
mun.Chișinău din 23 aprilie 2010, a fost autorizată efectuarea ridicării de la
compania „Moldcell" a descifrărilor convorbirilor telefonice, a mesagerii text
efectuate de pe telefonul mobil a lui Marcenco Gr. pentru perioada de timp
01.03.2010 – 19.04.2010.
Cît privește argumentul avocaților privind ilegalitatea efectuării
percheziției în garaj și apartamentul inculpatului, instanța a reținut că,
potrivit prevederilor art. 125 Cod de procedură penală, percheziția se
efectuează în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală și
numai cu autorizația judecătorului de instrucție, iar în caz de delict flagrant,
percheziția se poate efectua în baza unei ordonanțe motivate fără autorizația
judecătorului de instrucție, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu
mai tîrziu de 24 ore de la terminarea percheziției, materialele obținute în urma
percheziției efectuate, indicîndu-se motivele efectuării ei.
Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, pot fi efectuate,
ca excepție, fară autorizația judecătorului de instrucție, în baza ordonanței
motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în
cazurile ce nu permit amînare, prevederi stipulate la art. 301 alin.(2) Cod de
procedură penală.
Astfel, instanța de apel a constatat că, prin încheierea judecătorului de
instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 20 aprilie 2010, a fost
autorizată efectuarea percheziției în garajul de care se folosește cet. Patraman
5
Serghei, amplasat în curtea casei nr.15, din str.Galațan, or. Comrat, în saraiul
de care se folosește cet. Patraman S., amplasat în curtea casei nominalizate și
la domiciliul acestuia (f.d. 129, 134,139, vol.I).
La fel, a menționat că argumentele precum că a avut loc o provocare de
infracțiune din partea colaboratorilor de poliție, instanța de apel a conchis că,
activitatea operativă de investigații efectuată de colaboratorii poliției a fost
efectuată fară derogări de la prevederile legii privind activitatea operativă de
investigații, or măsurile întreprinse sunt unele dintre sarcinile activității
operative de investigație ca prevenire și curmare a infracțiunilor stipulate în
art. 6 alin.(2) de la lit. a) pînă la lit. n) a legii menționate, însă care măsură să fie
înfăptuită în fiecare caz concret, o hotărăsc lucrătorii organului operativ.
Cît privește argumentul apelantului Matcovschi V. precum că
declarațiile martorului Marcenco Gr. nu pot fi puse la baza condamnării lui
Patraman S. și luate în considerație, din motivul că el a fost cercetat pe acest
dosar penal, iar ulterior a fost scos de sub urmărire penală, instanța de apel a
menționat că ordonanță privind încetarea urmăririi penale în privința lui
Marcenco Gr. este în vigoare și în prezent (f.d.218-219, vol.I).
La stabilirea pedepsei, instanța a menționat că instanța de fond a ținut
cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, persoana
inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, considerînd corectă soluția că Patraman S. urmează să execute
pedeapsa sub formă de închisoare.
Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate au declarat recursuri
ordinare avocatul Arnaut Alexandru în numele inculpatului și inculpatul,
care invocînd ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de
procedură penală, solicită, casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei hotărîri de achitare. În argumentarea recursului au menționat că din
ordonanța de punere sub învinuire a lui Patraman S. rezultă că anume cet.
Marcenco G. efectuiază toate tranzacțiile de vînzare- cumpărare a substanțelor
narcotice cu colaboratorii de poliție sub acoperire. Tot el transmite pachetele
cu substanțe narcotice, primește de la polițiști banii, pe Marcenco G. îl rețin cu
substanța narcotică „hașiș” în cantitate de 1926 gr, și chipurile Patraman S. le
deținea acasă cu scopul înstrăinării lor. Toate acțiunile de vînzare-cumpărare
au fost efectuate de Marcenco G., dar învinuirea a fost înaintată inculpatului,
fără a fi confirmat prin careva probe. Totodată, la baza hotărîrilor de
6
condamnare au fost puse procesul-verbal de cercetare la fața locului, însă
această acțiune procesuală a fost efectuată în lipsa inculpatului Patraman S..
