1ra-917/2014 — art.217 alin.4 lit.b Cod penal

1ra-917/2014 — art.217 alin.4 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-917/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

24 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti,

Iurie Bejenaru,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

inculpatul Patraman Serghei și avocatului acestuia Arnaut Alexandru,

împotriva sentinței Judecătoriei Comrat din 08 aprilie 2011 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 04 decembrie 2013, în cauza

penală în privința lui

Patraman Serghei Nelovici,

născut la 30 august 1984, originar și domiciliat

pînă la reținere în or. Comrat, str. Galațana 15,

ap. 4.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

de la 02 martie 2013 – pînă la 04 decembrie 2013

(instanța de apel);

de la 08 aprilie 2014 – pînă la 24 iunie 2014

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, legal executată.

C O N S T A T Ă:

Serghei a fost condamnat:

- în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope și analoagele acestora

pe un termen de 3 ani;

1

- în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope și analoagele acestora

pe un termen de 3 ani.

În baza art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani

închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația

substanțelor narcotice, psihotrope și analoagele acestora pe un termen de 4

ani.

Serghei, intenționînd să obțină un venit în rezultatul realizării substanțelor

narcotice, contrar prevederilor Legii nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la

circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, a intrat în

posesia acestor substanțe în circumstanțe necunoscute organului de urmărire

penală, a păstrat și realizat aceste substanțe în proporții deosebit de mari.

Tot el, ilegal a păstrat în garajul său și la domiciliu în or. Comrat, str.

Galațan 15, ap.4, două pungi cu masa vegetală de culoare verde, uscată și

mărunțită și o sticlă de plastic fără careva conținut, care la 20 aprilie 2010, în

timpul efectuării percheziției au fost depistate și ridicate de către colaboratorii

de poliție.

N. în numele inculpatului și inculpatul, care au solicitat, casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, fiindcă

condamnarea lui Patraman S. a fost bazată pe presupuneri. Au menționat că

pe parcursul urmăririi penale au fost efectuate mai multe încălcări de

procedură și anume în ordonanța de punere sub învinuire a lui Patraman S.,

unde sunt descrise circumstanțele săvîrșirii infracțiunii, care începe cu familia

Patraman, iar în textul ordonanței este vorba despre colaboratorii poliției și

persoana pe numele „Marcenco”, care efectuiază careva tranzacție de vînzare-

cumpărare, procesul-verbal la fața locului, care a fost efectuat în lipsa

inculpatului, raportul de expertiză nr. 1061 din 01.05.2010, potrivit căreia este

indicat că substanța narcotică a fost ridicată de la Marcenco, însă despre

Patraman S. nu este indicat nimic, descifrările convorbirilor telefonice din

16.04. și 18.04.2010 potrivit concluziei căreia Patraman S. a dus convorbiri

2

referitor la substanțele narcotice, declarațiile colaboratorilor de poliție Chiril

(care a activat sub acoperire) și Portnoi, deoarece sunt în contradicție cu

declarațiile martorilor Cara și Leicovici, declarațiile martorului Marcenco Gr.,

deoarece sunt contradictorii, iar în privința acestuia dosarul penal a fost

încetat. Totodată, în baza plîngerii inculpatului au fost trași la răspundere

penală și eliberați din serviciu trei colaboratori de poliție, astfel, consideră din

din acest motiv a fost intentat dosarul penal în privința lui Patraman S.

februarie 2012, au fost admise parțial apelurile declarate de avocații

Matcovschi V., Arnaut N. și de inculpatul Patraman S., casată sentința în

partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre prin care:

- Patraman Serghei a fost condamnat în baza art.217 alin.(4) lit.b) Cod

penal, la 5 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope și analoagele acestora

pe un termen de 4 ani.

