1ra-1123/2014 — Art.145 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 17 decembrie 2013, Calașnic Victor a fost condamnat în baza art.146 Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 5 ani.

Potrivit sentinței s-a stabilit că Calașnic Victor, la 22 martie 2013, aproximativ la ora 1630, aflîndu-se la domiciliul din s. Lopățica, r-nul Cahul, în stare de ebrietate alcoolică, fiind în stare de afect survenit în mod subit, provocat de acțiunile violente ale lui Calașnic Piotr, a efectuat două împușcături din arma de vînătoare de modelul MP-43E, în direcția acestuia 1 cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 76 din 15.04.2013, leziuni corporale grave, în urma cărora victima a decedat.

Sentința a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat, care a solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat conform învinuirii înaintate - în baza art.145 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii de 10 ani, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, argumentînd că instanța incorect a reîncadrat acțiunile inculpatului în prevederile art.146 Cod penal, deoarece în cauză au fost acumulate suficiente probe ce dovedesc vinovăția inculpatului în săvîrșirea omorului intenționat al victimei, iar instanța nu a luat în considerație faptul că pentru infracțiunea prevăzută de art. 146 Cod penal, este specifică utilizarea în procesul executării faptei, nu a unor instrumente special adaptate pentru a provoca leziunile corporale, ci a unor obiecte care întîmplător au nimerit în mîna făptuitorului, ceia ce în speță lipsește.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 25 martie 2014, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Calașnic Victor a fost condamnat în baza art.145 alin.(1) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru pronunțarea hotărîrii date instanța de apel a constatat că Calașnic Victor la 22 martie 2013, aproximativ la ora 1630, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se la domiciliul din s. Lopățica, r-nul Cahul, în urma unei cerți apărute spontan cu fratele său Calașnic Piotr, avînd intenția de a-l omorî pe ultimul, a efectuat două împușcătură din arma de vînătoare de modelul MP-43E, în direcția ultimului cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 76 din 15.04.2013, leziuni corporale grave, în urma cărora victima a decedat. Instanța de apel, cercetînd probele administrate, și anume declarațiile succesorului părții vătămate Ojovan L., a martorilor Milicev S., Mandaji O., Cervenco O., precum și actele cauzei; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.03.2013; procesul-verbal de ridicare din 25.03.2013; raportul de expertiză medico-legală nr.76 din 15.04.2013; raportul de expertiză medico- legală nr. 143 din 27.03.2013; raportul de expertiză judiciară complexă dactiloscopică, balistică și fizio-chimică nr. 2001, 2002, 2003 din 22.04.2013; 2 raportul de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr. 227a - 2013 din 09.04.2013; raportul de expertiză psihologică judiciară ambulatorie nr. 886 din 27.05.2013, a ajuns la concluzia că acțiunile lui Calașnic Victor, întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(1) Cod penal și nicidecum ale infracțiunii prevăzute de art.146 Cod penal, deoarece nu a fost stabilită starea de afect fiziologic a inculpatului în momentul comiterii faptei. Totodată, instanța de apel a conchis că presupusa stare de afect a inculpatului se combate de acțiunile acestuia în momentul conflictului, astfel după încetarea primei faze de conflict, adică după intervenirea martorului Milcev S., inculpatul a intrat în casă, trecînd o distanță de aproximativ 300 m., a deschis safeul a încărcat arma cu două cartușe, după care s-a întors și a efectuat două împușcături.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de avocatul Gorlenco Oleg în numele inculpatului Clașnic Victor, care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței, pe motiv că prima instanță corect a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.146 Cod penal, pe cînd instanța de apel i-a dat faptei săvîrșite o încadrare juridică greșită, deoarece, în cazul dat lipsește intenția inculpatului de a comite omorul victimei, dînsul a comis fapta aflîndu-se în stare de afect, fiindcă înainte de a împușca victima, a fost agresat fizic de către acesta, fapt care se confirmă prin raportul de expertiză medico- legală nr. 143 din 27.03.2013 prin care pe fața și capul inculpatului au fost depistate escoreații, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, astfel consideră că acest act demonstrează faptul că pînă la efectuarea împușcăturilor inculpatul a fost agresat fizic de către victimă și nu a conștientizat acțiunile sale.