La fel, din procesele-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice între
Chiril D. și Marcenco G. din 15.04.2010, nu se poate de constatat că Patraman
S. a dus convorbiri referitor la substanțele narcotice, deoarece nu a fost
efectuată expertiza fonografică și nu s-a dovedit că Marcenco G. a vorbit
anume cu inculpatul referitor la înstrăinarea substanțelor narcotice, mai mult
ca atît, interceptarea convorbirilor telefonice a fost efectuată cu încălcarea
Legii privind activitatea operativă de investigații.
La fel, declarațiile martorilor Chiril și Portnoi nu pot fi puse la baza
condamnării inculpatului, deoarece acestea se combat prin declarațiile
martorilor Cara A. și Leicovici E., care fiind lucrătorii magazinului, au
declarat că în ziua reținerii lui Marcenco G. ele nu l-au văzut pe Patraman S.
în magazin sau pe teritoriul acestuia, mai mult ce i-a împedicat pe
colaboratorii de poliție în momentul reținerii lui Marcenco G. să îl rețină și pe
Patraman S.
Prin urmare de către organul de urmărire penală au fost efectuate mai
multe încălcări de procedură, fapt confirmat și prin declarațiile martorilor
Dușcova Sv. și Finchelștein E., care au confirmat că la efectuarea percheziției
la domiciliul lui Patraman S. au avut loc încălcări, deoarece în camera de baie
era întuneric, acolo se afla un colaborator de poliție care efectua percheziția,
iar cînd a ieșit la lumină a arătat o pungă cu substanță mărunțită de culoare
sură. În wc inițial a intrat un polițist care a cercetat locul și nu a depistat
nimic, după care a intrat alt colaborator al poliției care a afirmat că a găsit un
pachet de chibrituri în loc vizibil pe pervaz.
Astfel, a fost încălcat principiul stipulat în art. 8 Cod de procedură
penală, potrivit căreia concluziile despre vinovăția persoanei nu pot fi
întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot
fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei
proceduri legale.
Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și
motivele invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a
fi admise din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
7
instanțele de fond și de apel în cazurile stipulate în acest articol.
În motivarea recursurilor, recurenții au invocat art. 427 alin.(1) pct.6) și
8) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar fapta comisă de persoana
condamnată nu întrunește elementele infracțiunii.
Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 alin.(1)
Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor
neinvocate, fără, însă, a agrava situația condamnaților.
Astfel, instanța de recurs consideră că, Patraman S. ilegal a fost
condamnat în baza art. 217 1 alin.(4) lit.d) Cod penal, dat fiind faptul, că
probele administrate nu confirmă vinovăția acestuia în realizarea substanțelor
narcotice, acțiunile acestuia se încadrează în prevederile art. 217 alin.(4) lit. b)
Cod penal, adică păstrarea substanțelor narcotice, în proporții deosebit de mari, fără
scop de înstrăinare.
Din convorbirile telefonice înregistrate între colaboratorii de poliție
Chiril D. și Portnoi I. cu Marcenco G., care activau sub acoperire, și între
Marcenco G. cu inculpatul Patraman S., este cert că aceștea l-au provocat pe
inculpat la realizarea substanțelor narcotice. La momentul discuției dintre
aceștea, Patraman S. nu dispunea de careva substanțe narcotice, însă
Marcenco G. s-a gîndit că “poate inculpatul are niște cunoscuți care poate să-i
vîndă substanțe narcotice”, acesta din urmă a dat acordul să adune o
anumită cantitate de substanțe narcotice, care, ulterior, a fost realizată
acestora.
Reieșind din practica Curții Supreme de Justiție, decizia Colegiului
penal lărgit al Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 1ra-145/09) rezultă, că
scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice prevăzut de art. 217 1 Cod penal
presupune existența intenției directe a făptuitorului la momentul procurării,
prelucrării și cultivării plantelor de cînepă de a transmite aceste substanțe altei
persoane, inclusiv contra unei sume de bani.