În baza art.385 alin.(4) Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată lui

Patraman Serghei a fost redusă pînă la 4 ani și 6 luni în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice,

psihotrope și analoagele acestora pe un termen de 4 ani. În rest, sentința a fost

menținută.

procuror, inculpatul Patraman S. și avocatul acestuia Matcovschi V., care cu

solicitat:

- procurorul, casarea hotărîrii contestate cu menținerea sentinței,

deoarece concluziile instanței de apel privind provocarea inculpatului la

realizarea substanțelor narcotice, sînt neîntemeiate, fiindcă vinovăția lui

Patraman S. pe acest capăt de învinuire a fost demonstrată prin probele

prezentate și anume: declarațiile martorului Marcenco G., Cotrobai D., Chiril

D., Portnoi I., Leicovici E., Cara A., procesul-verbal de cercetarea mijloacelor

bănești din 15.04.2010, procesul-verbal de percheziție din 19.04.2010, raportul

de expertiză din 01.05.2010. Astfel, instanța de fond a apreciat la justa valoare

probele prezentate, luînd în considerație caracterul și gravitatea faptelor

săvîrșite, corect condamnîndu-l pe Patraman S. în baza art. 217 1 alin.(4) lit. d)

3

și 217 alin. (4) lit.b) Cod penal.

- avocatul Matcovschi V. și inculpatul, casarea hotărîrilor contestate și

pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de

inculpat. La baza soluțiilor de condamnare au fost puse declarațiile

colaboratorilor de poliție și a martorului Marcenco G., care au declarat, că

activau sub acoperire și au procurat de la Marcenco substanțe narcotice,

aceasta fiind înregistrat video și audio. Percheziția a fost efectuată de către 8

persoane, iar potrivit procesului-verbal este indicată numai una. Unul din

colaboratorii de poliție care a participat la efectuarea percheziției a fost atras

la răspundere penală în baza plîngerii inculpatului. Astfel, din partea

colaboratorilor de poliție a avut loc o provocare, fiindcă aceștia insistau la

procurarea și realizarea substanțelor narcotice de către Marcenco G.

Acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe care ar confirma faptul, că la

momentul efectuării actelor preliminare de către agenții infiltrați, autoritățile

aveau motive temeinice de a suspecta existența unei activități infracționale

din partea lui Patraman S.

Infiltrarea operativă a colaboratilor de poliție, care exercitau activitatea

operativă de investigații în speță, contravine Legii privind activitatea de

investigații din 12.04.1994. Colaboratorul de poliție n-a acționat ca „instigator

sub acoperire” în sensul art.6 pct.20 Cod de procedură penală, dar și-a asumat

atribuțiile unui „agent provocator”.

30 octombrie 2012, au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror,

inculpatul Patraman S. și avocatul acestuia Matcovschi V., casată decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 07 februarie 2012 și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată.

În argumentarea soluției date, instanța de recurs a menționat că, instanța

de apel recalificînd fapta inculpatului din prevederile art. 2171 alin.(4) lit.d)

Cod penal în cele ale art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal, contrar prevederilor art.

394 alin.(1) CPP, nu a descris fapta constatată, considerată ca fiind dovedită,

prin urmare fiind încălcate prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) CPP, că

motivarea soluției contrazice dispozitivul deciziei atacate.

Cahul din 04 decembrie 2013, au fost respinse, ca nefondate, apelurile

inculpatului și avocaților acestuia Arnaut N. și Matcovschi V.

4

apreciere corectă probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele

cauzei din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungând la

concluzia de vinovăție a inculpatului Patraman S. în săvîrșirea infracțiunilor

incriminate.

Referitor la argumentul avocatului Matcovschi V. precum că descifrările

telefonice nu pot fi admise ca probe, deoarece au fost efectuate cu încălcări,

instanța de apel a menționat, că potrivit ordonanței și procesului-verbal de

ridicare a informației privind convorbirile telefonice efectuate cu operatorul

de telefonie mobilă „Moldcell" s-a constatat că Marcenco G. la 15 și 17 aprilie

2010 în timpul întîlnirilor și negocierilor cu Chirii D. în privința vînzării

substanței narcotice cu masa de 1 kg, de mai multe ori l-a sunat pe abonatul

nr.079924339 ce aparține lui Patraman S.