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 3 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instantei de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul constată că, motivele invocate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele administrate în instanța de fond și este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Mai mult ca atît, instanța de apel, judecînd cauza în fapt și în drept, s-a pronunțat asupra circumstanțelor săvîrșirii infracțiunii, cu indicarea locului, timpului, modului săvîrșirii acesteia, a formei și gradului de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii și, respectiv, încadrarea juridică a acțiunilor săvîrșite de inculpat. Colegiul penal reține, că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, atât și ale acuzării cît ale apărării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Calașnic Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod Penal, să fie justă și întemeiată. Astfel, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și minuțios în textul deciziei instanței de apel, și anume: declarațiile succesorului părții vătămate Ojovan Lidia, martorilor Milcev Serghei, Ujacova Maria, Mandaji Olga, Cervenco Olga, precum și înscrisurile menționate în pct. 5 al prezentei decizii și analizate în textul deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit. Instanța de apel a motivat concluzia de vinovăție a lui Calașnic Victor și corect a calificat acțiunile acestuia în baza art.145 alin. (1) Cod penal, omor 4 intenționat. Totodată, în recurs, avocatul critică decizia instanței de apel, din considerentul că în mod neîntemeiat s-a pus la baza deciziei de condamnare a inculpatului în săvîrșirea infracțiunii de omor, raportul de expertiză psihologică judiciară ambulatorie nr. 886 din27.05.2013, aceasta fiind apreciată eronat de instanță. Apreciind în cumul toate probele prezentate Colegiul penal reține că instanța de apel just a conchis ca fiind greșită concluzia instanței de fond referitor la încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 146 Cod penal, deoarece în speță nu a fost stabilită starea de afect fiziologic a lui Calașnic Victor în momentul comiterii faptei. Astfel, potrivit raportului de expertiză psihologică judiciară ambulatorie nr. 886 din 27.05.2013, s-a constatat că dezechilibrul emoțional în comportamentul inculpatului Calașnic Victor, la evenimentul care a avut loc la 22.03.2013 „este o reacție afectivă ce nu a atins nivelul afectului fiziologic”. Starea de afect fiziologic constituie o stare a psihicului omului în care acesta, deși își dă seama de acțiunile sale, în mare măsură își pierde controlul asupra propriilor sale acțiuni și capacitatea de a le controla. Omorului în stare de afect îi premerg acte de violență fizică sau psihică din partea victimei, insulta gravă sau alte acțiuni ilegale și imorale ale victimei. Răspunderea pentru omorul săvîrșit în stare de afect poate fi stabilită doar atunci cînd starea de afect și intenția de a săvîrși omorul apar subit în timpul comportării ilegale a victimei și se aduce la îndeplinire fără întîrziere. Dacă însă, omorul a fost săvîrșit după un oarecare interval de timp, acesta nu poate fi calificat potrivit art. 146 Cod penal. Astfel, în speță s-a constat că, Calașnic Victor a acționat nu imediat după acțiunile ilegale ale fratelui său, adică după încetarea primei faze de conflict, și anume după intervenirea martorului Milcev S., ci mai întîi a intrat în casă, a deschis safeul și a luat arma pe care a încărcat-o cu 2 cartușe, după care s-a întors și a efectuat două împușcături în victimă. Prin urmare, Colegiul penal conchide ca fiind justă concluzia instanței de apel precum că aceste circumstanțe denotă o consecutivitate în acțiunile inculpatului îndreptate spre omorul victimei. Astfel, Calașnic Victor la săvîrșirea infracțiunii a acționat conștient, cu discernămînt, controlîndu-și 5 acțiunile sale, deaceia fapta lui corect a fost încadrată în dispoziția art. 145 alin. (1) Cod penal. Totodată, Colegiul penal reține că solicitările recurentului privind reîncadrarea faptei comise de Calașnic Victor din prevederile art. 145 alin. (1) Cod penal în cele ale art.146 Cod penal, nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate, deoarece acesta urmărește scopul ameliorării situației persoanei condamnate și stabilirea unei pedepse mai blînde. Probele menționate și analizate mai sus confirmă cu certitudine că Calașnic Victor a comis infracțiunea de omor. Prin urmare, Colegiul penal conchide că temeiurile indicate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gorlenco Oleg în numele inculpatului Calașnic Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 25 martie 2014, în cauza penală în privința lui Calașnic Victor Ivan, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 23 iulie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Constantin Alerguș Ghenadie Nicolaev 6