În această ordine de idei se constată, că instanțele judecătorești
inferioare nu au ținut cont de practica citată a Curții Supreme de Justiție.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului s-a expus destul de
explicit asupra acestei chestiuni. Nemijlocit faptul că colaboratorii de poliție
au insistat asupra vinderii drogurilor, indică la o provocare a ultimelor la
8
comiterea infracțiunii.
Elocvent, în acest context, este cazul „Texeiro de Castro vs.Portugalia” în
care CEDO, a considerat că intervenția agenților infiltrați trebuie să fie
prescrisă și înzestrată cu garanții, chiar dacă este vizată combaterea traficului
de stupefiante. Exigențele generale de echitate consacrate în articolul 6
„dreptul la un proces echitabil” al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale se aplică procedurilor
referitoare la toate tipurile de infracțiuni penale, de la cea mai simplă, la cea
mai complexă. Interesul public nu ar justifica utilizarea elementelor obținute
în rezultatul unei provocări din partea poliției.
Într-o altă speță, “M. Kestas Ramanausckas vs. Lituania”, Curtea a statuat,
că ,,va fi provocare polițienească ori de cîte ori polițiștii nu se vor limita la o
examinare permanentă, dar pasivă a activității criminale, dar vor exersa
asupra făptuitorului o influență, de natură să instige comiterea unei
infracțiuni, pentru ca ulterior să atragă persoana la răspundere penală”.
În contextul celor expuse, Colegiul reține, că activitatea organelor de
poliție în cazul dat consideră o investigare la săvîrșirea infracțiunii de către
inculpatul Patraman Serghei, deoarece nu există nici o dovadă că absența
intervenției acestora, infracțiunea ar fi fost comisă.
Acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe care ar confirma faptul
precum că la momentul efectuării actelor preliminare de către agenții
infiltrați, autoritățile aveau motive temeinice de a suspecta existența unei
activități infracționale din partea lui Patraman S..
Însăși cauza penală, în speță, a fost pornită în baza unui raport al
colaboratorului de poliție adresată Șefului a DCCO al DGSO MAI prin care se
confirmă că în urma efectuării unui complex de măsuri operative de
investigații, a fost constatat că în or. Comrat activează o grupare criminală
care se ocupă cu realizarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de
mari, și, la 24 martie 2010, colaboratorul operativ al DCCO DGSO DP MAI, D.
Chiril, care a acționat sub acoperire, a efectuat o achiziție de control a unei
substanțe narcotice, de la persoana Gr. Marcenco, care, conform raportului de
constatare tehnico-științifică nr. 697 din 26.03.2010, reprezintă hașiș, în sumă
de 4000 lei, cu masa de 30,46 gr.
9
Instanța de recurs reține că însăși infiltrarea operativă a colaboratorilor
de poliție a avut loc cu grave încălcări ale legislației.
Potrivit lit.n) pct.1) alin.(2), art. 6) din Legea privind activitatea
operativă de investigații nr. 45 – XIII din 12 aprilie 1994 infiltrarea operativă
este condiționată de o restricție expres prevăzută în lege și anume ca
infiltrarea operativă a agenților este posibilă numai în organizațiile criminale.
Însă, în speță organul de urmărire penală, desfășurînd activitatea
operativă de investigații în cauza penală Patraman S., nu se află în prezența
unei organizații (asociații) criminale în sensul temeiului utilizat la art. 47 Cod
penal:
„o reuniune de grupuri criminale organizate într-o comunitate stabilă, a
cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii organizației și
structurile ei, a funcțiilor de administrate, asigurare și executare a intențiilor
criminale ale organizației în scopul de a influența activitatea economică și de
altă natură a persoanelor fizice și juridice sau a o controla, în alte forme, în
vederea absenței de avantaje și realizării de interese economice, financiare sau
politice”.
Astfel, organul de urmărire penală, în speță, a folosit în mod principal și
direct datele și informațiile obținute din proba ilegală, fără vre-o altă sursă
alternativă și fără ca să existe posibilitatea certă ca acesta să fie descoperit în
viitor, pentru a administra în mod legal mijlocul de probă derivat.