Potrivit încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani,

mun.Chișinău din 23 aprilie 2010, a fost autorizată efectuarea ridicării de la

compania „Moldcell" a descifrărilor convorbirilor telefonice, a mesagerii text

efectuate de pe telefonul mobil a lui Marcenco Gr. pentru perioada de timp

01.03.2010 – 19.04.2010.

Cît privește argumentul avocaților privind ilegalitatea efectuării

percheziției în garaj și apartamentul inculpatului, instanța a reținut că,

potrivit prevederilor art. 125 Cod de procedură penală, percheziția se

efectuează în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală și

numai cu autorizația judecătorului de instrucție, iar în caz de delict flagrant,

percheziția se poate efectua în baza unei ordonanțe motivate fără autorizația

judecătorului de instrucție, urmînd ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu

mai tîrziu de 24 ore de la terminarea percheziției, materialele obținute în urma

percheziției efectuate, indicîndu-se motivele efectuării ei.

Acțiunile de urmărire penală sub formă de percheziție, pot fi efectuate,

ca excepție, fară autorizația judecătorului de instrucție, în baza ordonanței

motivate a procurorului, în cazurile infracțiunilor flagrante, precum și în

cazurile ce nu permit amînare, prevederi stipulate la art. 301 alin.(2) Cod de

procedură penală.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prin încheierea judecătorului de

instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 20 aprilie 2010, a fost

autorizată efectuarea percheziției în garajul de care se folosește cet. Patraman

5

Serghei, amplasat în curtea casei nr.15, din str.Galațan, or. Comrat, în saraiul

de care se folosește cet. Patraman S., amplasat în curtea casei nominalizate și

la domiciliul acestuia (f.d. 129, 134,139, vol.I).

La fel, a menționat că argumentele precum că a avut loc o provocare de

infracțiune din partea colaboratorilor de poliție, instanța de apel a conchis că,

activitatea operativă de investigații efectuată de colaboratorii poliției a fost

efectuată fară derogări de la prevederile legii privind activitatea operativă de

investigații, or măsurile întreprinse sunt unele dintre sarcinile activității

operative de investigație ca prevenire și curmare a infracțiunilor stipulate în

art. 6 alin.(2) de la lit. a) pînă la lit. n) a legii menționate, însă care măsură să fie

înfăptuită în fiecare caz concret, o hotărăsc lucrătorii organului operativ.

Cît privește argumentul apelantului Matcovschi V. precum că

declarațiile martorului Marcenco Gr. nu pot fi puse la baza condamnării lui

Patraman S. și luate în considerație, din motivul că el a fost cercetat pe acest

dosar penal, iar ulterior a fost scos de sub urmărire penală, instanța de apel a

menționat că ordonanță privind încetarea urmăririi penale în privința lui

Marcenco Gr. este în vigoare și în prezent (f.d.218-219, vol.I).

La stabilirea pedepsei, instanța a menționat că instanța de fond a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, persoana

inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, considerînd corectă soluția că Patraman S. urmează să execute

pedeapsa sub formă de închisoare.

ordinare avocatul Arnaut Alexandru în numele inculpatului și inculpatul,

care invocînd ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de

procedură penală, solicită, casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărîri de achitare. În argumentarea recursului au menționat că din

ordonanța de punere sub învinuire a lui Patraman S. rezultă că anume cet.

Marcenco G. efectuiază toate tranzacțiile de vînzare- cumpărare a substanțelor

narcotice cu colaboratorii de poliție sub acoperire. Tot el transmite pachetele

cu substanțe narcotice, primește de la polițiști banii, pe Marcenco G. îl rețin cu

substanța narcotică „hașiș” în cantitate de 1926 gr, și chipurile Patraman S. le

deținea acasă cu scopul înstrăinării lor. Toate acțiunile de vînzare-cumpărare

au fost efectuate de Marcenco G., dar învinuirea a fost înaintată inculpatului,

fără a fi confirmat prin careva probe. Totodată, la baza hotărîrilor de

6

condamnare au fost puse procesul-verbal de cercetare la fața locului, însă

această acțiune procesuală a fost efectuată în lipsa inculpatului Patraman S..

