1ra-1120/2014 — art. 264 al. 1 CP

Termenul examinării cauzei: Instanța de fond de la 10.04.2013 pînă la 29.07.2013; Instanța de apel de la 16.08.2013 pînă la 23.12.2013; Instanța de recurs de la 27.05.2014 pînă la 25.06.2014. Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza actelor din dosar, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 29 iulie 2013 Dunaevschi Serghei a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (1) Cod penal cu numirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an. S-a dispus încasarea de la Dunaevschi Serghei în folosul părții vătămate Brăduceanu Tatiana prejudiciului moral în sumă de 6000 lei, în rest acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral s-a respins. S-a admis în principiu acțiunea civilă a părții vătămate Brăduceanu Tatiana în partea încasării prejudiciului material, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Dunaevschi Serghei, la 19 noiembrie 2012, deplasîndu-se la volanul automobilului de model „Ford Siera” cu n/î RS AM 943, pe strada Independenței din orașul Rîșcani, dinspre casa de cultură în direcția pieței centrale, aflîndu-se în zona de acțiune a indicatorului rutier de sens obligatoriu 5.50.1 „Trecerea pentru pietoni” și trecînd de marcajul 1.41.1 „Trecerea pentru pietoni”, amplasat în fața clădirii administrativă a „Centrului Medicilor de Familie”, a încălcat prevederile alin. (1) lit. b) și d), alin. (2) pct. 45 ale Regulamentului Circulației Rutiere, care prevăd că, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră, precum și în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, în urma cărui fapt a tamponat-o pe pietonul Tatiana Brăduceanu, care trecea strada lîngă trecerea de pietoni, cu partea stîngă de dinainte a automobilului, cauzîndu-i leziuni corporale medii, provocînd dereglarea sănătății de lungă durată. 1

Sentința a fost contestată cu apeluri de către:  avocatul Semion Fali în interesele inculpatului Dunaevschi Serghei, care a solicitat casarea acesteia, cu adoptarea unei hotărîri, prin care Dunaevschi Serghei să fie achitat. Apelantul a indicat că, sentința instanței de fond este ilegală și pasibilă casării din considerentele că: - instanța de judecată a ajuns la concluzia de condamnare a inculpatului pe baza declarațiilor părții vătămate Tatiana Brăduceanu și a martorilor I.Saramciuc, A.Cheptănari, Z.Beitoi, T.Vozian, procesul-verbal de la fața locului care este anexat la schema accidentului și din concluzia expertizei medico-legale; - concluzia instanței de fond nu reiese din probele menționate, contravin acestor probe cît și altor probe stabilite de către organul de urmărire penală; - aprecierea probelor făcută de către instanța de fond nu este consecutivă și contradictorie; - nefiind de acord cu argumentele acuzării că Dunaevschi Serghei nu a respectat regimul de viteză și că accidentul rutier a avut loc pe trecerea de pietoni, instanța de judecată în același timp constată că tamponarea mijlocului de transport și pietonului a avut loc în regiunea de acțiune a semnalizatorilor care marchează trecerea de pietoni; - în cadrul examinării judecătorești nu au fost confirmate declarațiile părții vătămate Brăduceanu T. despre faptul, că ea a traversat partea carosabilă pe trecerea de pietoni, marcat cu indicatori rutieri, și înainte de a traversa strada ea s-a covins de lipsa transportului pe traseu din ambele părți; - în instanța de judecată s-a constatat cu certitudine, că viteza de deplasare a automobilului condus de către Dunaevschi Serghei era nesemnificativă și apariția acestuia nu putea fi pe neașteptate pentru pieton, dimpotrivă, apariția pe neașteptate a pietonului înaintea automobilului în mișcare a dus la tamponarea acestuia cu automobilului. - în instanța de judecată la fel nu s-a stabilit că Dunaevschi Serghei a fost în stare să depisteze pietonul care a ieșit pe neașteptate de după automobilul care staționa, să oprească mijlocul de transport, pentru a nu pune în pericol securitatea rutieră prevăzută de art.45 al.2 RCR. Circumstanța dată poate fi stabilită prin cercetări speciale și a concluziei specialistului autotehnic, astfel de cercetare nefiind efectuată pe dosar și învinuirea lui Dunaevschi Serghei în încălcarea al.l lit.b) și d), al.2, art.45 Regulamentului Circulației Rutiere nu poate fi acceptată pentru emiterea sentinței de condamnare; - recunoscîndu-1 vinovat pe Dunaevschi Serghei de încălcarea prevederilor art.45 Regulamentului Circulației Rutiere, instanța de judecată nu a luat în considerație caracterul și circmstanțele accidentului rutier, la fel și comportamentul participanților accidentului rutier, stabilindu-i lui Dunaevschi Serghei o pedeaspsă prea aspră, amenda maximă și pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport; - instanța de judecată nu a luat în considerație, că acțiunile pietonului Brăduceanu T. nu corespund cerințelor art.116 al.l) Regulamentului Circulației Rutiere, acțiunile acesteia fiind în legătură cauzală cu urmările care au survenit în urma accidentului rutier.  partea vătămată Tatiana Brăduceanu a solicitat casarea parțială a sentinței în privința lui Dunaevschi Serghei în partea ce ține de satisfacerea acțiunii civile înaintate și emiterea unei noi hotărîri cu privire la încasarea de la Dunaevschi Serghei în beneficiul ei suma de 11 276 lei în calitate de reparare a prejudiciului material care reiese din cheltuielile de tratament, care de fapt au fost confirmate prin bonuri de plată și prezentate instanței de fond și 100 000 lei în calitate de prejudiciu moral 2 considerînd că în această parte instanța de fond nu a apreciat probele prezentate sub un aspect mai larg, iar suma de 6000 lei este una prea mică. În opinia sa, conform art. 387 al. (1) CPP, în instanța de judecată au fost prezentate suficiente probe car ar confirma mărimea și temeiurile sumei solicitate în calitate de pagubă materială și nu a fost temei pentru a lăsa ca să se expună instanța civilă asupra cuantumului despăgubirilor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocatul Semion Fali în interesele inculpatului Dunaevschi Serghei și de partea vătămată Brăduceanu Tatiana, cu menținerea sentinței. Instanța de apel a relevat că, în suportul pretențiilor materiale înaintate în sumă de 11 276 lei, partea vătămată nu a prezentat careva documente, ce ar confirma cu certitudine anume suma pretinsă în contul despăgubirilor materiale suportate în urma acțiunilor inculpatului, dar a prezentat bonuri fiscale de la stații peco, bonuri de achitare a unor sume la instituții medicale din țară și de peste hotare, inclusiv în legătură cu tratarea ochilor. În suportul pretențiilor înaintate referitor la încasarea prejudiciului material solicitat nu au fost prezentate suficiente documente, ce ar confirma suma pretinsă de partea vătămată prin acțiunea civilă depusă. Totodată, instanța de fond just a apreciat că pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale.

