1ra-899/2014 — 217-1 al. 3, lit. c, e, f, 322 al. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-899/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

14 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 ianuarie 2013 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2013, de către

Suhan Petru Fiodor, născut la 04

iulie 1993, originar și domiciliat în s.

Răzeni, r-nul Ialoveni.

Datele referitoare la termenul de

examinare a cauzei:

- de la 10 ianuarie 2013 pînă la 18

ianuarie 2013 (prima instanță)

- de la 25 februarie 2013 pînă la

20 martie 2013 (instanța de apel)

- de la 08 aprilie 2014 pînă la 14

mai 2014 (instanța de recurs)

Colegiul penal asupra recursului constată:

Suhan Petru a fost condamnat:

- în baza art. 217/1 alin.(3) lit. c) e) f) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a ocupa o anumită

activitate legată de circulația legală a substanțelor narcotice și psihotrope pe un

termen de 3 ani.

- în baza art. 322 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare.

În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Suhan P.,

i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate legată de circulația legală a substanțelor narcotice și psihotrope

pe un termen de 3 ani.

Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită lui Suhan P., a fost adăugată

parțial, prin cumularea pedepselor, pedeapsa stabilită prin decizia Colegiului penal

1

al Curții de Apel Chișinău din 31.05.2012, stabilindu-i-se pedeapsa definitivă de 7

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de

circulația legală a substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 3 ani.

În baza art. 65 alin.(4) Cod penal, pedeapsa complementară sub forma privării

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată

de circulația legală a substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 3 ani,

aplicată în privința inculpatului, urmează a se calcula din momentul executării

pedepsei principale.

către organul de urmărire penală, a intrat în posesia substanțelor narcotice, pe care

le păstra asupra sa, în scopul înstrăinării ulterioare. La data de 06.12. 2012, în jurul

orelor 17.00, aflîndu-se în secția de primire predare a deținuților în incinta

Penitenciarului nr. 13, amplasat pe str. Barnardazii 3, mun. Chișinău, în cadrul

controlului corporal și a lucrurilor personale, efectuat în legătură cu transferul din

Penitenciarul nr. 15, în perna ce o avea asupra sa, a fost depistat și ridicat un pachet

din hîrtie cu conținut de masă vegetală de culoare brun-verzuie cu miros specific.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 510 din 10.12.2012,

masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde ridicată la 06.12.2012 de la

inculpat reprezintă marihuana. Marihuana se atribuie la substanțele narcotice de

origine narcotice, neutilizată în scopuri medicinale obținută artizanal. Masa

substanței narcotice - Marihuana în stare uscată, constituie 10, 43 gr, care conform

Hotîririi Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 se atribuie la cantități mari.

Tot el în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, intenționat

a camuflat marijuana în perna ce o avea asupra sa, pe care la data de 06.12.2012 a

încercat să o introducă în Penitenciarul nr. 13, amplasat în mun. Chișinău, str.

Bernardazii 3, pentru a fi distribuită deținuților.

inculpatului, în care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri de încetare a procesului penal în privința inculpatului, în baza art.

217 /1 alin.(3) lit. c) e) f) și art. 322 alin.(1) Cod penal.

În motivarea apelului s-a invocat încălcarea art. 66 alin (2) pct. 1) Cod de

procedură penală, care prevede că, învinuitul, inculpatul are dreptul sa știe pentru

ce fapta este învinuit, iar conform art. 296 alin 2 Cod de procedură penală,

rechizitoriu trebuie sa cuprindă informația despre fapta si persoana în privința

căreia s-a efectuat urmărirea penală. Astfel expunerea evaziva asupra faptei

reținute prin rechizitoriu echivalează cu lipsa informației despre fapta incriminată,

iar pe cale de consecință, cu neinformarea inculpatului cu învinuirea înaintată. În

cazul în care persoana nu este informata cu privire la învinuirea înaintata, aceasta

este lipsita de dreptul să-și asigure posibilitatea pregătirii si exercitării apărării,

fiind afectate grav principiile generale ale procesului penal; asigurarea dreptului la

apărare și contradictorialității în procesul penal.