La fel, din procesele-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice între

Chiril D. și Marcenco G. din 15.04.2010, nu se poate de constatat că Patraman

S. a dus convorbiri referitor la substanțele narcotice, deoarece nu a fost

efectuată expertiza fonografică și nu s-a dovedit că Marcenco G. a vorbit

anume cu inculpatul referitor la înstrăinarea substanțelor narcotice, mai mult

ca atît, interceptarea convorbirilor telefonice a fost efectuată cu încălcarea

Legii privind activitatea operativă de investigații.

La fel, declarațiile martorilor Chiril și Portnoi nu pot fi puse la baza

condamnării inculpatului, deoarece acestea se combat prin declarațiile

martorilor Cara A. și Leicovici E., care fiind lucrătorii magazinului, au

declarat că în ziua reținerii lui Marcenco G. ele nu l-au văzut pe Patraman S.

în magazin sau pe teritoriul acestuia, mai mult ce i-a împedicat pe

colaboratorii de poliție în momentul reținerii lui Marcenco G. să îl rețină și pe

Patraman S.

Prin urmare de către organul de urmărire penală au fost efectuate mai

multe încălcări de procedură, fapt confirmat și prin declarațiile martorilor

Dușcova Sv. și Finchelștein E., care au confirmat că la efectuarea percheziției

la domiciliul lui Patraman S. au avut loc încălcări, deoarece în camera de baie

era întuneric, acolo se afla un colaborator de poliție care efectua percheziția,

iar cînd a ieșit la lumină a arătat o pungă cu substanță mărunțită de culoare

sură. În wc inițial a intrat un polițist care a cercetat locul și nu a depistat

nimic, după care a intrat alt colaborator al poliției care a afirmat că a găsit un

pachet de chibrituri în loc vizibil pe pervaz.

Astfel, a fost încălcat principiul stipulat în art. 8 Cod de procedură

penală, potrivit căreia concluziile despre vinovăția persoanei nu pot fi

întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot

fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei

proceduri legale.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a

fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

7

instanțele de fond și de apel în cazurile stipulate în acest articol.

În motivarea recursurilor, recurenții au invocat art. 427 alin.(1) pct.6) și

8) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar fapta comisă de persoana

condamnată nu întrunește elementele infracțiunii.

Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 alin.(1)

Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără, însă, a agrava situația condamnaților.

Astfel, instanța de recurs consideră că, Patraman S. ilegal a fost

condamnat în baza art. 217 1 alin.(4) lit.d) Cod penal, dat fiind faptul, că

probele administrate nu confirmă vinovăția acestuia în realizarea substanțelor

narcotice, acțiunile acestuia se încadrează în prevederile art. 217 alin.(4) lit. b)

Cod penal, adică păstrarea substanțelor narcotice, în proporții deosebit de mari, fără

scop de înstrăinare.

Din convorbirile telefonice înregistrate între colaboratorii de poliție

Chiril D. și Portnoi I. cu Marcenco G., care activau sub acoperire, și între

Marcenco G. cu inculpatul Patraman S., este cert că aceștea l-au provocat pe

inculpat la realizarea substanțelor narcotice. La momentul discuției dintre

aceștea, Patraman S. nu dispunea de careva substanțe narcotice, însă

Marcenco G. s-a gîndit că “poate inculpatul are niște cunoscuți care poate să-i

vîndă substanțe narcotice”, acesta din urmă a dat acordul să adune o

anumită cantitate de substanțe narcotice, care, ulterior, a fost realizată

acestora.

Reieșind din practica Curții Supreme de Justiție, decizia Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 1ra-145/09) rezultă, că

scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice prevăzut de art. 217 1 Cod penal

presupune existența intenției directe a făptuitorului la momentul procurării,

prelucrării și cultivării plantelor de cînepă de a transmite aceste substanțe altei

persoane, inclusiv contra unei sume de bani.