Împotriva hotărîrilor nominalizate au contestat cu recursuri ordinare: - inculpatul Dunaevschi Serghei, solicitînd casarea hotărîrilor menționate cu pronunțarea unei hotărîri de achitare. Recurentul consideră că, probele au fost apreciate unilateral, nu s-au expus asupra tuturor motivelor invocate în apel; - partea vătămată Tatiana Brăduceanu, solicitînd casarea parțială a deciziei instanței de apel, în privința lui Dunaevschi Serghei în partea ce ține de satisfacerea acțiunii civile înaintate, și emiterea unei noi hotărîri cu privire la încasarea de la Dunaevschi Serghei în folosul părții vătămate a sumei de 11 276 lei în calitate de reparare a prejudiciului material și a sumei de 100 000 lei în calitate de prejudiciu moral.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de inculpatul Dunaevschi Serghei și de partea vătămată Tatiana Brăduceanu, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, doar în condițiile stipulate în acest articol. Referitor la recursul inculpatului Dunaevschi Serghei. Din textul recursului inculpatului se înțelege că, recurentul critică decizia referindu-se la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că instanța 3 de apel nu s-a pronunțat aspra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Totodată, recurentul nu indică anume asupra căror motive în apel nu s-a expus instanța. Analizînd textul recursului, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție constată că, el întru totul coincide cu apelul declarat, iar temeiurile invocate au fost pe deplin analizate, motivate în decizia instanței de apel, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Argumentele inculpatului privind achitarea sa, au fost cercetate în instanța de apel și cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Recurentul nu este de acord cu aprecierea probelor date de instanța de fond și apel. În acest sens, Colegiul penal reține că, aprecierea probelor este de competența instanțelor de fond și apel și nu constituie temei de recurs prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală. În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca inadmisibil. Referitor la recursul părții vătămate Tatiana Brăduceanu. Din textul recursului, partea vătămată invocă dezacordul în privința încasării prejudiciului material și moral. Colegiul penal menționează că, partea vătămată nu a prezentat careva documente ce ar confirma cu certitudine anume suma pretinsă în contul despăgubirilor materiale suportate în urma acțiunilor inculpatului, dar a prezentat bonuri fiscale de la stații peco, bonuri de achitare a unor sume la instituții medicale din țară și de peste hotare, inclusiv în legătură cu tratarea ochilor, care nu au o legătură cauzală cu tratamentul primit în urma accidentului rutier. Instanța de apel just a menționat că, în suportul pretențiilor înaintate referitor la încasarea prejudiciului material solicitat nu au fost prezentate suficiente documente, ce ar confirma suma pretinsă de partea vătămată prin acțiunea civilă depusă. Potrivit art.387 al.(3) Cod de procedură penală, în cazuri excepționale, cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amînată judecarea cazei, instanța poate să admită în principiu acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Astfel, soluția instanței de fond și de apel referitor la admiterea în principiu a acțiunii civile în latura prejudiciului material, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, este absolut legală și întemeiată. Referitor la evaluarea cuantumului prejudiciului moral, în acest aspect Colegiul penal indică, că instanța de fond și de apel au ținut cont și au luat în considerare circumstanțele cauzei, suferințele fizice provocate părții vătămate în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului și durata lor, gravitatea leziunilor corporale cauzate, precum și vîrsta părții vătămate, apreciind real prejudiciul moral echivalent cu suma de 6.000 lei, astfel încît temei de casare a hotărîrilor contestate în această latură lipsește. În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de 4 apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, iar recursurile declarate, sunt vădit neîntemeiate și se apreciază ca inadmisibile.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de partea vătămată Tatiana Brăduceanu, inculpatul Dunaevschi Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013, în cauza penală, în privința lui Dunaevschi Serghei Nicolai, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 iulie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco 5