S-a menționat, că atât rechizitoriul cît și ordonanța de punere sub învinuire

2

din 28.12.2012 în privința lui Suhan Petru, sunt insuficient motivate sub aspectul

învinuirii înaintate, iar încălcările de lege stabilite în cauza penala, este viciata în

mod evident și echivalează cu încălcarea prevederilor legale referitoare la

sesizarea instanței și prin prisma art. 251 alin (2) Cod de procedură penală, atrage

nulitatea actelor procedurale menționate, iar conform art. 251 alin (3) Cod de

procedură penală, această nulitate nu se înlătura în nici un mod, poate fi invocată

în orice etapă a procesului de către părți și se i-a în considerație de instanță,

inclusiv din oficiu, daca anularea actului procedural este necesară pentru aflarea

adevărului și justa soluționare a cazului.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 217/1 Cod penal, s-a

invocat că, un element obligatoriu a laturii obiective este distribuirea, înstrăinarea

sau alte operațiuni ilegale săvîrșite în legătură cu substanțele narcotice; scopul este

un element obligatoriu al făptuitorului, fiind necesar ca făptuitorul să acționeze

pentru înstrăinarea plantelor care conțin substanțe narcotice; scopul înstrăinării

este prezent cînd, făptuitorul urmărește transmiterea plantelor vizate în posesia

unei alte persoane, însă pe cauza dată, nu fost administrată nici o probă în acest

sens, cu atît mai mult inculpatul nu este consumător de substanțe narcotice și nu se

află la evidență în instituția corespunzătoare.

care a fost pronunțată integral la 24 aprilie 2013, apelul a fost admis, casată

sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre prin care, lui

Suhan Petru, recunoscut vinovat în baza art. art. 217/1 alin.(3) lit. c) e) f) și 322

alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită următoarea pedeapsă:

- în baza art. 217/1 alin.(3) lit. c) e) f) Cod penal, 3 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții ce țin de circulația substanțelor narcotice și

psihotrope pe un termen de 3 ani;

- în baza art. 322 alin.(1) Cod penal, 1 an închisoare.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial i-a

fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții ce țin de circulația substanțelor narcotice și psihotrope

pe un termen de 3 ani.

În baza art. 85 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al

termenului stabilit prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

31.05.2012, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de circulația

substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 3 ani.

În rest sentința a fost menținută.

analizînd cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, just a

ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în baza art. 217/1 alin.(3) lit. c)

e) f) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor în scop de înstrăinare, exprimată prin păstrarea substanțelor narcotice

săvîrșite în scop de înstrăinare, în proporții mari, cu utilizarea substanțelor

3

narcotice, lor în scopul de înstrăinare a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă, și în baza art. 322 alin.(1) Cod penal – transmiterea ilegală a unor

obiecte interzise persoanelor deținute în penitenciare, exprimată prin încercarea de

a transmite prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a drogurilor,

acțiune săvîrșită în proporții mari.

Colegiul a respins argumentele apelantului cu referire la expunerea evaziva

asupra faptei reținute prin rechizitoriu și lipsa informației despre fapta incriminata,

iar în consecință cu neinformarea inculpatului cu învinuirea înaintata, deoarece atît

rechizitoriul cît și ordonanța de punere sub învinuire din 28.12.2012 în privința lui

Suhan Petru au fost întocmite fără careva abateri de la legislație, în privința acestor

două acte nefiind invocate careva obiecții, de asemenea nu au fost contestate de

către părți.

Cît privește învinuirea adusă inculpatului în baza art. 217/1 Cod penal, la

acest capitol Colegiul a menționat că, instanța de fond cît și cea de apel, în urma

examinării probelor în ansamblu, a constatat că, Suhan Petru la momentul etapării

sale din Penitenciarul nr.15 în Penitenciarul nr. 13, pe lîngă haine și alte lucruri

personale, avea asupra sa o pernă, loc unde de fapt s-a dovedit că acesta ascundea

substanțele narcotice depistate, acțiunile fiind interpretate doar, decît, în sensul

existenței din partea inculpatului, a intenției de a folosi perna în calitate de

ascunziș a substanțelor narcotice care urmau a fi transmise persoanelor deținute în

Penitenciarul nr.13.