În această ordine de idei se constată, că instanțele judecătorești

inferioare nu au ținut cont de practica citată a Curții Supreme de Justiție.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului s-a expus destul de

explicit asupra acestei chestiuni. Nemijlocit faptul că colaboratorii de poliție

au insistat asupra vinderii drogurilor, indică la o provocare a ultimelor la

8

comiterea infracțiunii.

Elocvent, în acest context, este cazul „Texeiro de Castro vs.Portugalia” în

care CEDO, a considerat că intervenția agenților infiltrați trebuie să fie

prescrisă și înzestrată cu garanții, chiar dacă este vizată combaterea traficului

de stupefiante. Exigențele generale de echitate consacrate în articolul 6

„dreptul la un proces echitabil” al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale se aplică procedurilor

referitoare la toate tipurile de infracțiuni penale, de la cea mai simplă, la cea

mai complexă. Interesul public nu ar justifica utilizarea elementelor obținute

în rezultatul unei provocări din partea poliției.

Într-o altă speță, “M. Kestas Ramanausckas vs. Lituania”, Curtea a statuat,

că ,,va fi provocare polițienească ori de cîte ori polițiștii nu se vor limita la o

examinare permanentă, dar pasivă a activității criminale, dar vor exersa

asupra făptuitorului o influență, de natură să instige comiterea unei

infracțiuni, pentru ca ulterior să atragă persoana la răspundere penală”.

În contextul celor expuse, Colegiul reține, că activitatea organelor de

poliție în cazul dat consideră o investigare la săvîrșirea infracțiunii de către

inculpatul Patraman Serghei, deoarece nu există nici o dovadă că absența

intervenției acestora, infracțiunea ar fi fost comisă.

Acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe care ar confirma faptul

precum că la momentul efectuării actelor preliminare de către agenții

infiltrați, autoritățile aveau motive temeinice de a suspecta existența unei

activități infracționale din partea lui Patraman S..

Însăși cauza penală, în speță, a fost pornită în baza unui raport al

colaboratorului de poliție adresată Șefului a DCCO al DGSO MAI prin care se

confirmă că în urma efectuării unui complex de măsuri operative de

investigații, a fost constatat că în or. Comrat activează o grupare criminală

care se ocupă cu realizarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de

mari, și, la 24 martie 2010, colaboratorul operativ al DCCO DGSO DP MAI, D.

Chiril, care a acționat sub acoperire, a efectuat o achiziție de control a unei

substanțe narcotice, de la persoana Gr. Marcenco, care, conform raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 697 din 26.03.2010, reprezintă hașiș, în sumă

de 4000 lei, cu masa de 30,46 gr.

9

Instanța de recurs reține că însăși infiltrarea operativă a colaboratorilor

de poliție a avut loc cu grave încălcări ale legislației.

Potrivit lit.n) pct.1) alin.(2), art. 6) din Legea privind activitatea

operativă de investigații nr. 45 – XIII din 12 aprilie 1994 infiltrarea operativă

este condiționată de o restricție expres prevăzută în lege și anume ca

infiltrarea operativă a agenților este posibilă numai în organizațiile criminale.

Însă, în speță organul de urmărire penală, desfășurînd activitatea

operativă de investigații în cauza penală Patraman S., nu se află în prezența

unei organizații (asociații) criminale în sensul temeiului utilizat la art. 47 Cod

penal:

„o reuniune de grupuri criminale organizate într-o comunitate stabilă, a

cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii organizației și

structurile ei, a funcțiilor de administrate, asigurare și executare a intențiilor

criminale ale organizației în scopul de a influența activitatea economică și de

altă natură a persoanelor fizice și juridice sau a o controla, în alte forme, în

vederea absenței de avantaje și realizării de interese economice, financiare sau

politice”.