Prin urmare, dacă organele de urmărire penală au administrat o probă
cu încălcarea principiilor și loialității, aducînd atingere drepturilor garantate
de Convenția Europeană, iar din aceste mijloace de probă au rezultat
fapte sau împrejurări ce au condus în mod direct și necesar la administrarea în
mod legal a altor mijloace de probă (administrarea mijlocului nelegal fiind o
condiție sine qua non pentru administrarea mijlocului de probă legal), aceasta
din urmă, vor fi excluse, instanțele neputîndu-și fundamenta hotărîrea pe
aceste probe derivate.
În acest aspect, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza
„Gafton vs.Germania”, (hotărîrea din 30 iunie 2008), dezvăluie principiul
„Fructele pomului otrăvit”, care impune excluderea mijloacelor de probă
administrare în mod legal, dar care sînt derivate (în strănsă legătură) din
probele obținute în mod ilegal. Astfel spus, dacă sursa probantă „pomul”, este
10
lovită de nulitate, atunci toate probele obținute cu ajutorul ei „fructele” vor fi
tot așa.
În consecință, menținerea mijlocului de probă astfel administrat aduc
atingere caracterului echitabil al procesului penal în ansamblu.
Colegiul penal lărgit reține că, infiltrarea operativă a colaboratorilor de
poliție care exercită activitatea operativă de investigații, în speță, contravine
Legii privind activitatea de investigații nr. 45-XIII, din 12 aprilie 1994, art.6
alin.(2) pct.2) lit.n). Mai mult, acești colaboratori de poliție n-au acționat ca
„investigator sub acoperire”, în sensul art. 6 pct.20) Cod de procedură penală,
dar și-au asumat atribuțiile unui „agent provocator”.
Prin urmare mijloacele de probă obținute ulterior și derivate din această
sursă probantă, cum ar fi declarațiile părților vătămate, martorilor și alte
probe, în sensul art. 94 Cod de procedură penală, nu pot fi admise ca probe și,
prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată
și nu pot fi puse la baza sentinței sau altor hotărîri judecătorești.
Cele menționate mai sus, impun incontestabil condamnarea lui
Patraman Serghei în prevederile art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal – păstrarea
substanțelor narcotice, în proporții deosebit de mari, fără scop de desfacere.
Astfel, instanța de recurs constată că, Patraman Serghei ilegal a păstrat
în garajul și domiciliul său, din or. Comrat, str. Galațan 15, ap.4, două pungi
cu masa vegetală de culoare verde, uscată și mărunțită, și o sticlă de plastic,
care, la data de 20 aprilie 2010, în timpul efectuării percheziției au fost
depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție.
Conform raportului de expertiză nr.1061 din 01 mai 2010, masa
vegetală, uscată și mărunțită, ridicată reprezintă marihuana, cu masa totală de
1926 grame în stare uscată și, rășină de cannabis, cu masa de 0,39 grame, care se
atribuie la substanțele narcotice și conform Listei substanțelor narcotice,
psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,
precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23
ianuarie 2006, cu modificările și completările ulterioare aprobate prin
Hotărîrea Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie 2009 (M.O. al R. Moldova din 03
februarie 2009), constituie substanțe narcotice, în proporții deosebit de mari.
La stabilirea pedepsei lui Patraman Serghei, se va ține cont de gradul
11
prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de toate
circumstanțele cauzei, stabilindu-i pedeapsa în limitele sancțiunii prevăzute
de art. 217 alin.(4) Cod penal.
Concomitent, instanța de recurs constată mai multe încălcări procesuale
comise în cadrul urmăririi penale, care sunt în atingere cu încălcarea
dreptului la apărare a inculpatului Patraman Serghei.
1). Nu au fost respectate întocmai prevederile art. 274 Cod de procedură
penală ce reglementează procedura de începere a urmăririi penală.