Negarea vinovăției de către inculpat a fost apreciată de către Colegiu drept o

metodă de apărare în vederea evitării răspunderii penale. Apreciind declarațiile

inculpatului prin prisma prevederilor art. 100-101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al concludenții, utilității, veridicității și coroborării cu celelalte

probe administrate în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei, Colegiul Penal le-

a dat o apreciere critică, ca declarații ce nu corespund realității, făcute în scop de

atenuare a situației în care s-a pomenit și drept al acestuia de a nu se autoincrimina

consfințit la art. 21 Cod de procedură penală.

Cît ține de pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a considerat că,

instanța de fond a ținut cont de circumstanțele agravante și de cele atenuante, de

prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, și anume gravitatea infracțiunilor săvîrșite, că o

infracțiune ce face parte din categoria infracțiunilor grave și una din categoria

infracțiunilor ușoare, gradul ridicat de pericol social al faptelor săvîrșite reflectat

de împrejurările săvîrșirii sale, poziția procesuală a inculpatului în cadrul

procesului penal și anume că nu a recunoscut vina, dar și de personalitatea

acestuia, că anterior a fost judecat.

Prin urmare, instanța de apel a casat sentința în partea stabilirii pedepsei cu

pronunțarea unei hotărîri noi și anume, la stabilirea pedepsei nu să ținut cont de

recidivă, or acest fapt nu a fost invocat în rechizitoriu, în pledoaria procurorului în

cadrul cercetării judecătorești și nici în cea de apel, mai mult ca atît, ultimul

antecedent penal datează cu vîrsta minoratului, iar conform art.31 al. 5 lit. a) Cod

4

penal - la stabilirea stării de recidivă nu se ține cont de antecedentele penale

pentru infracțiunile săvîrșite în timpul minoratului.

Recurentul solicită casarea ambelor hotărîri judecătorești cu adoptarea unei

soluții de achitare în privința sa.

În motivarea recursului se invocă dezacordul în privința condamnării lui în

baza art. 217/1 alin.(3) lit. c) e) f) și art. 322 Cod penal, consideră că sentința este

bazată pe presupuneri.

6.1 Pe cauză a fost depusă referință doar de către procuror, care consideră că

recursul declarat nu conține prevederile art. 430 Cod de procedură penală, motiv

pentru care urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se

constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în

art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Potrivit art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie

să cuprindă conținutul și motivele recursului, cu argumentarea ilegalității

hotărîrii atacate și solicitările recurentului, indicînd temeiurile prevăzute în art.

427 Cod de procedură penală invocate în recurs și explicînd problema de drept

de importanță generală abordată în cauza dată.

În recursul declarat de inculpat nu este specificat în ce constă problema

de drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea comisă de

instanța de apel ce ar motiva casarea hotărîrii atacate. Conform pct. 5) al art.

430 Cod de procedură penală, autorul urma să aducă în recurs motivele și

argumentarea dezacordului său cu temeiurile invocate în decizia instanței de

apel, ceea ce la fel nu s-a respectat.

Articolul 427 Cod de procedură penală prevede toate temeiurile în baza

cărora pot fi supuse recursului hotărîrile instanței de apel. În recursul declarat se

critică decizia instanței de apel, exprimîndu-se asupra netemeiniciei acesteia,

nefăcîndu-se trimitere la temeiurile pentru recurs specificate în art. 427 Cod de

procedură penală, care impune invocarea erorilor de drept, specificate în

conținutul acestei legi.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele de formă și

conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

5

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 18 ianuarie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 20 martie 2013, de către Suhan Petru Fiodor, pe motiv că

nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.429 și 430 Cod

de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 21 mai 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

6