Astfel, organul de urmărire penală, în speță, a folosit în mod principal și

direct datele și informațiile obținute din proba ilegală, fără vre-o altă sursă

alternativă și fără ca să existe posibilitatea certă ca acesta să fie descoperit în

viitor, pentru a administra în mod legal mijlocul de probă derivat.

Prin urmare, dacă organele de urmărire penală au administrat o probă

cu încălcarea principiilor și loialității, aducînd atingere drepturilor garantate

de Convenția Europeană, iar din aceste mijloace de probă au rezultat

fapte sau împrejurări ce au condus în mod direct și necesar la administrarea în

mod legal a altor mijloace de probă (administrarea mijlocului nelegal fiind o

condiție sine qua non pentru administrarea mijlocului de probă legal), aceasta

din urmă, vor fi excluse, instanțele neputîndu-și fundamenta hotărîrea pe

aceste probe derivate.

În acest aspect, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza

„Gafton vs.Germania”, (hotărîrea din 30 iunie 2008), dezvăluie principiul

„Fructele pomului otrăvit”, care impune excluderea mijloacelor de probă

administrare în mod legal, dar care sînt derivate (în strănsă legătură) din

probele obținute în mod ilegal. Astfel spus, dacă sursa probantă „pomul”, este

10

lovită de nulitate, atunci toate probele obținute cu ajutorul ei „fructele” vor fi

tot așa.

În consecință, menținerea mijlocului de probă astfel administrat aduc

atingere caracterului echitabil al procesului penal în ansamblu.

Colegiul penal lărgit reține că, infiltrarea operativă a colaboratorilor de

poliție care exercită activitatea operativă de investigații, în speță, contravine

Legii privind activitatea de investigații nr. 45-XIII, din 12 aprilie 1994, art.6

alin.(2) pct.2) lit.n). Mai mult, acești colaboratori de poliție n-au acționat ca

„investigator sub acoperire”, în sensul art. 6 pct.20) Cod de procedură penală,

dar și-au asumat atribuțiile unui „agent provocator”.

Prin urmare mijloacele de probă obținute ulterior și derivate din această

sursă probantă, cum ar fi declarațiile părților vătămate, martorilor și alte

probe, în sensul art. 94 Cod de procedură penală, nu pot fi admise ca probe și,

prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată

și nu pot fi puse la baza sentinței sau altor hotărîri judecătorești.

Cele menționate mai sus, impun incontestabil condamnarea lui

Patraman Serghei în prevederile art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal – păstrarea

substanțelor narcotice, în proporții deosebit de mari, fără scop de desfacere.

Astfel, instanța de recurs constată că, Patraman Serghei ilegal a păstrat

în garajul și domiciliul său, din or. Comrat, str. Galațan 15, ap.4, două pungi

cu masa vegetală de culoare verde, uscată și mărunțită, și o sticlă de plastic,

care, la data de 20 aprilie 2010, în timpul efectuării percheziției au fost

depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție.

Conform raportului de expertiză nr.1061 din 01 mai 2010, masa

vegetală, uscată și mărunțită, ridicată reprezintă marihuana, cu masa totală de

1926 grame în stare uscată și, rășină de cannabis, cu masa de 0,39 grame, care se

atribuie la substanțele narcotice și conform Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23

ianuarie 2006, cu modificările și completările ulterioare aprobate prin

Hotărîrea Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie 2009 (M.O. al R. Moldova din 03

februarie 2009), constituie substanțe narcotice, în proporții deosebit de mari.

La stabilirea pedepsei lui Patraman Serghei, se va ține cont de gradul

11

prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de toate

circumstanțele cauzei, stabilindu-i pedeapsa în limitele sancțiunii prevăzute

de art. 217 alin.(4) Cod penal.

Concomitent, instanța de recurs constată mai multe încălcări procesuale

comise în cadrul urmăririi penale, care sunt în atingere cu încălcarea

dreptului la apărare a inculpatului Patraman Serghei.

1). Nu au fost respectate întocmai prevederile art. 274 Cod de procedură

penală ce reglementează procedura de începere a urmăririi penală.