Din cuprinsul dispoziției art. 274 Cod de procedură penală, este stipulat
clar că începerea urmăririi penale se face de către organul de urmărire penală
care este sesizat în modul prevăzut de art. 262 Cod de procedură penală (în
redacția Legii nr.122-XV din 13.03.2003) prin :
- plîngere;
- denunț;
- autodenunț;
- depistarea infracțiunii nemijlocit de către colaboratorii organului
de urmărire penală.
În speță, în ordonanța de începere a urmăririi penale se face trimitere la
art. 262 Cod de procedură penală, iar procesul penal s-a pornit în baza unor
presupuneri obținute în baza unui material operativ cu nr. 107 din 26 martie
2010 parvenit din secția nr. 1 a DCCO DSO MAI, precum că în cadrul unui
complex de măsuri investigativ operative, s-a constatat, că în or. Comrat este
o grupare criminală, care pun în circulație substanțe narcotice, care nu este
anexat la materialele cauzei și nu se cunoaște despre existența acestuia.
2). Prin ordonanța procurorului din 29 martie 2010 pentru efectuarea
urmăririi penale a fost format un grup de mai mulți ofițeri, însă contrar
prevederilor art. 256 alin.(3) Cod de procedură penală, această ordonanță nu a
fost adusă la cunoștință bănuitului Patraman S., astfel acestuia i-a fost încălcat
dreptul de a declara recuzare.
3). În timpul efectuării percheziției, la depistarea substanțelor narcotice
în garajul și domiciliul inculpatului, în procesul-verbal de percheziție nu au
fost indicate toate persoanele, care au participat la acțiunea procesuală,
precum și la reținerea lui Marcenco G., substanțele narcotice nu au fost
cîntărite, prin ce au fost încălcate prevederile art. 130-131 Cod de procedură
12
penală, mai mult că nimeni din cei prezenți nu au văzut care volum a fost
depistat, cumpărat și ridicat.
4). Totodată, judecătorul de instrucție, potrivit art. 135 alin.(6) Cod de
procedură penală (în redacția Legii nr.122-XV din 13.03.2003), în termen
rezonabil, dar nu mai tîrziu de terminarea urmăririi penale, anunță, în scris,
persoanele ale căror convorbiri au fost interceptate, fapt ce a fost încălcat în
speță.
Astfel, pe parcursul efectuării urmăririi penale s-a constatat încălcări ale
drepturilor inculpatului menționate mai sus.
Potrivit art. 385 alin.(4) Cod de procedură penală, dacă în cursul
urmăririi penale sau judecării cauzei s-au constatat încălcări ale dreptului
inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste încălcări,
instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept
recompensă pentru aceste încălcări.
Ținînd cont de încălcările nominalizate în speță, instanța de recurs
consideră posibil aplicarea prevederilor art. 385 alin.(4) Cod de procedură
penală prin reducerea pedepsei inculpatului Patraman Serghei – drept
recompensă.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursurile ordinare declarate de inculpatul Patraman Serghei și
avocatul acestuia Arnaut Alexandru, casează total sentința Judecătoriei
Comrat din 08 aprilie 2011 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul
din 04 decembrie 2013, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre.
Patraman Serghei Nelovici se condamnă în baza art. 217 alin. (4) lit. b)
Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu
privarea de dreptul de a exercita o activitate legată de circuitul substanțelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 4 (patru) ani.
În temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, pedeapsa stabilită
lui Patraman Serghei Nelovici, i se reduce la 4 (patru) ani și 6 (șase) luni
închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o activitate legată de circuitul
substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 4
13
(patru) ani, drept recompensă pentru încălcările dreptului inculpatului la
apărare în cursul urmăririi penale, cu executarea în penitenciar de tip
semiînchis.
Termenul executării pedepsei lui Patraman Serghei Nelovici urmează a
fi calculat din data de 24 iunie 2014, cu deducerea perioadei aflării sub arest și
a pedepsei executate de la 01 septembrie 2010 pînă la 24 noiembrie 2010 și de
la 25 noiembrie 2010 pînă la 23 iunie 2014, inclusiv.
Decizia este irevocabilă, publicată la 29 iulie 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Constantin Alerguș
Ghenadie Nicolaev
Vladimir Timofti
Iurie Bejenaru
14