Din cuprinsul dispoziției art. 274 Cod de procedură penală, este stipulat

clar că începerea urmăririi penale se face de către organul de urmărire penală

care este sesizat în modul prevăzut de art. 262 Cod de procedură penală (în

redacția Legii nr.122-XV din 13.03.2003) prin :

- plîngere;

- denunț;

- autodenunț;

- depistarea infracțiunii nemijlocit de către colaboratorii organului

de urmărire penală.

În speță, în ordonanța de începere a urmăririi penale se face trimitere la

art. 262 Cod de procedură penală, iar procesul penal s-a pornit în baza unor

presupuneri obținute în baza unui material operativ cu nr. 107 din 26 martie

2010 parvenit din secția nr. 1 a DCCO DSO MAI, precum că în cadrul unui

complex de măsuri investigativ operative, s-a constatat, că în or. Comrat este

o grupare criminală, care pun în circulație substanțe narcotice, care nu este

anexat la materialele cauzei și nu se cunoaște despre existența acestuia.

2). Prin ordonanța procurorului din 29 martie 2010 pentru efectuarea

urmăririi penale a fost format un grup de mai mulți ofițeri, însă contrar

prevederilor art. 256 alin.(3) Cod de procedură penală, această ordonanță nu a

fost adusă la cunoștință bănuitului Patraman S., astfel acestuia i-a fost încălcat

dreptul de a declara recuzare.

3). În timpul efectuării percheziției, la depistarea substanțelor narcotice

în garajul și domiciliul inculpatului, în procesul-verbal de percheziție nu au

fost indicate toate persoanele, care au participat la acțiunea procesuală,

precum și la reținerea lui Marcenco G., substanțele narcotice nu au fost

cîntărite, prin ce au fost încălcate prevederile art. 130-131 Cod de procedură

12

penală, mai mult că nimeni din cei prezenți nu au văzut care volum a fost

depistat, cumpărat și ridicat.

4). Totodată, judecătorul de instrucție, potrivit art. 135 alin.(6) Cod de

procedură penală (în redacția Legii nr.122-XV din 13.03.2003), în termen

rezonabil, dar nu mai tîrziu de terminarea urmăririi penale, anunță, în scris,

persoanele ale căror convorbiri au fost interceptate, fapt ce a fost încălcat în

speță.

Astfel, pe parcursul efectuării urmăririi penale s-a constatat încălcări ale

drepturilor inculpatului menționate mai sus.

Potrivit art. 385 alin.(4) Cod de procedură penală, dacă în cursul

urmăririi penale sau judecării cauzei s-au constatat încălcări ale dreptului

inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste încălcări,

instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept

recompensă pentru aceste încălcări.

Ținînd cont de încălcările nominalizate în speță, instanța de recurs

consideră posibil aplicarea prevederilor art. 385 alin.(4) Cod de procedură

penală prin reducerea pedepsei inculpatului Patraman Serghei – drept

recompensă.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de inculpatul Patraman Serghei și

avocatul acestuia Arnaut Alexandru, casează total sentința Judecătoriei

Comrat din 08 aprilie 2011 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul

din 04 decembrie 2013, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre.

Patraman Serghei Nelovici se condamnă în baza art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a exercita o activitate legată de circuitul substanțelor

narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 4 (patru) ani.

În temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, pedeapsa stabilită

lui Patraman Serghei Nelovici, i se reduce la 4 (patru) ani și 6 (șase) luni

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o activitate legată de circuitul

substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 4

13

(patru) ani, drept recompensă pentru încălcările dreptului inculpatului la

apărare în cursul urmăririi penale, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

Termenul executării pedepsei lui Patraman Serghei Nelovici urmează a

fi calculat din data de 24 iunie 2014, cu deducerea perioadei aflării sub arest și

a pedepsei executate de la 01 septembrie 2010 pînă la 24 noiembrie 2010 și de

la 25 noiembrie 2010 pînă la 23 iunie 2014, inclusiv.

Decizia este irevocabilă, publicată la 29 iulie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Iurie Bejenaru

14